Prețul energiei electrice a explodat în Europa și România
Prețul energiei electrice a înregistrat luni creșteri puternice pe piețele spot din Europa, pe fondul unei producții eoliene sub așteptări în Germania și al presiunii tot mai mari asupra centralelor pe gaze. În România, energia electrică a ajuns să fie tranzacționată la un preț de aproape 3.500 de lei/MWh în intervalul de vârf, potrivit Profit.ro. Creșterile de pe piața românească vin într-un context european tensionat, în care cererea de energie este ridicată, iar disponibilitatea gazelor și a energiei eoliene pune presiune suplimentară asupra prețurilor. Prețul mediu zilnic al energiei furnizate luni în țara noastră a crescut la 238 euro/MWh, maximul zilei fiind de 656 euro/MWh, echivalentul a aproximativ 3.450 lei/MWh. Loading … La acea oră România va importa peste 2.000 de MWh din Bulgaria și va exporta peste 1.600 MWh în Ungaria. Datele indică faptul că presiunea asupra prețurilor nu este generată exclusiv de situația internă, ci este legată în principal de evoluțiile de pe piețele din Germania și Europa Centrală. Germania, în centrul exploziei prețurilor. Scumpiri și în nordul Europei Una dintre principalele explicații pentru scumpirea energiei este producția eoliană mai mică decât cea anticipată în mai multe state europene. În Germania, prețul energiei spot a crescut cu peste 70%, ajungând la 257 de euro/MWh. Prețul energiei electrice în Europa Totuși fenomenul nu s-a limitat la Germania sau la Europa Centrală și de Est. Și țările din nordul Europei au fost afectate de creșteri semnificative. În Suedia, în care de obicei prețurile sunt reduse, energia pentru ziua de luni s-a vândut la un preț mediu de 270 de euro/MWh. Creșteri extreme au fost raportate și în Finlanda și în statele baltice. În anumite zone, variațiile față de ziua precedentă au ajuns chiar la câteva sute de procente, în unele cazuri fiind menționate creșteri de până la 700%. Gazul pune presiune suplimentară pe piața energiei În cele mai multe dintre state, generarea eoliană a fost mai redusă decât așteptările, ceea ce a forțat o dependență mai mare de centralele pe gaze/combustibili fosili mai scumpi. Cotațiile de referință pentru Europa, stabilite pe piața olandeză TTF, se află la niveluri ridicate, în jurul valorii de 70-80 de euro/MWh sau chiar peste. De asemenea, evoluția prețurilor este influențată și de tensiunile geopolitice din Orientul Mijlociu, inclusiv de conflictul legat de Iran și de situația din zona Strâmtorii Ormuz, o rută esențială pentru transporturile de gaze naturale lichefiate (GNL). În același timp, nivelul stocurilor europene de gaze este sub media ultimilor ani, în jur de 65-68%, iar competiția pentru transporturile de GNL dintre Europa și Asia menține presiunea asupra pieței.
Eșecul PNRR: Centrale pe cărbune închise, fără gaz în loc
România și-a închis centralele pe cărbune ca jalon din PNRR, o decizie care a contribuit la actuala stare de alertă energetică. În locul lor trebuia să construiască centrale pe gaze, însă acest lucru nu s-a mai întâmplat. Practic, am închis centralele pe cărbune înainte să realizăm înlocuitorii pe gaze, dar banii au fost cheltuiți. Documentele care arată unde au fost redirecționate sumele alocate inițial asigurării unor noi centrale în locul celor pe cărbune, considerate prea poluante. Statul și-a luat un agajament ferm în fața Comisiei Europene că va asigura noi capacități termoelectrice care să respecte normele UE. Însă, așa cum ne-a obișnuit în cazul fondurilor europene, banii s-au pierdut pe povara administrativă și birocratică a oamenilor conectați la resurse. 20 de milioane euro pentru politruci, studii de fezabilitate și birocrație Statul a cheltuit circa 20 de milioane de euro pe societăți de proiect, consilii de administrație populate cu politruci, directori, sedii, secretare, studii și hârtii care n-au produs niciun megawatt, arată un studiu al Asociației Energia Inteligentă (AEI). Loading … În prezent, confruntați cu cea mai gravă criză energetică de după 1989, decidenții cer salvarea vechilor grupuri de cărbune. Însă, așa cum arată datele oficiale, în locul tranziției energetice promise și asumate la Bruxelles, statul a construit o administrație completă și bine plătită în jurul unor centrale inexistente. PNRR a impus ca jalon asumat de Cristian Ghinea, fostul ministru al Proiectelor Europene, închiderea unităților pe cărbune. Însă nu a finanțat direct centralele pe gaze de la Turceni și Ișalnița. Ce capacități pe cărbune au fost dezafectate prin jalonul PNRR Comisia Europeană confirmă că România a raportat dezafectarea celor 1.695 MW în cadrul primei cereri de plată PNRR. Comisia Europeană – proiectele PNRR România. Minerii protestează în Piața Victoriei, 24 martie 2026. Potrivit asociației, cele 1.695 MW sunt identificate exact în documentația care a fundamentat OUG 108/2022: Turceni 3, Ișalnița 8 și 5 grupuri de la Mintia. De ce întârzie proiectele centralelor pe gaze de la Turceni și Ișalnița România și-a asumat, în egală măsură, înlocuirea termocentralelor care aveau cărbunele ca materie primă cu unele pe gaze, de ultimă generație. Iată planul la care s-a angajat guvernul la Bruxelles: După cum se poate constata analizând tabelul de mai sus, cu puține exceoții, centralele promise nu au mai fost construite. Doar centralele de la Ișalnița și Turceni au intrat în circuitul de licitare a lucrărilor, însă se invocă permanent motive pentru a fi blocate. Situația financiară reală de la Turceni și Ișalnița Contractul de finanțare pentru Turceni a fost semnat la 17 iulie 2023, grant de aproximativ 831,4 milioane lei, reprezentând aproximativ 50% din valoarea inițială de 1,66 miliarde lei. Pentru Ișalnița, contractul a fost semnat la 23 februarie 2024, grant de 1,259 miliarde lei, față de un cost inițial eligibil de aproximativ 2,51 miliarde lei. Ișalnița Comparația esențială: ce s-a închis și ce trebuia construit Proiectul adoptat de Senat la 4 august 2026 nu nominalizează anumite centrale. Amendamentul este redactat general: nicio capacitate pe lignit sau huilă nu poate fi retrasă înainte ca înlocuitorul să fie pus efectiv în funcțiune și să asigure aceeași putere disponibilă. Totuși, efectul imediat urmărit privește în principal două grupuri ale Complexului Energetic Oltenia, Grupul 6 Rovinari si Grupul 4 Turceni (care nu mai are licenta de functionare). Fiind redactată general, legea ar putea împiedica și închiderea celorlalte capacități pe cărbune atât timp cât nu există înlocuitori funcționali. Întârzierea ne mai costă aproape 2 miliarde de lei România a legat juridic și financiar închiderea a 3.780 MW pe cărbune de perspectiva construirii unor noi capacități. Însă cele două centrale pe gaze ale CE Oltenia însumează numai 1.325 MW. Nici acestea nu au fost construite. Însă ce este nai grav, atrag atenția specialiștii: PNRR a conținut obligații ferme și termene pentru închiderea cărbunelui; Înlocuitorii pe gaze au rămas proiecte separate, dependente de Fondul pentru Modernizare, contribuțiile partenerilor și credite; Statul a semnat scoaterea din funcțiune înainte să existe contracte ferme pentru echipamentele de înlocuire; Cele două societăți de proiect au fost constituite, conducerile au funcționat și contractele de finanțare au fost semnate; Până în 2026, nici Turceni, nici Ișalnița nu intraseră efectiv în construcție; Costul cumulat a crescut de la aproximativ 4,17 miliarde lei la peste 6,4 miliarde lei; Granturile europene au rămas la valorile inițiale, astfel încât asociații trebuie să găsească încă peste 2 miliarde lei numai pentru acoperirea scumpirilor. Așadar, România a avut în PNRR bani condiționați de închiderea cărbunelui, dar nu bani PNRR pentru construirea celor două centrale înlocuitoare. A închis capacitatea printr-un mecanism obligatoriu și a lăsat înlocuirea ei într-un mecanism financiar nesigur, întârziat și subfinanțat, conchide AEI.