Presa bulgară avertizează că criza energetică din România cauzată de scăderea debitului Dunării amenință toți furnizorii balcanici de electricitate
Armata României a întreprins acțiuni de demlare controlată a unei formațiuni stâncoase din Dunăre cu scopul de a redirecționa apa fluviului în prag de secare către centrala nucleară de la Cernavodă. Scăderea debitului Dunării din cauza valului canicular riscă să amenințe producția de electricitate în întreaga regiune balcanică, potrivit Novinite. Loading … Operațiune militară românească pentru devierea cursului Dunării Operațiunea a vizat detonarea stâncii Pârjoaia pentru a devia cursul Dunării. Apele Române au mobilizat excavatoare și barje cu piatră care vor transporta sute de metri cubi de rocă pentru continuarea lucrărilor. Încercarea inițială a eșuat pentru a distruge obstacolul, iar echipajele militare au folosit cantități de explozibili cu o greutate de 100 de kilograme pentru a demola cu succes formațiunea stâncoasă. Măsurile de urgență au fost întreprinse după ce debitul Dunării a început să scadă cu 1.400 de metri cubi pe secundă, atingând cel mai scăzut nivel înregistrat din 1985 încoace. Autoritățile române au atenționat – centrala nucleară de la Cernavodă va continua să funcționeze în regim normal pentru în că 4-5 zile înainte ca aplicarea unor restricții să devină o necesitate. „Dacă criza persistă, centrala nucleară va putea să mai opereze normal la limita capabilităților sale pentru încă 4-5 zile”, a declarat Sorin Rîndașu (ANAR). Criza energetică ar putea afecta patru țări Scăderea nivelului Dunării ar putea cauza probleme în întreaga regiune dunăreană, afectând producția de electricitate, navigația și infrastructura majoră a Bulgariei, României, Serbiei și Ungariei. În Bulgaria, măsurătorile făcute de Agenția Executivă pentru Explorare și Întreținre arată că nivelul apei de lângă Ruse a scăzut cu 91 de centimetri. Nivelul apei a mai scăzut cu 2 centimetri în doar 24 de ore. Trei vase sunt în prezent blocate pe secțiunea bulgară a fluviului, dar sunt în afara rutei maritime și nu pun circulația în pericol Situația din Bulgaria Legătura cu feribotul dintre Oriahovo și Bechet a rămas suspendată timp de o lună din cauza crizei. Traficul de mărfuri și vechicule a fost oprit din 10 iulie, după ce încercările de a curăța albia râului nu au dat roade. Călătorii sunt redirecționați către puncte de trecere alternative la Nikopol și Silistra sau către podurile de la Vidin și Ruse. Centrala nucleară Kozloduy din Bulgaria nu este afectată și continuă să funcționeze în regim normal. Ministerul Energiei a precizat că sistemul de răcire al centralei este alimentat de o stație proprie situată pe mal. Autoritățile din Bulgaria sunt în contact cu Serbia. Dacă debitul Dunării va continua să scadă, oficualii nu se așteaptă la probleme semnificative pentru centrala nucleară de la Kozloduy pentru cel puțin trei săptămâni. Valul canicular va continua Totuși, prognozele meteo sunt nefavorabile – valul canicular din Europa de Est va continua. România a declarat stare de urgență în sectorul energetic pe toată durata lunii august. Autoritățile pregătesc populația pentru raționalizare și discută cu Ucraina, Bulgaria și Grecia pentru a importa electricitate din surplusul acestora. Criza afectează și Serbia, unde scăderea debitului Dunării au redus capacitatea hjidrocentralelor de a produce energie. Centralele Djerdap 1 și Djerdap 2, care furnizează 1/5 din electricitatea Serbiei, operează cu 20-30% din capacitate. Ungaria, lovită de secetă, a decis să închidă treptat centrala nucleară Paks, cel mai mare producător energetic din țară, din cauza cantității insuficiente de apă pentru răcire. Premierul Peter Magyar a avertizat că urmează zile critice pentru sectorul energetic al Ungariei. Sursa Foto: Shutterstock
Vești bune pentru persoanele care folosesc centrale de apartament. E valabil până în anul 2050
Sunt vești bune pentru persoanele care folosesc centrale de apartament. Până la data 1 ianuarie 2030, nu există un text de lege care poate fi interpretat ca limitativ în ceea ce privește utilizarea centratelor individuale de apartament alimentate cu gaz, în clădirile rezidențiale noi, arată Ministerul Dezvoltării într-un act oficial analizat de Profit.ro. De asemenea, pentru clădirile existente, renovarea energetică a acestora și transformarea lor în clădiri cu emisii zero are ca orizont de timp anul 2050. Potrivit sursei citate, autoritățile de la București au pregătit, cu întârziere, transpunerea parțială în legislația românească a unei Directive UE din vara anului 2024, care prevede că, cel târziu de la 1 ianuarie 2025, statele membre ale Uniunii nu mai acordă subvenții de stat pentru instalarea de „cazane autonome alimentate cu combustibili fosili”, adică pentru montarea de centrale de apartament pe gaze. AÎntr-un document analizat de Profit.ro, Ministerul Dezvoltării arată că statele membre sunt încurajate să depună eforturi pentru a elimina treptat cazanele autonome pe bază de combustibili fosili și, într-o primă etapă, începând din 2025, nu ar trebui să acorde niciun stimulent financiar pentru instalarea de cazane autonome pe bază de combustibili fosili, cu excepția celor selectate pentru investiții, înainte de 2025, în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență al României (PNRR). De altfel, Ministerul Dezvoltării precizează că nu a avut și nici nu are în derulare programe de finanțare care să vizeze, între cheltuielile eligibile, instalarea centralelor individuale de apartament alimentate cu gaz. a) începând cu 1 ianuarie 2028, clădirile noi deținute de organismele publice; și b) începând cu 1 ianuarie 2030, toate clădirile noi. Până la intrarea în vigoare a prevederilor transpuse în legislația națională, se poate concluziona că, doar începând din 1 ianuarie 2028 pentru clădirile noi deținute de organismele publice și apoi, din 1 ianuarie 2030 pentru toate clădirile noi, la proiectarea acestora este necesară respectarea cerințelor privind clădirile cu emisii zero, clădiri care sunt definite ca având o performanță energetică foarte ridicată, care necesită energie egală cu zero sau o cantitate foarte scăzută de energie, și care produc zero emisii de carbon din combustibili fosili la fața locului și emisii operaționale de gaze cu efect de seră egale cu zero sau foarte scăzute. Anterior punerii în aplicare a cerințelor menționate mai sus, ”statele membre se asigură că toate noile clădiri sunt cel puțin clădiri al căror consum de energie este aproape egal cu zero și că ele îndeplinesc cerințele minime de performanță energetică stabilite în conformitate cu articolul 5”. Clădirile cu consum de energie aproape egal cu zero (nZEB) sunt deja definite în legislația națională prin art. 3, punctul 15, din Legea nr. 372/2005 privind performanța energetică a clădirilor, astfel: „clădire al cărei consum de energie este aproape egal cu zero clădire cu o performanță energetică foarte ridicată, la care consumul de energie pentru asigurarea performanței energetice este aproape egal cu zero sau este foarte scăzut și este acoperit astfel: a) în proporție de minimum 30% cu energie din surse regenerabile, după cum urmează: – în proporție de minimum 10% cu energie din surse regenerabile amplasate la fața tocului; – în proporție de minimum 20%, cu energie produsă din surse regenerabile certificată prin garanții de origine, în conformitate cu prevederile legale în vigoare; b) într-o proporție minimă de energie din surse regenerabile amplasate la fața tocului sau în apropiere, prin hotărâre a Guvernului, începând cu anul 2026”. „Astfel, până la intrarea în vigoare a prevederilor articolului 7, alineatului 1, litera b) din Directiva (UE) 2024/1275, adică începând cu 1 ianuarie 2030, nu există un text de lege care poate fi interpretat ca limitativ în ceea ce privește utilizarea centratelor individuale de apartament alimentate cu gaz, în clădirile rezidențiale noi”, mai arată Ministerul. Potrivit acestuia, proiectarea clădirilor noi pentru respectarea cerințelor prevăzute pentru clădirile cu consum de energie aproape egal cu zero (nZEB) este reglementată prin art. 17 alin.(1) din Legea nr. 372/2005 privind performanța energetică a clădirilor și este obligatorie pentru toate clădirile realizate în baza autorizației de construire emise începând cu 31 decembrie 2020. „În ceea ce privește clădirile existente, renovarea energetică a acestora și transformarea lor în clădiri cu emisii zero are ca orizont de timp anul 2050, așa cum se specifică prin Considerentul 20 din Directiva (UE) 2024/1275”, mai precizează sursa citată. În acest moment, în vederea transpunerii în legislația națională a prevederilor aduse de Directiva (UE) 2024/1275, a fost înființat un grupul de lucru interinstituțional aprobat prin ordin de ministru, iar termenul de transpunere este 31 mai 2026. Ca urmare, Ministerul arată că informațiile cu privire la «obligația clădirilor cu consum de energie aproape egal cu zero (nZEB) de a avea emisii de CO2 aproape nule sau foarte scăzute este una fără temei legal și conduce la „interpretări eronate” cu privire la sistemele tehnice de încălzire a spațiilor din aceste clădiri, precum că nu ar putea fi utilizate centralele pe gaz în clădirile nZEB deoarece ele produc emisii de CO2,fiind în mod indirect interzise în toate noile clădiri care trebuie construite conform acestui standard». FOTO – Caracter ilustrativ ”Standardele nZEB prevăd o proiectare pentru clădirile noi care să necesite un consum de energie pentru asigurarea performanței energetice aproape egal cu zero sau foarte scăzut și care să fie acoperit în proporție de 30% din surse regenerabile de energie”, arată ministerul. Acesta mai subliniază că prevederile art. 10 alin. (1) din Legea nr. 372/2005 privind performanța energetică a clădirilor, care stabilesc că întocmirea unui ”studiu privind fezabilitatea din punct de vedere tehnic, economic și al mediului înconjurător a utilizării sistemelor alternative de înalță eficiență, dacă acestea există” nu induc obligativitatea utilizării sistemelor alternative de înaltă eficiență. „Alegerea acestor sisteme se face, dacă acestea există, doar în urma unui studiu parte a studiului de fezabilitate, care să justifice oportunitatea din punct de vedere tehnic, economic și al mediului înconjurător, a utilizării acestora”, subliniază Ministerul. Anterior, și ministrul Mediului, Diana Buzoianu, a declarat că ideea interzicerii centralelor de apartament de către Uniunea Europeană este un fake news, ea precizând că nu există vreo decizie
Când trebuie să pornim centrala termică din apartament. La ce temperatură exterioară este frig în casă, de fapt
A venit toamna și, cât de curând inevitabil, urmează iarna. Două anotimpuri reci, în care oamenii apelează la diverse soluții de încălzire. Cei care dețin o centrală termică de apartament… o pornesc atunci când temperatura exterioară scade sub 15–16° Celsius. Ei bine, sub acest prag, locuința începe să se răcească mai repede decât se încălzește natural de la soare sau de la vecini. Dar dacă apartamentul este bine izolat și ai vecini care încălzesc la rândul lor, poți aștepta chiar și până la temperaturi exterioare de 12–13° Celsius. Temperaturile interioare se mențin acceptabile, fără să pornești centrala imediat. Dacă ai copii mici, persoane în vârstă sau petreci mult timp acasă, pragul poate fi mai ridicat, în interior, cum ar fi 17–18° Celsius. Confortul și sănătatea sunt prioritare, deci nu te raporta doar la temperatura exterioară. O regulă practică ar fi să urmărește temperatura din apartament, nu doar pe cea de afară. În general, confortul optim este între 20–22 °C. Abia când scade sub 19–20 °C în casă, merită pornită centrala, conform datelor următoare: Directorul Termoenergetica despre interzicerea centralelor de apartament: „Va fi inevitabil. Măsura este abuzivă, fără alternative” Directorul general al Companiei Termoenergetica, Adrian Teodorescu, a vorbit, în cadrul emisiunii Cu Gândul la București”, despre interzicerea centralelor de apartament și spune că această măsură este inevitabilă la nivel european. „În primul rând că discutăm de centrale care urmează a fi puse în funcțiune. Normativul european vizează interzicerea montării de centrale individuale. Este doar o chestiune de calendar și de modalitate prin care vom transpune obligațiile europene în legislația română. Este inevitabil. Discutăm de exploatarea unei resurse naturale finite pentru satisfacerea unor nevoi individuale cu poluare. Și atunci, principiile europene interzic aceste lucruri”, a precizat Adrian Teodorescu în emisiunea „Cu Gândul la București”. Directorul Termoenergetica a mai precizat că statul trebuie să ofere măsuri alternative de încălzire, altfel interzicerea centralelor de apartament va fi o măsură abuzivă. La rândul său, Andrei Corlan, comisar general Garda Națională de Mediu (GNM), a precizat recent, pentru sursa citată, că blocurile din cartierele rezidențiale care au centrale de apartament trebuie racordate, în timp, la sistemul centralizat de termoficare. Precizările șefului GNM vin în contextul în care se interzic centralele de apartament.
Ivan: Folosesc toate pârghiile pe care le am pentru a crea noi centrale electrice
„România este astăzi într-o situaţie foarte dificilă din punct de vedere energetic: energie insuficientă şi foarte scumpă! De aceea am venit la Viena, la Agenţia Internaţională pentru Energie Atomică (AIEA), unde am avut o întâlnire crucială pentru România”, a declarat, luni, Ivan. Potrivit ministrului, obiectivul principal este reducerea dependenţei de importuri. „Planul meu este clar: o Românie care nu depinde de importuri de energie scumpă”. Strategia include mai multe componente. „Cu cei mai puternici lideri din domeniul energiei, prin investiţii masive în capacităţi de producţie a energiei nucleare, pe gaz şi hidro. De aceea am venit aici: pentru a identifica finanţare şi cele mai avansate tehnologii care pot fi dezvoltate în România”. Ivan a menţionat implementarea tehnologiei SMR, reactoare nucleare modulare de ultimă generaţie, Proiectul Neptun Deep şi valorificarea resurselor din Marea Neagră” precum şi „investiţii care vor transforma România într-un exportator de energie”. „Situaţia este foarte dificilă pentru România şi, din acest motiv, folosesc toate pârghiile pe care le am ca ministru al Energiei pentru a crea noi centrale electrice şi pentru a produce energie. Este singura modalitate prin care România poate deveni campion energetic şi exportator de energie! Acesta este planul meu, iar ţinta realistă este ca, în 2032, România să producă energie ieftină şi să exporte surplusul. Putem reuşi doar în parteneriat cu cei mai puternici actori mondiali din domeniul energiei, iar pentru asta mă lupt”, conchide ministrul.
A tras Trump în gol? JD Vance:” Posibil ca SUA să nu fi lichidat stocurile iraniene de uraniu”
Este posibil ca SUA să nu fi lichidat stocurile iraniene de uraniu, admite vicepreședintele SUA J.D. Vance. Atacurile militare americane asupra a trei dintre instalațiile nucleare iraniene, efectuate în ultimul weekend, nu au distrus componentele de bază ale programului atomic al Teheranului. Bombardamentele cu avioane B-2 și bombe anti-buncăr GBU-57 au reușit, probabil, doar să întârzie acest program cu câteva luni, arată o evaluare preliminară a serviciilor de informații americane, conform CNN, care citează în acest sens trei persoane la curent cu subiectul. Evaluarea a fost realizată de Agenția de Informații a Departamentului Apărării din SUA. Statele Unite ale Americii au bombardat feroce Iranul în noaptea de sâmbătă spre duminică, 22 iunie, a anunțat președintele Donald Trump, care a transmis că a fost „un atac foarte reușit” asupra a trei instalații nucleare. Într-o postare pe Truth Social, liderul de la Casa Albă a afirmat că au fost vizate instalațiile din Fordow, Natanz și Esfahan. „Am finalizat cu succes atacul asupra celor trei situri nucleare din Iran, inclusiv Fordow, Natanz și Isfahan. Toate avioanele se află acum în afara spațiului aerian al Iranului. O încărcătură completă de bombe a fost aruncată asupra sitului principal, Fordow. Toate avioanele se îndreaptă în siguranță spre casă. Felicitări marilor noștri războinici americani! Nicio altă armată din lume nu ar fi putut realiza acest lucru clama inițial Trump. Centrifugele iraniene de îmbogățire a materialului fisionabil „sunt în mare parte intacte”. Conncluzia SUA se bazează pe o analiză a pagubelor provocate de bombardamente derulată de Comandamentul Central al SUA, CENTCOM. Anterior informațiilor despre evaluare, vicepreședintele american JD Vance a admis că e posibil ca SUA să nu fi lichidat stocurile iraniene de uraniu, dar a minimalizat problema, susținând că în prezent Teheranul nu mai poate îmbogăți materialul fisionabil. Ea se bazează pe o analiză a pagubelor provocate de bombardamente derulată de Comandamentul Central al SUA, CENTCOM. Una dintre sursele CNN a afirmat, chiar, că centrifugele iraniene de îmbogățire a materialului fisionabil „sunt în mare parte intacte”. „Deci, evaluarea (Agenției de Informații a Pentagonului) este că SUA au amânat programul (nuclear iranian) cu cel mult câteva luni”, a subliniat sursa. Citiți și: 🚨 Statele Unite au bombardat Iranul, vizând siturile nucleare Fordow, Natanz și Isfahan. Donald Trump: Acum este timpul pentru PACE! Rene Pârșan a debutat în presă în 1992, reporter și redactor la Evenimentul Zilei. Între 1994 și 2010 a fost senior editor, editorialist, reporter și fotoreporter la ZIUA. A mai colaborat ca … vezi toate articolele