Propunere AUR: Restricții la vânzarea companiilor publice către străini
Inițiatorii susțin că măsura este necesară pentru „apărarea patrimoniului public și a activelor strategice ale statului român”, despre care spun că pot ajunge sub control extern prin „preluări ostile”. O astfel de preluare apare atunci când „controlul unei companii publice este transferat către un terț fără acordul acționarului unic sau majoritar, al administratorilor și al reprezentanților salariaților”, explică parlamenatrii AUR. Statul vinde, statul cumpără Proiectul vizează regiile autonome, companiile și societățile naționale, firmele unde statul sau autoritățile locale sunt acționari majoritari ori semnificativi, dar și băncile și societățile de asigurare aflate sub controlul statului. Inițiativa introduce un drept de preempțiune pentru stat, adică posibilitatea ca statul să cumpere cu prioritate participațiile scoase la vânzare sau anumite active strategice. Mecanismul ar urma să se aplice inclusiv fostelor companii de stat privatizate în trecut, în cazul în care acestea ar fi scoase din nou la vânzare. Companiile strategice, vândute doar cu acordul Guvernului Totodată, AUR propune ca regulile să se aplice nu numai în cazul vânzărilor clasice, ci și pentru schimburi, dări în plată sau împrumuturi convertibile în acțiuni. Practic, inițiatorii încearcă să extindă controlul statului asupra mai multor tipuri de tranzacții prin care proprietatea sau controlul unei companii ar putea ajunge la un alt investitor. Transferurile către persoane sau firme străine ar urma să fie condiționate de acordul Guvernului în domenii considerate „esențiale”, precum energia, transporturile, agricultura, industria alimentară, metalurgia, băncile, asigurările sau infrastructurile critice. Inițiatorii susțin că astfel de măsuri există și în alte state și că proiectul nu urmărește blocarea investițiilor, ci „instituirea unor reguli clare și transparente pentru accesul la sectoarele strategice ale economiei”. Finanțare prin obligațiuni Propunerea prevede și posibilitatea ca statul sau autoritățile locale să acorde companiilor împrumuturi convertibile în acțiuni, mecanism care ar putea permite statului să preia controlul asupra unor firme. Finanțarea ar urma să fie făcută prin obligațiuni dedicate listate la bursă și destinate în principal cetățenilor români. CES: Proiectul încălcă regulile UE Consiliul Economic și Social (CES) a dat însă aviz negativ inițiativei și avertizează că o asemenea lege ar intra în conflict cu legislația europeană privind libera circulație a capitalurilor și investițiile străine. „Aceasta este, în esență, un mecanism de autorizare prealabilă general și discreționar, pe care Curtea de Justiție a Uniunii Europene l-a calificat în mod repetat ca incompatibil cu libertatea de circulație a capitalurilor, în absența unor criterii obiective, transparente și controlabile jurisdicțional”, spune CES. Altfel spus, Guvernul ar putea avea o putere prea mare de a aproba sau respinge transferurile de control asupra unor companii. De asemenea, ar putea descuraja investițiile private, creând „incertitudine juridică și administrativă”, susține instituția. Riscuri pentru PNRR CES avertizează și asupra unui posibil impact asupra PNRR, amintind că România și-a asumat deja reforme privind companiile de stat, inclusiv depolitizarea și profesionalizarea conducerii acestora. Potrivit avizului, adoptarea unei asemenea legi „poate fi invocată de Comisia Europeană drept motiv de suspendare sau reducere a fondurilor europene viitoare”. În plus, CES susține că inițiativa poate permite intervenția discreționară a statului în economie și avertizează că dreptul de preempțiune extins inclusiv asupra fostelor companii de stat privatizate transmite „un semnal profund negativ pe piețele financiare internaționale”. Avizul CES este consultativ, însă poziția instituției are greutate în dezbaterile parlamentare asupra proiectului. De asemenea, proiectul trebuie avizat de ASF, BNR, Consiliul Concurenței, Consiliul Legislativ și Guvern. AUR, limite și pentru cumpărarea terenurilor agricole În urmă cu câteva luni, AUR a depus și un proiect de lege pentru limitarea cumpărării terenurilor agricole de către investitori străini. Inițiativa prevedea introducerea unor plafoane privind suprafețele care pot fi cumpărate și condiții mai stricte pentru achiziția terenurilor agricole de către persoane fizice sau juridice din alte state membre ale Uniunii Europene.
USR cere desființarea Institutului Levantului: Se măresc salariile angajaților unei instituții fără utilitate
Transformarea institutului într-un „Institut pentru Studiul Păcii” este „o încercare străvezie de a salva o instituție lipsită de relevanță printr-un artificiu de imagine”, au transmis marți reprezentanții USR, după ce comisiile de cultură și administrație publică din Senat au dat raport de admitere inițiativei legislative care prevede redenumirea instituției. USR: un institut creat pentru un fost președinte Senatorul USR Remus Negoi, membru al Comisiei pentru cultură a Senatului, a declarat că institutul, al cărui consiliu științific este condus de fostul președinte Emil Constantinescu, „nu a produs nimic cu valoare științifică nici în domeniul studiului Levantului și nici în domeniul diplomației culturale”. „Un președinte de stat nu are nevoie de validare sau revalidare prin crearea unor instituții special pentru el, finanțate de la bugetul statului”, a adaugat senatorul USR. Acesta a dat drept exemple SUA, unde nu există institute dedicate foștilor președinți Bill Clinton sau Barack Obama, și Polonia, unde fostul președinte Lech Wałęsa coordonează într-adevăr un institut care îi poartă numele, dar care nu este finanțat din fonduri publice. USR a atras atenția că, odată cu noile modificări, salariile angajaților ar urma să fie majorate: „Mai grav, cu această ocazie (prin această inițiativă legislativă, n.r.) se măresc salariile angajaților la nivelul prevăzut de lege pentru personalul contractual din administrația centrală de specialitate”. Consiliul Economic și Social (CES) a emis deja un aviz nefavorabil asupra proiectului, arătând că modificarea ar putea genera probleme juridice și ar putea duce la echivalarea salariilor personalului institutului cu cele din administrația publică centrală. Avizul CES este însă consultativ, iar proiectul a mers mai departe în procedura parlamentară. „Noul regim de salarizare ar crea un tratament preferențial, necorelat cu restul sistemului public, ce poate produce inechități și nemulțumiri” și ar putea genera presiuni suplimentare asupra bugetului public, a transmis CES. Argumentele inițiatorilor Potrivit inițiativei legislative depuse de deputații Adrian Solomon (PSD) și Daniel Gheorghe (PNL), Institutul de Studii Avansate pentru Cultura și Civilizația Levantului, înființat în 2017, al cărui Consiliu Științific este condus de fostul președinte Emil Constantinescu, ar urma să fie redenumit „Institutul Levant de Studii Avansate pentru Cultura Păcii”. Inițiatorii susțin că schimbarea reflectă mai bine misiunea instituției și programele de diplomație culturală, inclusiv inițiativa „Levant pentru Pace Globală”, prezentată în foruri internaționale precum ONU și UNESCO. De asemenea, proiectul prevede că instituția își păstrează statutul de instituție publică autonomă, de interes național, fără modificarea structurii organizatorice sau a schemei de personal. Și alte tentative de creștere a salariilor Tema salarizării angajaților institutului a mai fost discutată în trecut. În 2019, Curtea de Conturi a semnalat neclarități privind cadrul legal de salarizare al angajaților institutului. Guvernul condus de Viorica Dăncilă a încercat să rezolve problema printr-o ordonanță de urgență, însă actul a fost declarat neconstituțional de Curtea Constituțională, după ce a fost contestat de președintele Klaus Iohannis. În 2023, o nouă inițiativă legislativă, depusă de senatorul PNL Viorel Badea, propunea includerea instituției în grila de salarizare aplicată administrației publice centrale, măsură care ar fi permis majorări salariale și acordarea unor sporuri similare celor din alte instituții publice, inclusiv sporuri pentru condiții vătămătoare de până la 15% din salariul de bază. Proiectul nu a fost însă adoptat. USR a amintit că a depus deja o inițiativă legislativă pentru desființarea mai multor instituții de „pseudo cercetare”, inclusiv Institutul Levantului, și susține că menținerea acestuia reprezintă „o amânare costisitoare a unei decizii inevitabile”.