Uniunea Europeană susține returnarea migranților din Ceuta în Maroc. Printre cei vizați sunt și sute de minori neînsoțiți
Comisia Europeană susține returnarea persoanelor care se află ilegal în Ceuta, inclusiv a minorilor neînsoțiți, după valul mare de migranți care a ajuns în exclava spaniolă la sfârșitul lunii iulie, potrivit Euronews. Purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene, Markus Lammert, a declarat marți că autoritățile spaniole și marocane trebuie să gestioneze situația și să se asigure că persoanele care nu au dreptul să rămână în Ceuta sunt returnate cât de rapid. „Prioritatea este acum ca autoritățile spaniole și marocane să mențină controlul situației și să asigure o returnare rapidă a tuturor celor care rămân ilegal în Ceuta”, a declarat Markus Lammert într-o conferință de presă. Acesta a spus că returnările sunt prevăzute de legislația Uniunii Europene și sunt reglementate în prezent de Directiva privind returnarea. În viitor, acestea vor fi reglementate și prin noul regulament european privind returnarea. „Există, de asemenea, prevederi pentru returnarea migranților care se află ilegal pe teritoriu, inclusiv a minorilor neînsoțiți”, a spus Markus Lammert. Potrivit estimărilor prezentate săptămâna trecută de ministrul spaniol de Interne, Fernando Grande-Marlaska, în Ceuta mai sunt aproximativ 5.000 de migranți aflați ilegal pe teritoriu, dintre care 1.898 sunt minori. Autoritățile spaniole au spus că vor să îi returneze pe toți cei aflați ilegal în Ceuta în țările lor de origine, precizând că aceștia nu vor fi transferați în Spania continentală. Marocul a anunțat, la rândul său, că este pregătit să colaboreze cu Spania și cu partenerii europeni pentru returnarea migranților neînsoțiți. Comisia Europeană a spus și că există măsuri de prevenire a unor astfel de situații. Acesta a declarat că, pe viitor, instituția mizează pe prevenire și descurajare, colaborând cu platformele și cu organizațiile de verificare a informațiilor pentru a „contracara rețelele infracționale care răspândesc dezinformare” și pentru a „intensifica lupta împotriva traficului de migranți”. La rândul său, comisarul european Magnus Brunner a declarat luni, într-un mesaj pe X, că Spania desfășoară „o muncă importantă și necesară” pentru securizarea frontierelor externe ale Uniunii Europene. Valul de migrație din 30 iulie a fost unul dintre cele mai mari înregistrate în Ceuta. Potrivit estimărilor spaniole, aproximativ 72.000 de persoane au trecut atunci în exclavă, aproape toate fiind ulterior returnate în Maroc.
Oana Țoiu: Granițele Schengen nu se vor închide
Ministrul Afacerilor Externe, Oana Țoiu, a dat asigurări că regulile Schengen de călătorie ale cetățenilor europeni nu vor suferi modificări din cauza crizei de migranți din Spania. Tot ea a anunțat că marțea viitoare va avea loc o ședință extraordinară a Consiliului Justiție și Afaceri Interne (JAI) pe tema securizării frontierelor externe ale Uniunii Europene. Ceuta nu face parte din spațiul Schengen. Spania a întărit verificările de la graniță În contextul îngrijorărilor apărute în spațiul public legate de posibile restricții de circulație pe continent, ministrul Afacerilor Externe spune că enclava spaniolă are un regim juridic diferit și nu beneficiază de libera circulație a cetățenilor. Spania aplică un filtru dublu de verificare la fața locului pentru a preveni trecerea neautorizată către spațiul Schengen. „Referitor la temerile privind un posibil impact asupra regulilor de călătorie în spațiul Schengen, Ceuta nu face parte din spațiul Schengen, iar Spania implementează un control dublu: la granița cu Maroc și un alt control Schengen la ieșirea din Ceuta. Spațiul Schengen poate fi vulnerabilizat și în dezbaterea politică, nu doar prin provocări directe la granițe”, a punctat Oana Țoiu. Spațiul Schengen reprezintă pentru România o prioritate strategică și economică majoră Oana Țoiu a transmis că menținerea granițelor Schengen deschise reprezintă o prioritate strategică și economică majoră. Ea a reamintit că românii reprezintă cea mai numeroasă comunitate de cetățeni europeni care utilizează mobilitatea oferită de spațiul Schengen pentru muncă și studii. „Pentru România obiectivele sunt legate de solidaritate cu Spania în fața acestei provocări și solidaritatea europeană, dat fiind că protejarea granițelor are și o miză colectivă. România gestionează o parte importantă din aceste granițe externe, aproximativ 2.000 de kilometri, reprezentând un punct strategic major de securitate la Marea Neagră și la frontiera estică a blocului comunitar”, a explicat ministrul. Securitatea frontierelor externe ale UE, pe masa Consiliului JAI Măsurile privind protejarea granițelor externe ale Uniunii Europene vor fi dezbătute la nivel european în cadrul Consiliului JAI de săptămâna viitoare, în urma solicitărilor oficiale făcute de mai multe state membre, printre care și România. „Alături de omologii europeni am discutat despre obiectivul comun al statelor membre de a proteja frontierele externe ale Uniunii Europene și marțea viitoare se va discuta asta și în cadrul Consiliului Justiție și Afaceri Interne, la cererea statelor membre, inclusiv România”, a concluzionat ministrul Afacerilor Externe.
Pedro Sánchez critică statele UE care cer suspendarea Spaniei din Schengen: Reacția lor este egoistă, polarizantă și ilegală
Prim-ministrul spaniol, Pedro Sánchez, a ripostat la adresa unor țări ale Uniunii Europene pentru ceea ce a descris ca fiind „reacția lor egoistă, polarizantă și ilegală” la trecerile masive ale frontierei de la Ceuta, mulțumind, totodată, Marocului pentru ajutorul acordat în gestionarea crizei, scrie The Guardian. Potrivit publicației spaniole El Pais, Sánchez a transmis Bruxelles-ului o scrisoare în care afirmă că unele state membre au preferat să „atace” Spania și să solicite excluderea temporară a acesteia din spațiul Schengen, determinate de „prejudecăți, știri false, ignoranță sau interese politice” care contravin legislației europene, dreptului umanitar și principiilor solidarității UE. Sánchez a susținut că în mai puțin de 48 de ore, guvernul său a reușit să „restaureze complet controlul frontierei, să ofere asistență umanitară extinsă, să returneze practic toți migranții care au trecut ilegal și să prevină orice mișcare neautorizată către Europa continentală”. „Toate acestea au fost realizate în strânsă coordonare cu autoritățile marocane și cu foarte puțin sprijin din partea altor state europene”, a adăugat el, care a și cerut o reuniune rapidă a miniștrilor de interne ai Uniunii Europene, „de urgență”. El Pais a relatat, totodată, că Ceuta „revine treptat la normal” în timpul dimineții de sâmbătă, magazinele fiind redeschise, traficul fiind reluat, iar rezervele de combustibil fiind restabilite după zile întregi de perturbări. În timp ce grupuri mici de tineri au rămas în anumite părți ale orașului, mulțimile mari observate la începutul acestei săptămâni s-au dispersat în mare parte. Numărul victimelor în criza de la frontiera dintre Spania și Maroc, din Ceuta, a ajuns la 67 Autoritățile spaniole au prezentat și un nou bilanț al crizei de la frontieră, anunțând că numărul persoanelor decedate a ajuns la 67. Guvernul de la Madrid a anunțat că vrea să instaleze o barieră de izolare care să se extindă de la dig în mare, pentru a împiedica noi traversări ilegale dinspre Maroc către enclava spaniolă, informează agenția AP. La rândul său, ministrul spaniol de Externe, José Albares, a declarat că „practic toți cei care au intrat în Ceuta s-au întors deja în Maroc”. Într-o postare publicată pe platforma X, șeful diplomației spaniole a spus că funcționarea spațiului Schengen nu este pusă în pericol. „Nu este posibil să călătorești din Ceuta sau Melilla în Spania continentală fără a prezenta un act de identitate la un punct de control al poliției. Integritatea spațiului Schengen este pe deplin garantată.”, a transmis José Albares.
Ar putea fi exclusă Spania din spațiul Schengen din cauza crizei migranților din Ceuta?
Criza provocată de intrarea a aproximativ 60.000 de migranți în enclava spaniolă Ceuta a reaprins dezbaterea privind funcționarea spațiului Schengen. Mai multe state europene cer măsuri împotriva Spaniei, inclusiv excluderea temporară a țării din zona de liberă circulație, în timp ce Comisia Europeană spune că o astfel de procedură poate fi aplicată doar în situații excepționale, potrivit Euronews. Italia a reintrodus deja controalele la frontierele aeriene și maritime cu Spania, iar Finlanda și Danemarca susțin măsuri chiar mai dure, având în vedere situația. Cu toate acestea, Comisia Europeană ar trebui să inițieze procedura de suspendare, iar în prezent nu există indicii că un astfel de demers ar putea avea loc. Valul de migranți care a ajuns în Ceuta, cea mai mare creștere a intrărilor ilegale înregistrată vreodată pe teritoriul Uniunii Europene într-o singură zi, a stârnit îngrijorare în mai multe capitale europene. Deși enclava spaniolă se află pe continentul african și nu oferă o rută directă către Europa continentală, nivelul atât de mare al fenomenului a determinat reacții în lanț. Prima care a invocat posibilitatea unor măsuri excepționale a fost premierul italian Giorgia Meloni, care joi a anunțat „măsuri extraordinare” pentru protejarea frontierelor Italiei. La o zi distanță, după o reuniune condusă de ministrul de Interne Matteo Piantedosi, autoritățile italiene au decis reintroducerea controalelor la frontierele aeriene și maritime cu Spania. Solicitarea Italiei a fost susținută și de ministrul finlandez de Interne, Mari Rantanen, care a îndemnat și alte state membre să adopte măsuri asemănătoare. Totodată, premierul danez Mette Frederiksen a spus că această opțiune ar trebui să fie analizată. Apelul a fost reluat și de mai mulți lideri politici de centru-dreapta din Europa. În ce condiții poate fi suspendată o țară din Schengen Potrivit Codului Frontierelor Schengen, suspendarea participării unui stat la spațiul de liberă circulație reprezintă o măsură de ultimă instanță, aplicabilă doar în cazul unor „deficiențe grave persistente legate de controlul la frontierele externe”. Într-un astfel de scenariu, Comisia Europeană ar trebui să propună suspendarea, iar decizia ar urma să fie aprobată de celelalte state membre ale Uniunii Europene. Ulterior, țării vizate i s-ar recomanda reintroducerea controalelor la frontierele interne cu celelalte state Schengen. Deocamdată, oficialii europeni spun că nu există semnale că această procedură ar urma să fie declanșată. „Există evaluări regulate și, în cazul în care sunt detectate deficiențe grave la punctul de trecere a frontierei, emitem un raport care este apoi discutat mai întâi cu statul membru [în cauză]”, a declarat un oficial al Uniunii Europene, fără a face alte comentarii privind situația din Spania. Comisia Europeană a precizat și faptul că, în cadrul sistemului Schengen, enclavele spaniole Ceuta și Melilla beneficiază de un regim special, fiind tratate ca teritorii externe din punct de vedere al liberei circulații. „Există deja controale la frontiere între Ceuta și Melilla și restul spațiului Schengen”, a precizat un oficial european. Mai multe state au introdus deja controale Regulile Schengen permit oricărui stat membru să reintroducă temporar controale la frontierele interne pentru perioade care pot fi prelungite până la șase luni. Italia a aplicat deja această măsură, însă pentru o perioadă de o lună. Franța are deja controale la toate frontierele sale terestre, însă acestea au fost introduse înainte de izbucnirea crizei de la Ceuta. Decizia este motivată de amenințările teroriste și de violențele care vin la pachet cu fenomenul migrației. După declanșarea crizei, ministrul francez de Interne, Laurent Nuñez, a anunțat intensificarea controalelor la frontieră. Portugalia, de altfel, singurul alt stat membru al Uniunii Europene care împarte o frontieră terestră cu Spania, nu a adoptat până în prezent măsuri similare. Totuși, autoritățile de la Lisabona au transmis într-un comunicat că „integritatea sistemului Schengen depinde de controale stricte la frontierele externe”.
Zeci de mii de migranți s-au întors în mod voluntar în Maroc după ce au trecut pe teritoriul spaniol Ceuta
Președintele regiunii Ceuta a estimat numărul migranților la 60.000, ceea ce echivalează cu 70% din populația teritoriului. Dar majoritatea s-au întors curând acasă, a declarat guvernul spaniol, după ce sosirea bruscă a atâtor oameni a declanșat o criză umanitară, potrivit AP. Unii migranți au înotat câțiva kilometri prin mare și s-au confruntat cu autoritățile care au încercat să-i întoarcă cu tunuri cu apă, gaze lacrimogene și focuri de avertisment. Printre cei care au murit s-au numărat și câțiva care s-au înecat sau au fost uciși într-o busculadă pentru a traversa un dig de apă din apropierea unui punct de control al frontierei. S-au întors din cauza haosului Spania și-a desfășurat forțele armate și poliția suplimentară pentru a restabili ordinea în Ceuta, care se află pe Strâmtoarea Gibraltar, la intrarea în Marea Mediterană și este o posesiune spaniolă din 1580. Pe partea marocană a frontierei, forțele de securitate s-au ciocnit cu migranții. Mulți tineri marocani care au trecut granița în Ceuta au declarat pentru Associated Press că sperau să găsească oportunități de muncă mai bune în Spania, dar se întorc având în vedere haosul din Ceuta. Haosul a avut efecte și în străinătate, Italia și Franța promițând să își înăsprească controalele asupra persoanelor care sosesc din Spania. „Situația prin care trece Ceuta este absolut nesustenabilă”, a declarat președintele Ceutei, Juan Jesús Vivas, jurnaliștilor. Între timp, migranți din Maroc au încercat, de asemenea, să treacă în Melilla, celălalt teritoriu al Spaniei la capătul Africii de Nord, unde s-au ciocnit cu poliția. Prim-ministrul spaniol Pedro Sánchez a vizitat Ceuta vineri și a condamnat încălcarea frontierei, pe care a descris-o drept „o încălcare a integrității teritoriale a Spaniei”. Sánchez a dat vina pe traficanții de persoane pentru criză, spunând că aceștia „înșeală atât de mulți tineri și, în cele din urmă, îi duc pe mulți dintre ei la moarte”, fie în ocean, fie în oraș.
Călătoria incredibilă a țestoasei Diana: a parcurs peste 6.000 de kilometri, de la Ceuta până în Caraibe, pentru a se împerechea
Animalul, un exemplar adult de aproximativ 20 de ani, a plecat din Ceuta în luna septembrie și se află de aproximativ o săptămână într-o zonă de mangrove din Delta Amacuro, în Venezuela, în apropiere de Trinidad și Tobago. Cercetătorii cred că Diana se odihnește după ce ar fi depus ouă pe țărmurile din Caraibe. „Trebuie să analizăm foarte bine datele de la senzori: perioadele în care sunt uscați sau umezi și adâncimea la care se află”, a explicat pentru EFE coordonatorul proiectului, José Carlos Báez. „Este un exemplar adult, de aproximativ 20 de ani, iar comportamentul indică faptul că ar fi intrat într-o fază tipică de reproducere.” Potrivit cercetătorului, în timpul depunerii ouălor, femelele de țestoasă caută o plajă și se apropie de coastă. Noaptea ies din apă pentru câteva ore, iar procesul se repetă de obicei de trei ori, la intervale de câteva zile. După aceea, animalele se retrag într-o zonă de deltă sau estuar pentru a se odihni, deoarece apa este puțin adâncă, există mai puțini prădători, iar mediul este mai liniștit. Salvată din plasele pescarilor Diana este una dintre cele șapte țestoase din specia boba care au rămas prinse vara trecută în plasele unei plase pescărești din Ceuta. După ce au fost salvate și recuperate, animalele au fost echipate cu dispozitive de urmărire și eliberate în mare, ca parte a proiectului Alma, care studiază impactul schimbărilor climatice asupra megafaunei marine din sudul Spaniei. Cercetătorii spun că aceste animale oferă rezultate surprinzătoare. Una dintre descoperiri este că în Marea Alboran trăiesc laolaltă țestoase provenite din Mediterană, Atlantic și Caraibe, lucru rar întâlnit în alte regiuni ale lumii. Traiectoriile celorlalte țestoase salvate au fost foarte diferite. Două au rămas în sudul Insulelor Baleare, alte două în apropiere de Capul Verde, una continuă să se recupereze în Ceuta, iar despre cea de-a șaptea cercetătorii au pierdut semnalul în mijlocul Atlanticului. Căutarea unor noi locuri pentru depunerea ouălor Proiectul Alma analizează și dacă Marea Alboran ar putea deveni o zonă potrivită pentru reproducerea țestoaselor boba. Deși în ultimii ani au fost observate câteva depuneri sporadice de ouă pe plajele din zonă, cercetătorii spun că apa este în general prea rece pentru această specie. Țestoasele caută însă noi locuri pentru reproducere deoarece nisipul din unele zone tradiționale devine tot mai cald. Temperatura din timpul incubării influențează sexul puilor, iar valori prea ridicate duc la apariția aproape exclusivă a femelelor. În anumite condiții, cum ar fi valurile de căldură, Marea Alboran ar putea deveni temporar potrivită pentru depunerea ouălor, ceea ce ar explica apariția ocazională a cuiburilor pe plajele din Andaluzia. Ce urmează pentru Diana După lunga sa călătorie prin Atlantic și Caraibe, cercetătorii urmăresc cu atenție următorii pași ai țestoasei. Ei se așteaptă ca Diana să se îndrepte către o zonă de hrănire, unde ar putea întâlni masculi și s-ar putea împerechea. Totuși, oamenii de știință rămân prudenți. Nu este sigur ce traseu va urma țestoasa în continuare și nici dacă bateria senzorului montat pe carapace va rezista suficient de mult pentru a transmite toate datele despre această călătorie remarcabilă.