Cercetătorii susțin că au descoperit un test de sânge care poate stabili riscul de deces în următorii cinci ani
Oamenii de știință anunță că au descoperit un semn de avertizare care arată că „nu totul este bine” și că ai putea muri în câțiva ani. Este vorba despre un test de sânge care prezice riscul de deces în următorii cinci ani. Cercetătorii de la Universitatea din Surrey au făcut anunțul, potrivit express.co. Ei spun că unele proteine cheie din sânge pot prezice riscul de deces din următorii cinci ani, în timp ce altele pot dezvălui șansele de supraviețuire în următorii 10 ani. Cercetătorii speră că informațiile vor ajuta medicii să trateze afecțiunile periculoase mult mai devreme. Cercetătorii au identificat niveluri crescute la cinci proteine din sânge care pot prezice riscul de deces. Ei cred că proteinele care contribuie la dezvoltarea unor boli precum cancerul și inflamația, semnalează și riscul de deces. Studiul, publicat în PLoS One, a prezentat 392 de proteine asociate cu un risc crescut de deces în decurs într-o perioadă de cinci ani și alte 377 de proteine asociate cu decesul în decurs de 10 ani. Teoria se confirmă și atunci când s-au ajustat factorii de sănătate și stilul de viață, mai arată studiul. Explicațiile specialiștilor Proteinele îndeplinesc o gamă largă de funcții vitale în organism și sunt esențiale pentru creștere, dezvoltare și structura fiecărei celule. Oamenii de știință au folosit date de la Biobanca din Marea Britanie pentru a analiza profilurile proteinelor din sânge de la peste 38.000 de adulți de vârstă mijlocie și mai în vârstă, dintre care unii au murit, într-o perioadă de cinci sau 10 ani după prelevarea probelor de sânge. „Nu numai că diferite proteine pot reflecta starea noastră generală de sănătate și pot ajuta la identificarea bolilor în curs de desfășurare, dar am demonstrat că acestea pot reflecta riscul de deces într-o anumită perioadă. Nivelurile modificate ale acestor proteine sunt un indicator că nu totul este bine în organism și că ar putea apărea anumite afecțiuni care limitează viața.Identificarea timpurie a persoanelor cu cel mai mare risc ar putea permite intervenții specifice și planuri de tratament, contribuind la îmbunătățirea duratei de viață. În cele din urmă, acest lucru va ajuta, de asemenea, serviciile noastre de sănătate să reducă costurile, deoarece intervențiile timpurii au efecte economice benefice asupra sănătății, reducând nevoia de îngrijire pe termen lung și costisitoare”, a declarat profesorul Nophar Geifman, profesor de informatică medicală și biomedicală la Universitatea din Surrey.
Ce a provocat cele 25.000 de cutremure din Santorini. Oamenii de știință au descoperit cauza
Valul de cutremure a fost declanșat de o rocă topită care a pompat timp de trei luni printr-un canal subteran. Cercetătorii au folosit fizica și inteligența artificială pentru a determina cauza exactă a celor 25.000 de cutremure. Fiecare seism a fost transformat într-un senzor virtual, iar AI a analizat tiparele asociate, notează BBC. Dr. Stephen Hicks de la UCL spune că această combinație între fizică și învățare automată ar putea ajuta la previzionarea erupțiilor vulcanice. Cercetătorii și-au publicat descoperirile în revista Science. Cutremure în Santorini: Ce s-a întâmplat Activitatea seismică a început în ianuarie 2025 sub insulele grecești Santorini, Amorgos și Anafi. Insulele au înregistrat zeci de mii de cutremure, multe cu magnitudine peste 5,0. Mulți turiști au fugit din Santorini. Localnicii s-au temut că vulcanul subacvatic din apropiere, Kolumbo, ar putea erupe. Alții au crezut că cele 25.000 de cutremure sunt preludiul unui seism mai mare. În 1956, un cutremur devastator cu magnitudinea de 7,7 a lovit aceeași regiune. Frica localnicilor era justificată de această amintire. Harta 3D Oamenii de știință au creat o hartă 3D a Pământului în jurul Santorini. Au cartografiat modelele în evoluție ale activității seismice ale fiecărei tremurații. Au analizat mișcarea și tensiunea din scoarță. Acest lucru a dus la un model detaliat al roiului seismic care a durat luni de zile. Echipa a descoperit că evenimentul a fost determinat de mișcarea orizontală a magmei. Roca topită s-a deplasat de sub Santorini și vulcanul Kolumbo printr-un canal de 30 de kilometri. Magma topită Canalul se află la mai mult de 10 kilometri sub fundul mării. Volumul de magmă care s-a deplasat prin scoarță ar fi putut umple 200.000 de piscine olimpice. „Intruziunile de magmă” au spart straturile de rocă. Acest lucru a declanșat miile de cutremure înregistrate în Santorini. Anthony Lomax, autorul principal al studiului, explică: „Cutremurele acționează ca și cum am avea instrumente adânc în Pământ, care ne transmit ceva”. Cutremure în Santorini: Cum funcționează Oamenii de știință au analizat modelul pe care cele 25.000 de cutremure l-au format în modelul 3D al Pământului. Tiparele se potrivesc foarte bine cu ceea ce se așteaptă de la magma care se mișcă orizontal. Magma s-a deplasat pe o distanță de aproximativ 20 de kilometri în plan orizontal prin scoarța terestră. Fiecare cutremur a furnizat informații despre această mișcare. Cercetătorii au folosit AI pentru a analiza datele. Inteligența artificială a identificat tipare pe care analiza tradițională le-ar fi ratat. S-a terminat? Deocamdată, activitatea seismică din Santorini s-a terminat. „Magma a rămas destul de adânc – la mai mult de 8 kilometri adâncime – în scoarță”, explică dr. Hicks. Magma poate urca și erupe la suprafață în câteva ore sau zile. Dar deoarece activitatea s-a potolit acum, oamenii de știință sunt aproape siguri că topitura s-a blocat și s-a răcit adânc în scoarță. Totuși, vulcanii pot intra în faze prelungite de agitație care pot dura mulți ani. Activitatea vulcanică recentă din sud-vestul Islandei a demonstrat acest lucru. Previzionarea erupțiilor Utilizarea AI, în combinație cu fizica fundamentală, ar putea transforma capacitatea de a monitoriza și prevedea activitatea vulcanică. Acest lucru ar putea contribui la siguranța oamenilor din zonele seismice active. „În cele din urmă, acest lucru ar putea fi folosit ca instrument de prognozare”, explică dr. Hicks. Ori de câte ori apar cutremure, „acestea sunt date care pot fi folosite pentru a determina cauza cea mai probabilă”. Cercetătorii spun că metoda poate fi aplicată și în alte zone vulcanice. Fiecare roi de cutremure devine o oportunitate de a învăța mai multe despre comportamentul magmei.
Cercetătorii români dau lovitura cu brandul Simona Halep: L-am înscris în vederea brevetării
O instituție publică din România, ce își desfășoară activitatea în domeniul agricol, vine cu o idee ingenioasă, folosind brandul Simona Halep pentru a promova ultima descoperire. Cercetătorii de la Banca de Resurse Genetice Vegetale (BRGV) Buzău au luat o decizie inedită pentru a promova ultima lor creație în materie de ardei iuți. Directorul instituției a anunțat că ultimul soi de ardei iuți pe care l-a descoperit a fost denumit după Simona Halep, campioana tenisului care s-a retras din activitate în luna februarie. Instituția publică din România care a denumit după Simona Halep ultima creație în materie de ardei: „Ar putea deveni cel mai iute din lume” Legătura Simonei Halep cu ardeii este mai veche, ținând cont că sportiva a fost poreclită „Halepeno”, un joc de cuvinte între numele ei și ardeiul iute. Ba chiar la unele turnee, Simona a apărut cu pantofi decorați cu un ardei iute! Cercetătorii români merg acum mai departe și înregistrează un soi de ardei denumit după Simona Halep: „Ar putea deveni cel mai iute ardei din lume, fiind în faza de testare! Un soi de ardei iute obținut recent, înscris în vederea brevetării și omologării sub denumirea de Halep. E o denumire provizorie, sperăm să treacă, deși se apropie foarte mult de un alt soi cunoscut, Habanero. De regulă, când soiurile au asemănări se resping, dar vom vedea”, a precizat Costel Vînătoru, director al Băncii de Resurse Genetice din Buzău, într-un interviu pentru Agro TV. Șeful instituției a explicat cât de valoros este soiul de ardei denumit după Simona Halep: „Cert este că e un soi valoros, cu potențial mare de producție și foarte iute, picant. De aceea ne-am gândit să-l omologăm, are peste 1.000.000 de unități pe scara Scoville. Poate fi cultivat în spații protejate, în câmp. Fructul este mare, gustos, picant, aromat și poate fi folosit pentru consum în stare proaspătă, pentru boia, în diverse preparate culinare. Deci e un fruct cu multiple întrebuințări, are un buchet specific. Analizele de laborator arată că e foarte bogat și în vitamina C”, a adăugat directorul BRGV Buzău. „Ne-am gândit la un brand al nostru, al românilor” Întrebat dacă denumirea ardeiului are vreo legătură cu Simona Halep, acesta a confirmat: „Sigur, ne-am gândit la un brand al nostru al românilor, un brand la care noi ținem foarte mult, Halep, iar în același timp este o competiție internațională pentru a obține cel mai iute ardei din lume. Iar noi am demonstrat asta, la congrese și competiții, că deținem aici un număr foarte mare de soiuri de ardei iute, peste 1.000, de diverse culori, mărimi, forme. Să nu mai vorbim de concentrația de capsaicină. Noi am reușit să obținem un soi cu 2.400.000 de unități pe scara Scoville. Acum avem și mai puternic, 2.700.000 de unități, în curs de omologare. Iar acesta, la fel, este un soi picant și ne-am gândit că ar fi bine să consolidăm acest brand național printr-o creație biologică care să amintească de brandul nostru național (n.r. – Simona Halep)”, a mai precizat Costel Vînătoru.
Organul universal / Cercetătorii au reușit să modifice grupa sanguină a unui organ și astfel au extins șansele la transplant ale pacienților cu grupa 0
Premieră medicală realizată de cercetători din Canada și China. Aceștia au realizat primul transplant uman al unui rinichi modificat din grupa sanguina A în grupa universală 0. Studiul a fost efectuat pe un pacient aflat în moarte cerebrală. Rinichiul modificat transplantat a funcționat timp de două zile fără semne de respingere acută – de obicei, la transplanturile de organe, organismul receptor reacționează vehement și distruge organul compatibil. Speranță pentru pacienții cu grupa 0 Vorbim de un avans medical remarcabil, care ar putea să reducă simțitor timpii de așteptare pentru transplanturi și ar oferi șanse și celor celor care nu-și găsesc organe compatibile. Această veste îi bucură mai ales pe pacienții cu grupa 0, care nu pot primi altceva decât 0 – ei stau pe listele de așteptare chiar și doi ani până găsesc un donator compatibil. În același timp, un rinichi cu grupa 0 e transplantat către pacienți cu alte grupe de sânge, pentru că grupa 0 e compatibilă cu aceștia. Semnal pozitiv Acum, este nevoie de tratamente complexe pentru tratarea incompatibilității, care durează mai multe zile, însă noua abordare e diferită și acționează doar asupra organului donat, nu asupra pacientului. Echipa de cercetători a reușit să elimine markerii de grupă sanguină de pe suprafața celulelor rinichiului și au obținut astfel un organ cu grupa 0. O primă etapă a studiului a constat în eliminarea antigenelor din sângele de tip A. Asta se întâmpla în 2019. În 2022, ei au folosit aceste enzime pentru a transforma organe de tip A în organe de tip 0, iar procesul este denumit „0 convertit enzimatic”. În noul studiu, cercetătorii au recreat procesul folosind un rinichi de tip A, considerat nepotrivit pentru transplant. Organul a fost perfuzat cu un lichid care conținea enzimele capabile să elimine antigenele A și transformându-l, astfel, în organ 0. Etapă esențială în medicina regenerativă Organul a fost testat pe un bărbat de 68 de ani aflat în moarte cerebrală, în Chongqing, China. Rinichiul a funcționat timp de două zile, fără respingere acută, a treia zi s-a observat o reacție moderată, dar și indicii că organismul începea să tolereze organul. „Este pentru prima dată când observăm un astfel de rezultat într-un model uman, ceea ce ne oferă informaţii extrem de valoroase despre cum putem îmbunătăţi rezultatele pe termen lung”, a spus profesorul coordonator Stephen Withers de la Universitatea British Columbia (UBC), citat într-un comunicat al UBC.
Inteligența artificială antrenată pe imagini ar putea depista atât cancerul de sân, cât și riscurile cardiace, în același timp
Experții sugerează că tehnologia ar putea oferi o oportunitate rentabilă, de tipul „2 în 1”, de a depista simultan atât cancerul de sân, cât și riscurile cardiace la femei. În Marea Britanie, orice persoană înregistrată la un medic generalist ca fiind de sex feminin va fi invitată automat la un screening mamar, cunoscut sub numele de mamografie, o dată la trei ani, între vârsta de 50 și 71 de ani. În cadrul acestor consultații, se efectuează două radiografii ale fiecărui sân pentru a identifica orice semne de cancer, potrivit Independent. Cercetătorii din Australia au utilizat imagini mamografice de la 49.196 de femei înscrise în registrul de cohortă Lifepool, o inițiativă australiană de cercetare a cancerului de sân, pentru a dezvolta un algoritm de AI. Desfășurarea studiului Vârsta medie a grupului era de 59 de ani, o treime dintre femei luând medicamente pentru colesterolul ridicat și 27% pentru hipertensiune arterială. Scopul acestei tehnologii era de a prezice riscul de boli cardiovasculare majore, precum infarctul miocardic și accidentul vascular cerebral, pe o perioadă de 10 ani. „Multe femei se supun mamografiei de screening la vârsta mijlocie, când riscul de boli cardiovasculare crește”, au afirmat cercetătorii. „Caracteristicile mamografice, precum calcifierea arterială a sânilor și densitatea țesutului, sunt asociate cu riscul cardiovascular. „Am dezvoltat și testat un algoritm de învățare profundă pentru predicția riscului cardiovascular pe baza imaginilor mamografice de rutină”. Pe parcursul unei perioade medii de urmărire de aproape nouă ani, 2.383 de femei au suferit un atac de cord, 731 au suferit insuficiență cardiacă și 656 au suferit un accident vascular cerebral. Studiul, publicat în revista Heart, a constatat că algoritmul a funcționat la fel de bine ca și alte calculatoare tradiționale care utilizează vârsta și variabilele clinice pentru a evalua riscurile cardiace. Cercetătorii au adăugat: „Un algoritm de învățare profundă care utilizează mamografii de rutină și vârsta se dovedește a fi un instrument promițător pentru predicția riscului cardiovascular. „Mamografia poate oferi o oportunitate rentabilă „două în unul” pentru screeningul femeilor atât pentru cancerul de sân, cât și pentru riscul cardiovascular, permițând un screening mai amplu al riscului cardiovascular pentru femei decât se realizează în prezent”.
Studiu. Cât durează bateriile încărcate în VACANȚĂ. Cercetătorii au descoperit, un concediu este mai mult decât o pierdere de timp
Se pare că „efectul vacanță” poate persista maxim 6-7 săptămâni după revenirea în cotidian, adică muncă, obligații, relaxare pe bancă în cartier în cazul pensionarilor etc. Ceea ce reprezintă o schimbare de paradigmă în înțelegerea impactului lor. Cum poți acoperi celelalte 43 de săptămâni rămase din an, studiul nu ne spune. Cercetătorii au analizat 32 de studii din nouă țări și au identificat că efectele pozitive ale vacanțelor depind în mare măsură de calitatea acestora, notează Libertatea.ro. Planificarea atentă, activitățile plăcute, deconectarea completă de la muncă și conectarea emoțională sunt elemente cheie care asigură o stare de bine durabilă. Studiul subliniază că beneficiile nu se limitează doar la relaxarea de moment, ci includ și o stare de bine profundă care conferă sens și valoare vieții. Uluitor, vacanțele au efecte pozitive chiar și asupra persoanelor cu tulburări mintale severe și asupra vârstnicilor, ajutând la îmbunătățirea relațiilor sociale, gestionarea stresului și percepția pozitivă asupra propriei vieți. Aceste descoperiri consolidează ideea că vacanțele sunt mai mult decât o simplă distracție. Ele reprezintă o formă esențială de îngrijire mintală pentru toate vârstele și stadii ale vieții, astfel se pare că vacanța poate fi și benefică, nu doar o simplă pierdere de vreme, au ajuns la concluzie oamenii de știință.
Colaborarea cu echipe virtuale de cercetători AI, o nouă frontieră în știința asistată. Cum ar putea schimba totul
Recent, sistemele de inteligență artificială bazate pe arhitecturi multi-agent au început să fie integrate în procesul științific pentru a facilita generarea și evaluarea ipotezelor de cercetare. Un exemplu concret îl constituie platforma Virtual Lab, dezvoltată la Stanford University, care permite utilizatorului să configureze un grup de agenți AI, fiecare dotat cu specializări științifice distincte, folosind modele lingvistice mari (LLM) precum GPT-4o, scrie revista Nature. Concret, o echipă virtuală formată din specialiști fictivi în neuroștiințe, neurofarmacologie și chimie medicală a fost instruită să analizeze posibile tratamente pentru Alzheimer, să identifice lacune în literatura de specialitate și să propună ipoteze verificabile. Conversația rezultată, de peste 10.000 de cuvinte, demonstrează potențialul acestor sisteme de inteligență artificială de a simula deliberările unei echipe multidisciplinare de cercetare. Arhitectura multi-agent și funcționalitatea sistemelor co-cercetător Platformele AI de tip „co-scientist” utilizează agenți cu roluri predefinite sau configurabile, care interacționează prin schimburi iterative de mesaje text. În sistemul Stanford, utilizatorul definește rolurile și numărul de schimburi („turns”), iar agenții execută un protocol de discuție incluzând roluri precum investigator principal și critic. Abordarea permite feedback intern și autoevaluare, reducând astfel răspunsurile eronate generate de LLM. Contrastant, Google DeepMind a dezvoltat un sistem cu șase agenți specializați în funcții clare: generare de idei, reflecție critică, evoluția conceptelor, deduplicare, clasificare și meta-analiză, alimentați de modelul Gemini 2.0. Acești agenți pot efectua căutări pe internet, rula cod și integra diverse surse de date, operațiuni ce fac parte din paradigma AI agentic, caracterizată prin autonomie controlată și multitasking. Studiile comparative indică o îmbunătățire semnificativă a calității răspunsurilor generate de sistemele multi-agent față de cele produse de agenți singulari, în special datorită rolului critic evaluativ și feedback-ului iterativ. Totodată, cercetătorii atenționează asupra fenomenului de „halucinație” al LLM, generând informații potențial eronate, dar care pot stimula creativitatea, cu condiția unei supravegheri umane riguroase. Aplicații și implicații în cercetarea biomedicală Un utilizator avansat, cercetătorul Gary Peltz de la Stanford, a testat sistemul Google AI co-scientist pentru generarea de ipoteze privind mecanismele genetice și epigenomice în fibroza hepatică și pentru identificarea unor potențiale terapii medicamentoase. Rapoartele generate au fost detaliate și au propus direcții inovatoare de cercetare, demonstrând capacitatea acestor sisteme de a susține procesul decizional în cercetare. Parametrii optimi pentru interacțiunea multi-agent sunt încă în curs de investigare: unele studii sugerează un număr ideal de opt agenți care comunică pe parcursul a cinci schimburi, în timp ce altele indică faptul că mai mult de trei agenți sau mai mult de trei runde de discuții pot genera conținut redundant sau irelevant. Aceste platforme deschid noi oportunități în accelerarea procesului de generare a cunoștințelor, însă succesul lor depinde de integrarea eficientă a expertizei umane și de monitorizarea atentă a calității informațiilor produse.
Studiu: Diferențele de gen în sensibilitatea la dezgust se estompează odată cu vârsta
Femeile sunt adesea considerate mai sensibile la dezgust decât bărbații, mai ales în fața alimentelor alterate sau a riscurilor de contaminare. Un nou studiu publicat în Physiology & Behavior arată însă că această diferență de gen nu este fixă, ci se reduce – sau chiar dispare – pe măsură ce înaintăm în vârstă. Cercetătorii de la ETH Zürich, coordonați de Anne Berthold, au reanalizat date din patru studii extinse, care au implicat peste 28.000 de persoane cu vârste între 18 și 98 de ani. Scopul a fost să afle dacă sensibilitatea la dezgust și îngrijorările legate de siguranța alimentară variază în funcție de vârstă și gen. Rezultatele au fost surprinzător de consistente: femeile tinere au manifestat un nivel mai ridicat de sensibilitate la dezgust, teamă de contaminare și neofobie alimentară (reticența față de alimente noi), dar aceste diferențe s-au redus semnificativ odată cu vârsta. Sursa: Pixabay Explicația ar putea fi una evoluționistă: în perioada fertilă, femeile sunt mai vulnerabile biologic, iar o reacție puternică la posibile surse de contaminare ar putea proteja atât mama, cât și fătul. După menopauză, această protecție biologică devine mai puțin necesară, ceea ce ar putea explica stabilizarea sau chiar scăderea sensibilității la dezgust în cazul femeilor. În schimb, la bărbați, sensibilitatea crește cu vârsta, probabil din cauza vulnerabilităților crescute la boli sau dintr-un plus de prudență dobândit în timp. Un alt aspect relevant este că aceste rezultate au fost obținute din chestionare de autoevaluare, ceea ce ridică întrebări despre cât de fidel reflectă ele comportamentul real. Totuși, direcția generală a concluziilor rămâne clară: percepțiile și judecățile noastre nu sunt statice, ci evoluează în timp, influențate de factori biologici, psihologici și sociali. Acest studiu susține ideea că diferențele între sexe sunt mai fluide decât am crede.
Studiu: Anumite combinații de medicamente ar putea încetini evoluția Alzheimerului
Cercetătorii au administrat șoarecilor combinații de cinci medicamente frecvent prescrise, incluzând analgezice, antitrombotice, statine, medicamente pentru tensiune arterială și antidepresive, conform Science Alert. Prima combinație de medicamente testată a îmbunătățit memoria și a redus semnele patologice ale bolii Alzheimer în creierul șoarecilor masculi, în timp ce la femele efectele au fost minime. A doua combinație a dat rezultate diferite, înrăutățind memoria șoarecilor femele. Studiul subliniază necesitatea unor abordări personalizate în prescrierea medicamentelor pentru persoanele în vârstă și importanța înțelegerii efectelor polifarmaciei asupra sănătății creierului, în special în contextul diferențelor dintre sexe.
Lumea ar putea fi într-o etapă post-imunitate față de rujeolă, spun cercetătorii
SUA se confruntă cu cea mai mare epidemie de rujeolă din ultimul sfert de secol. Concentrată în vestul Texasului, aceasta a ucis doi copii nevaccinați și un adult și s-a răspândit în statele vecine, inclusiv New Mexico și Oklahoma. „Trăim într-o lume post-imunitate. Cred că epidemia de rujeolă dovedește acest lucru”, a declarat Paul Offit, expert în boli infecțioase și imunologie și director al Vaccine Education Center de la Children’s Hospital of Philadelphia. „Rujeola – deoarece este cea mai contagioasă dintre bolile prevenibile prin vaccinare, cea mai contagioasă boală umană – este prima care revine”, a mai spus el, potrivit The Guardian. Începând cu 1 mai, Centrele americane pentru controlul și prevenirea bolilor (CDC) au raportat 935 de cazuri confirmate de rujeolă în 30 de jurisdicții. Aproape unul din trei copii sub cinci ani implicați în epidemie a fost spitalizat. Cele trei focare majore de rujeolă din Canada, Mexic și Statele Unite reprezintă în prezent marea majoritate a celor aproximativ 2.300 de cazuri raportate în cele șase țări din regiunea Americilor, potrivit celei mai recente actualizări a Organizației Mondiale a Sănătății. Riscul de rujeolă este considerat ridicat în America și este de 11 ori mai mare față de anul 2024. Datele publicate la începutul acestei săptămâni de Centrul European de Prevenire și Control al Bolilor (ECDC) și OMS arată că numărul cazurilor de rujeolă din Europa a crescut, de asemenea, de zece ori în 2024 comparativ cu 2023. Dintre cazurile europene, care ar fi ajuns la 35.212 în 2024, 87% au fost înregistrate în România. ECDC a declarat că scăderea ratelor de vaccinare a influențat creșterea recentă a rujeolei.