Obiceiul aparent banal care ar putea crește riscul de cancer esofagian
O ceașcă de ceai sau cafea băută imediat după preparare poate părea inofensivă, însă temperatura foarte ridicată a băuturii ar putea avea consecințe grave asupra sănătății, relatează The Guardian, care citează International Journal of Cancer. Un studiu amplu, care a urmărit aproape un milion de persoane din Marea Britanie timp de 14 ani, arată că persoanele care consumă băuturi foarte fierbinți au un risc de până la trei ori mai mare de a dezvolta un anumit tip de cancer al esofagului. Risc de trei ori mai mare de cancer Cercetarea, publicată în International Journal of Cancer, a analizat legătura dintre temperatura și frecvența consumului de ceai și cafea și apariția cancerului esofagian. Rezultatele indică o asociere clară între băuturile foarte fierbinți și carcinomul scuamos esofagian (SCC), una dintre principalele forme ale acestei boli. Potrivit cercetătorilor, persoanele care au declarat că beau ceai sau cafea „foarte fierbinte” au avut un risc de aproximativ trei ori mai mare de SCC decât cele care au preferat băuturile calde. Contează și frecvența consumului În schimb, nu a fost identificată o asociere similară între consumul de băuturi fierbinți și adenocarcinomul esofagian (AC), celălalt tip important de cancer al esofagului. Și frecvența consumului contează. Persoanele care au băut cel puțin șase băuturi fierbinți pe zi au avut un risc cu 71% mai mare de SCC decât cele care au consumat mai puțin de șase. Rezultatul s-a menținut după ce cercetătorii au luat în calcul temperatura băuturilor. Studiul a fost coordonat de Dr. Keren Papier, epidemiolog în domeniul nutriției la Universitatea Oxford. Cercetătorii au folosit date de la aproape 980.000 de participanți, cel mai mare grup analizat până acum într-un astfel de studiu. Temperaturi de peste 70 de grade ale băuturilor Participanții au indicat dacă preferă băuturile „foarte fierbinți”, „fierbinți” sau „calde” ori dacă nu consumă astfel de băuturi. Temperatura exactă nu a fost măsurată, iar această limitare trebuie luată în calcul atunci când sunt interpretate rezultatele. Concluziile se potrivesc cu cele ale unor cercetări realizate în Asia, Africa, America de Sud și Orientul Mijlociu. Unele dintre aceste studii au asociat consumul de ceai sau mate la temperaturi de cel puțin 70 de grade Celsius cu un risc mai mare de cancer esofagian. Fumatul și consumul de alcool rămân, totuși, factori de risc importanți Explicația propusă de specialiști este legată de efectul repetat al căldurii asupra celulelor care căptușesc esofagul. Expunerea la temperaturi foarte ridicate poate produce leziuni ale acestor celule, iar în timp acest proces poate contribui la apariția cancerului. Fumatul și consumul de alcool rămân, însă, factori de risc importanți pentru cancerul esofagian. Agenția Internațională pentru Cercetarea Cancerului, parte a Organizației Mondiale a Sănătății, a clasificat încă din 2016 băuturile foarte fierbinți drept „probabil cancerigene pentru oameni”. Unul din șapte cazuri ar putea fi evitat doar dacă temperaturile ar fi mai mici Specialiștii spun că nu este nevoie să renunțăm la ceai sau cafea. O măsură simplă poate fi suficientă: să lăsăm băutura să se răcească înainte de consum. Fiona Osgun, reprezentanta Cancer Research UK, recomandă ca oamenii să aștepte până când băutura ajunge la o temperatură confortabilă, fără să existe neapărat un număr exact de minute. Cercetătorii estimează că aproximativ unul din șapte cazuri de carcinom scuamos esofagian din Marea Britanie ar putea fi evitat dacă persoanele care beau băuturi „foarte fierbinți” ar opta pentru o temperatură mai apropiată de cea considerată „fierbinte”. Totuși, studiul nu dovedește că temperatura băuturii este, singură, cauza cancerului Profesorul Muy-Teck Teh, de la Queen Mary University of London, atrage atenția că temperatura a fost evaluată pe baza percepției participanților. Preferința pentru băuturi foarte fierbinți ar putea avea legătură și cu diferențe individuale ale sensibilității la căldură sau ale mucoasei esofagului. Mesajul cercetătorilor rămâne însă simplu: nu trebuie să renunțăm la cafea sau ceai, ci să le lăsăm să se răcească înainte să le bem.
Descoperire pentru tratarea unei boli asociate cu diabetul și artrita: terapia cu lumină țintește bacteria periculoasă
Rezultatele au fost publicate în Journal of Translational Medicine. Ele indică posibilitatea unei abordări mai precise și mai puțin invazive a sănătății orale. Parodontita apare atunci când echilibrul bacterian din gură este perturbat. Microbii benefici scad numeric, iar cei nocivi preiau controlul. Printre speciile dăunătoare, Porphyromonas gingivalis se remarcă în mod special. Bacteria joacă un rol central în declanșarea inflamației, remodelând întreaga comunitate microbiană a cavității bucale. Pe măsură ce inflamația se extinde, afectează țesuturile și osul care susțin dinții. Acest lucru poate duce în timp la pierderea lor și la dureri persistente. Efectele parodontitei se pot extinde dincolo de gură. Boala a fost asociată cu afecțiuni precum diabetul și artrita reumatoidă, potrivit sursei citate. Tratamentele tradiționale, precum igiena dentară riguroasă, vizează eliminarea bacteriilor, dar adesea distrug atât microbii dăunători, cât și pe cei benefici. Terapie inovatoare cu lumină infraroșie: atacă doar bacteriile rele din gură, nu și pe cele bune Echipa de cercetare a pornit de la fotoimunoterapia în infraroșu apropiat, o metodă dezvoltată inițial pentru tratarea cancerului. A adaptat-o pentru bacteriile din cavitatea bucală, creând terapia fotoantibacteriană țintită în infraroșu apropiat. La baza metodei stă un anticorp specific împotriva Porphyromonas gingivalis, legat de un colorant fotosensibil. Expus la lumină infraroșie, colorantul se activează, iar anticorpul distruge bacteria țintă. În testele de laborator, compusul s-a legat exclusiv de Porphyromonas gingivalis, fără să afecteze alte bacterii sau celulele gingivale umane. Celulele expuse tratamentului au continuat să crească și să se vindece normal. Terapia a dat rezultate bune și la animale cu afecțiuni gingivale. Cercetătorii spun însă că sunt necesare teste pe oameni, pentru a confirma definitiv eficacitatea și siguranța metodei.
Tratament revoluționar: o singură injecție ar putea reduce colesterolul rău pentru un an
Efectul s-a menținut timp de până la un an, potrivit studiului. Tratamentul este administrat intravenos și acționează prin modificarea permanentă a unei gene implicate în reglarea colesterolului. Cercetătorii au raportat că, până în prezent, nu au fost observate probleme grave de siguranță. Rezultatele studiului au fost publicate în prestigioasa revistă medicală The New England Journal of Medicine și oferă speranțe că, în viitor, pacienții ar putea renunța la administrarea zilnică a medicamentelor pentru scăderea colesterolului. De ce trebuie redus colesterolul „rău” Reducerea colesterolului LDL este importantă deoarece limitează acumularea plăcilor de grăsime în artere și, implicit, poate reduce riscul de infarct și accident vascular cerebral, scrie Science Focus. Deși statinele pot produce reduceri similare ale colesterolului, acestea trebuie administrate în mod obișnuit zilnic, pe termen lung. În schimb, VERVE-102 este concepută ca o intervenție unică, cu efect de durată. „Este încă devreme, dar acesta este un moment extrem de important”, a declarat profesorul Riyaz Patel, cadru medical la University College London și cardiolog consultant la Barts Health și UCL Hospitals, unul dintre coordonatorii locali ai studiului. Ar putea lupta împotriva bolilor cardiovasculare Potrivit acestuia, rezultatele arată că tehnologia poate funcționa, contribuie la scăderea colesterolului și, până în prezent, nu a ridicat probleme majore de siguranță. Cu toate acestea, cercetătorii subliniază că este nevoie de studii mai ample și de o monitorizare pe termen lung înainte ca terapia să poată fi considerată un tratament obișnuit. Dacă viitoarele teste vor confirma eficiența și siguranța sa, o singură administrare ar putea, într-o zi, să ofere protecție de lungă durată împotriva bolilor cardiovasculare.
Inspirată din boala unui copil: o platformă AI îi ajută pe pacienții cu boli rare să se descurce mai ușor și să obțină mai repede tratament
Totul a început în 2017, când fiica cea mică a antreprenoarei americane Nasha Fitter a fost diagnosticată cu sindromul FOXG1, o afecțiune genetică rară, despre care existau foarte puține date și aproape niciun ghid clar pentru pentru pacienți și familiile lor. „Nu se făcea aproape nimic. Răspunsurile la întrebările mele de zi cu zi erau haotice… practic, intram pe Facebook și speram că cineva îmi răspunde acolo”, a povestit ea, citată de CNBC. Diagnostic fără răspunsuri Diagnosticul a venit la pachet cu un verdict descurajant: fără tratament, fără cercetări în desfășurare și fără un plan clar pentru viitor. Pentru multe familii aflate în situații similare, rolul de „navigator” al sistemului medical ajunge să fie preluat de părinți. „În bolile rare, un părinte petrece, în medie, 53 de ore pe săptămână în îngrijire suplimentară”, a explicat Farid Vij, cofondator al Citizen Health, aplicația care îi ajută pe pacienții cu boli rare să își gestioneze îngrijirea și să navigheze în sistemul medical. „Cel mai important lucru pe care îl poți avea este cineva care să fie de partea ta”, spune Farid Vij, referindu-se la necesitatea unui sprijin real pentru pacienții cu boli rare. Ideea unui „sprijin” digital Pentru a schimba această realitate, Nasha Fitter a pus bazele unei fundații de cercetare dedicate bolii fiicei sale. Dar a realizat rapid că problema este mai largă: modul în care pacienții cu boli rare găsesc informații și sprijin este fragmentat și ineficient. În 2023, împreună cu Vij, a lansat Citizen Health, platforma care folosește inteligența artificială pentru a deveni un fel de „avocat” al pacientului. Practic, aplicația poate programa consultații, poate gestiona contestații la asigurări, poate semnala probleme din dosarul medical și poate conecta pacienții cu alții aflați în situații similare. „Îți dă înapoi o parte din timp, dar și rezultate mai bune pentru pacienți, pentru că înveți din experiența întregii comunități”, spune dezvoltatorii săi. Problemă ignorată de sistem Inteligența artificială a început să fie folosită tot mai mult în medicină, însă în cazul bolilor rare apare o limită majoră: lipsa datelor. „Nu există cercetare, nu există terapii aprobate. Chiar și cei mai buni experți au văzut doar câțiva pacienți în toată cariera lor”, au explicat creatorii platformei. În lipsa unor surse oficiale, multe familii ajung să caute răspunsuri pe rețele sociale, fără să știe dacă informațiile sunt corecte. Mii de pacienți înscriși Platforma încearcă să rezolve această problemă prin construirea unei rețele de date: dosare medicale, informații genetice și experiențe ale pacienților, colectate cu acordul acestora. Până acum, peste 8.000 de pacienți s-au înscris, fiind acoperite peste 350 de boli rare, iar peste 16 companii farmaceutice folosesc datele pentru cercetare. „Am reușit să reducem timpul necesar pentru a aduce terapiile la pacienți cu 30%-50%”, spun dezvoltatorii. Impact real, dincolo de tehnologie Pentru mama fetiței diagnosticată cu sindromul care afectează dezvoltarea creierului, proiectul nu este doar unul tehnologic, ci unul profund personal. Ea folosește platforma inclusiv pentru îngrijirea propriei fiice. „Este o schimbare majoră pentru pacient – te ajută să iei decizii mai bune zi de zi”, spune antreprenoarea. În cadrul fundației pe care a creat-o, datele pacienților cu sindrom FOXG1 au schimbat modul de abordare al bolii: accentul nu a mai fost pus doar pe convulsii, ci și pe problemele de mișcare ale copiilor. Mai mult, autoritățile au permis utilizarea datelor reale ale pacienților în locul unui grup placebo, ceea ce a eliminat o etapă costisitoare de testare. Economia estimată se ridică la aproximativ 80 de milioane de dolari. Ajutor pentru viitorii pacienți Pentru fondatoare, cel mai important rezultat nu este tehnologia în sine, ci impactul asupra altor familii. „Cea mai mare realizare este că următorul pacient care primește acest diagnostic va avea o viață mult mai ușoară”, spune Fitter.
Dinți crescuți în laborator: viitorul stomatologiei regenerative prinde contur
O echipă de cercetători de la King’s College London a reușit să crească un dinte în condiții de laborator, marcând un progres important în domeniul stomatologiei regenerative, scrie BBC. Deși tehnologia este încă în fază incipientă, oamenii de știință cred că, într-o zi, dinții cultivați în laborator ar putea înlocui implanturile tradiționale, oferind pacienților o soluție mai puternică, de durată și compatibilă biologic. De la SF la realitate științifică Conduși de directoarea departamentului de stomatologie regenerativă, dr. Ana Angelova-Volponi, cercetătorii urmăresc să acopere golurile din cunoștințele legate de regenerarea naturală a dinților. Spre deosebire de implanturi, care necesită intervenții invazive și pot implica riscuri, dinții crescuți în laborator s-ar integra în mod natural în osul maxilar, asemenea celor naturali. Dinți creați de la zero În colaborare cu Imperial College London, echipa a dezvoltat un material special care permite celulelor să comunice între ele și să se transforme în celule dentare. Această descoperire reproduce procesul natural de dezvoltare a dinților și permite creșterea acestora în laborator. Sunt luate în calcul două metode pentru aplicarea clinică: transplantarea celulelor tinere direct în gură sau cultivarea unui dinte complet în laborator pentru implant ulterior. Un drum lung înainte În ciuda acestui succes științific, dinții crescuți în laborator nu sunt încă pregătiți pentru utilizare clinică (ar putea trece ani sau chiar decenii). Totuși, impactul potențial este uriaș, mai ales pentru vârstnicii care suferă de carii și complicații asociate. Sănătatea orală deficitară poate fi legată de infecții și boli cardiovasculare, astfel această inovație ar putea revoluționa îngrijirea dentară. Saoirse O’Toole, lector în protetică la King’s College, rămâne optimistă: „În timpul vieții copiilor copiilor mei, sper!”, spune ea, anticipând un viitor în care să creștem dinți noi va deveni ceva obișnuit.