87 de studii, o singură concluzie. Cât ar trebui să mănânci ca să-ți protejezi inima
Concluzia vine dintr-o analiză a 87 de studii clinice, potrivit Science Alert. Cercetarea a inclus peste 6.500 de participanți din Asia, Europa, SUA, Canada, Brazilia și Australia. Echipa a urmărit cum influențează cantitatea de cereale integrale factorii de risc cardiovascular pe termen scurt. Studiile leagă de mult timp dietele cu orez brun, ovăz sau quinoa de un risc mai mic. Este vorba despre diabetul de tip 2, hipertensiunea și bolile coronariene. Studiile clinice au dat însă rezultate contradictorii. Autoarea principală este Helda Tutunchi, de la Universitatea de Științe Medicale din Tabriz. Ea spune că o întrebare practică rămăsese fără răspuns. Oamenii nu știau câte cereale integrale ar trebui să mănânce ca să-și protejeze inima. Rezultatele au arătat scăderi ale greutății, tensiunii arteriale, colesterolului „rău”, glicemiei și markerilor inflamatori. Primele beneficii ar apărea de la 30-40 de grame pe zi, cântărite uscate, adică două porții. Cele mai mari efecte s-ar obține însă la 60-100 de grame zilnic, echivalentul a patru-șase porții. Tensiunea arterială s-a îmbunătățit cel mai mult la aproximativ 60 de grame pe zi. Pentru colesterolul rău, maximul a fost observat la 220 de grame. Puține studii au testat însă cantități de peste 140 de grame, așa că efectele la aceste niveluri rămân incerte. Ghidurile americane recomandă în prezent două-patru porții zilnic. Tutunchi spune că rezultatele nu impun schimbări majore ale recomandărilor. Ele susțin însă apropierea de limita superioară a obiectivelor actuale. Un editorial condus de Cecilie Kyrø, de la Institutul Danez de Cancer, transmite un mesaj simplu. Înlocuirea cerealelor rafinate cu cele integrale ar aduce îmbunătățiri modeste, dar reale. Beneficiile ar putea fi mai vizibile la persoanele cu diabet de tip 2.
Vrei să întinerești 4 ani? Ce au mâncat participanții la un studiu timp de 4 săptămâni
104 bărbați și femei cu vârste cuprinse între 65 și 75 de ani. Patru săptămâni de mese gata preparate livrate direct acasă. O singură regulă simplă: să mănânce până la sațietate, fără a număra nici măcar o singură calorie. Studiul a fost condus de cercetătorii de la Universitatea din Sydney și publicat în revista Aging Cell. Masa participanților a fost transformată într-un laborator de înaltă precizie pentru a măsura cât de repede pot schimba traiectoria semnalele biochimice ale organismului. Scopul experimentului nu a fost acela de a găsi riduri sau păr alb. Ci de a determina vârsta biologică pe baza parametrilor moleculari și cardiovasculari prezenți în sânge. Pentru a estima această valoare, echipa condusă de Alistair Senior a folosit metoda Klemera-Doubal (KDM). E un algoritm clinic care corelează între șapte și cincisprezece markeri sistemici. Printre acestea sunt tensiunea arterială, colesterolul, glicemia, insulina, circumferința taliei și indicii de inflamație. Asta oferă o imagine fiziologică a organismului în raport cu vârsta cronologică. Participanții au fost împărțiți în patru grupuri cu regimuri alimentare diferite, dar strict izoproteice (14% din energia totală). Două grupuri erau bazate pe proteine mixte (animale și vegetale). Două pe un model predominant vegetarian (70% proteine din surse vegetale), la rândul lor împărțite între opțiuni cu conținut ridicat de grăsimi și opțiuni cu un conținut mai mare de carbohidrați. Dieta care „întinerește” organismul în doar 4 săptămâni. Ce au descoperit cercetătorii Rezultatul cel mai evident nu a provenit din reducerea drastică a carbohidraților. Grupul care a urmat dieta omnivoră cu conținut ridicat de grăsimi nu a prezentat nicio variație semnificativă. Celelalte trei regimuri au înregistrat o scădere clară a indicatorilor de vârstă biologică. Cea mai marcată diferență a apărut în grupul omnivor cu conținut scăzut de grăsimi și aport de carbohidrați. La sfârșitul lunii de testare, estimările indicau un profil fiziologic cu 3,5 până la 4,1 ani mai tânăr decât cel al grupului de control. Practic, aceștia au consumat multe cereale integrale, fructe și legume, alături de cantități moderate de carne, pește, ouă și lactate, cu mai puține grăsimi. Carbohidrații folosiți în meniuri nu proveneau din făină rafinată sau zaharuri industriale, ci din cereale integrale și alimente minim procesate. Reducerea semnificativă a aportului de grăsimi saturate, împreună cu creșterea fibrelor vegetale, a dus la o realiniere imediată a valorilor metabolice. Așa cum au precizat chiar autorii, a vorbi despre o „întinerire” efectivă de patru ani ar fi o hiperbolă. Organismul nu a dat înapoi ceasul biologic profund, ci a adoptat amprenta biochimică a unei persoane mai tinere. Markeri precum glicemia, tensiunea arterială și lipidele sanguine răspund cu o reactivitate extremă la schimbările din dietă. Modifică rezultatul ecuațiilor clinice înainte chiar ca să aibă loc o schimbare structurală în procesele de îmbătrânire celulară. În termeni practici: patru săptămâni de alimente gata preparate nu sunt suficiente pentru a rescrie biologia unei vieți. Demonstrează însă cât de rapid răspunde „tabloul de bord” metabolic al organismului atunci când se elimină grăsimile saturate industriale în favoarea fibrelor și a alimentelor naturale.
3 carbohidrați care te ajută să slăbești și 4 pe care ar trebui să-i eviți
Un studiu de la Universitatea Harvard arată care carbohidrați ajută la controlul greutății. Cercetătorii au urmărit peste 136.000 de oameni, timp de până la 28 de ani. Rezultatele arată clar care alimente ajută și care îngrașă. Carbohidrații buni 1. Legume fără amidon Exemple: broccoli, spanac, ardei, roșii, conopidă, castraveți. Au puține calorii și sunt bogate în vitamine și minerale. Un consum de 100 de grame pe zi poate reduce creșterea în greutate în timp. 2. Alimente bogate în fibre Exemple: linte, fasole, năut, semințe de chia, mere cu coajă. Un plus de 10 grame de fibre pe zi poate reduce creșterea în greutate. Fibrele te fac să te simți sătul mai mult timp. 3. Cereale integrale Exemple: ovăz, quinoa, orez brun, pâine integrală, hrișcă. Au mai multe fibre și nutrienți decât cerealele rafinate. Ajută la controlul greutății pe termen lung. Un caz special Legume cu amidon Exemple: cartofi, porumb, mazăre, dovleac. Pot fi sănătoase, dar contează modul în care sunt gătite. Fierte sau coapte sunt mai bune decât prăjite. Carbohidrații de evitat 1. Cereale rafinate Exemple: pâine albă, orez alb, paste albe, produse de patiserie. Nu au fibrele din cerealele integrale și cresc glicemia mai repede. 2. Zaharuri adăugate Exemple: dulciuri, prăjituri, cereale îndulcite pentru micul dejun, sosuri gata preparate. Nu au beneficii nutriționale, dar adaugă calorii în plus. 3. Alimente procesate Exemple: chipsuri, mezeluri, mâncare fast-food, produse congelate gata preparate. Cresc glicemia rapid și pot duce la creștere în greutate. 4. Băuturi îndulcite cu zahăr Exemple: sucuri carbogazoase, băuturi energizante, ceaiuri îndulcite la pet. Au calorii, dar puțini nutrienți. Cresc semnificativ riscul de îngrășare. Concluzia studiului Cheia stă în echilibru, nu în restricții dure. O dietă variată, cu alimente bogate în nutrienți, ajută pe termen lung. Tipul de carbohidrați contează la fel de mult ca și cantitatea.