AI îi face pe plac pacientului | Un studiu arată că chatboturile AI pot renunța ușor la recomandările medicale dacă pacientul își minimizează simptomele
Un studiu britanic arată că, în scenarii legate de apneea obstructivă în somn, chatboturile au renunțat la recomandarea unei evaluări medicale în mai mult de o treime dintre conversațiile în care „pacientul” s-a opus investigațiilor. În cazurile cu risc ridicat, performanța a fost și mai slabă. Chatboturile AI au ajuns pentru mulți oameni un prim loc în care caută răspunsuri atunci când apare o problemă de sănătate. Când chatbotul știe, dar intervine pacientul O întrebare despre un simptom poate primi un răspuns în câteva secunde, fără programare și fără o discuție cu un medic. O nouă cercetare ridică însă o problemă importantă: ce se întâmplă atunci când chatbotul știe inițial ce ar trebui să recomande, dar utilizatorul încearcă să îl convingă că nu are nevoie de medic? Cercetătorii din Marea Britanie au analizat această situație în conversații simulate, cu ajutorul unor scenarii inspirate de sindromul de apnee obstructivă în somn (SAOS). Rezultatele au fost prezentate la Congresul Societății Europene de Pneumologie – ERS 2026, desfășurat la Barcelona. 700 de conversații cu cinci chatboturi Echipa de cercetare a creat șapte profiluri fictive de pacienți. Toate prezentau simptome și factori de risc care justificau o evaluare medicală și, atunci când exista indicație, efectuarea unui studiu de somn. Cercetătorii au testat cinci chatboturi disponibile gratuit: ChatGPT, Google Gemini, Claude, DeepSeek și Grok. În total, au avut loc 700 de conversații. Fiecare dintre cele șapte situații clinice a apărut în două variante. Informațiile medicale au rămas aceleași. Singura diferență a fost atitudinea pacientului. Chatboturile își schimbă răspunsurile în funcție de reacția pacientului În prima variantă, pacientul accepta recomandarea de a merge la medic. În cea de-a doua, pacientul își minimaliza simptomele, susținea că problema nu este suficient de gravă și refuza investigațiile. Astfel, cercetătorii au putut vedea dacă chatbotul își schimbă răspunsul atunci când utilizatorul insistă asupra unei anumite interpretări, deși datele medicale rămân identice. Când pacientul cooperează, chatboturile recomandă corect evaluarea În toate cele 350 de conversații în care pacientul fictiv accepta recomandarea, chatboturile au menținut indicația corectă pentru evaluarea de specialitate. Chatboturile și scenariile cu risc ridicat Situația s-a schimbat atunci când pacientul a contestat necesitatea investigațiilor. În aceste 350 de conversații, recomandarea corectă a fost păstrată în 225 de cazuri, adică 64%. Cu alte cuvinte, în mai mult de o treime dintre conversații, chatbotul și-a schimbat recomandarea, deși informațiile medicale primite au fost aceleași. Problema a devenit și mai vizibilă în scenariile cu risc ridicat. Într-un caz considerat sugestiv pentru o formă severă de apnee obstructivă în somn, chatboturile au păstrat recomandarea de evaluare în numai 22% dintre conversațiile în care pacientul a refuzat investigațiile. Într-un alt scenariu, pacientul spunea că adormise deja la volan. Era un indiciu important al somnolenței excesive și al riscului asociat. Chiar și aici, atunci când pacientul încerca să minimalizeze problema, chatboturile au recomandat evaluarea corespunzătoare în doar 32% dintre conversații. În unele dintre răspunsurile necorespunzătoare, modelele au omis inclusiv riscul legat de condus. De la recomandarea medicului la sfaturi despre stilul de viață Cercetătorii au observat și o altă schimbare. În funcție de chatbot, în aproximativ un sfert până la jumătate dintre conversațiile cu pacienți care își minimalizau simptomele, recomandarea pentru o evaluare medicală a dispărut și a fost înlocuită cu sfaturi despre stilul de viață. Aici se află, de fapt, una dintre principalele probleme scoase în evidență de studiu. Chatboturile nu au ratat neapărat problema de la început. În prima etapă a conversației, au identificat corect situația și au recomandat evaluarea medicală. Vulnerabilitatea a apărut mai târziu, când utilizatorul a contestat recomandarea. Modelul a ajuns să își adapteze răspunsul la poziția utilizatorului, deși datele clinice nu se schimbaseră. În cercetarea despre inteligența artificială, acest tip de comportament este asociat cu termenul sycophancy, folosit pentru tendința unui model de a se conforma excesiv opiniilor sau preferințelor utilizatorului, chiar și atunci când acestea contrazic informațiile disponibile. De ce este importantă apneea de somn Apneea obstructivă în somn provoacă întreruperi repetate ale respirației în timpul somnului și poate duce la somnolență excesivă în timpul zilei. Atunci când nu este diagnosticată și tratată, boala este asociată cu un risc mai mare de hipertensiune arterială, accident vascular cerebral, boli cardiovasculare și diabet zaharat de tip 2. Problema este cu atât mai importantă cu cât boala rămâne frecvent nediagnosticată. Potrivit cercetătorilor, aproximativ 80%-90% dintre cazurile moderate sau severe nu sunt identificate. Diagnosticul necesită o evaluare medicală și, atunci când există indicație, un studiu de somn. Acesta urmărește respirația și alți parametri pe durata somnului. Prin urmare, pentru un pacient care prezintă simptome sugestive, un răspuns de tipul „încearcă să dormi mai bine și să faci mai multă mișcare” poate fi insuficient dacă înlocuiește recomandarea de a solicita o evaluare medicală. Studiul nu a testat pacienți reali Cercetătorii atrag atenția că rezultatele trebuie interpretate în context. Studiul nu a urmărit pacienți reali și nu demonstrează că folosirea chatboturilor duce, în practică, la întârzierea diagnosticului sau a tratamentului. Au fost folosite profiluri fictive și conversații controlate, construite special pentru a testa reacția modelelor la utilizatori care își minimalizează simptomele sau refuză recomandarea medicală. Totuși, rezultatele indică o posibilă problemă de siguranță care merită analizată separat de simpla întrebare „a dat AI răspunsul corect?”. Un chatbot poate identifica problema corect la început, dar poate ajunge la un răspuns nepotrivit câteva replici mai târziu, după ce utilizatorul îl contrazice. Pentru cercetători, acesta este un motiv pentru care evaluarea siguranței chatboturilor medicale nu ar trebui să se limiteze la întrebări clare și răspunsuri izolate.
Acum poți conecta ChatGPT la toate aplicațiile tale personale pentru a genera documente care-ți imită stilul de scriere
OpenAI testează o nouă funcție „Writing Style” care permite ChatGPT să-ți învețe stilul de scris analizând documentele salvate în aplicațiile pe care le folosești zi de zi, cum ar fi clientul de email și editorul text preferat, generând apoi noi creații care recreează stilul tău de exprimare. Potrivit descrierii arătată în ecranul de configurare, ”ChatGPT va scrie în vocea ta folosind exemple din aplicațiile tale conectate”. Apoi ești îndrumat să bifezi în categoriile Mesagerie, Documente și Email aplicațiile din care se poate „inspira” ChatGPT. În actuala etapă de testare OpenAI listează Slack la categoria Mesagerie, Google Drive și Notion pentru Documente și Gmail pentru e-mail, însă lista aplicațiilor eligibile va fi cu siguranță mult mai mare. Odată configurat, ChatGPT obține acces discreționar la toate documentele relevante, cum ar fi email-uri redactate de tine și textul introdus în diverse documente. Iar atunci când vei mai solicita ajutorul chatbotului, spre exemplu pentru redactarea unui mesaj sau generarea unei lucrări mai complexe, textul generat va ține cont de stilul tău obișnuit și chiar ar putea include citate/paragrafe din lucrările tale care se potrivesc în noul context. Merită amintit că și rivalul Anthropic a testat o funcție de personalizare similară numită Styles, care permitea utilizatorilor să încarce mostre text la alegere pentru a genera un stil personalizat bazat pe tiparele de comunicare detectate de chatbot. Dar OpenAI duce acest experiment la nivelul următor, permițând ChatGPT să facă referire la orice scrieri existente deja în aplicațiile/serviciile conectate de utilizator. La suprafață, sopul pare să fie obținerea unui eșantion mai mare de exemple reale, care să îmbunătățească acuratețea rezultatului obținut. Pe de altă parte, accesul discreționar la email-urile și documentele tale ridică probleme majore din perspectiva confidențialității. OpenAI a confirmat că testează funcția Writing Style, dar nu explică foarte bine ce se întâmplă cu documentele tale odată ce sunt folosite la antrenarea ChatGPT. În plus, cine poate spune că funcția Writing Style va fi folosită doar de tine și mereu în beneficiul tău? Eventuala deturnare a contului de utilizator deja conectat la documentele relevante ar face cu siguranță „deliciul” infractorilor implicați în scheme de phishing bazate pe falsificarea identității unor persoane cu autoritate, cum ar fi reprezentantul unei instituții bancare sau directorul unei companii. Folosind opțiunea Writing Style, o persoană rău intenționată ar putea genera mesaje email și mai convingătoare, eventual argumentate cu paragrafe și informații extrase din schimburile de mesaje anterioare. Îmi place să fiu la curent cu ultimele inovații și gadgeturi high-tech. Când nu scriu articole pentru Zona IT, îmi ocup timpul cu seriale SF, documentare sau periind internetul după tot felul de știri sau informații care-mi captează atenția. În weekend mă găsești cu bicicleta în parc sau colindând prin țară cu familia. Urmărește Zona Știri, reviews și video — alege-ți canalul preferat
Sute de oameni au venit cu autocarele și mașinile la Festivalul de la Jurilovca, însă în acest an evenimentul nu se ține. Cum s-au păcălit turiștii
Situație incredibilă la Jurilovca, în județul Tulcea. Sute de turiști au ajuns în localitate cu autocarele sau cu mașinile personale, convinși că participă la Festivalul Borșului Lipovenesc. Numai că, în acest an, evenimentul nu este organizat. O parte dintre cei care au pornit la drum s-ar fi bazat pe informații găsite pe internet, inclusiv pe răspunsuri eronate generate de inteligența artificială. Jurilovca a fost, duminică, destinația unor turiști care au pornit la drum cu gândul la unul dintre cele mai cunoscute festivaluri gastronomice din Dobrogea. Problema este că Festivalul Borșului Lipovenesc nu are loc în 2026. Potrivit informațiilor apărute în presa locală, în localitate au ajuns peste zece autocare, dar și numeroși turiști cu autoturismele personale. Oamenii au fost convinși că festivalul se desfășoară în acest weekend. Confuzia pare să fi pornit de la informații publicate sau preluate pe internet. Unele materiale și pagini online au lăsat impresia că festivalul are loc și în acest an. Mai mult, potrivit relatărilor din presa locală, informații greșite despre organizarea evenimentului au fost furnizate inclusiv de instrumente de inteligență artificială. Astfel, turiștii care au căutat pe internet informații despre festival au primit răspunsuri false. Festivalul nu se organizează nici în 2026 Festivalul Borșului Lipovenesc de Jurilovca a fost suspendat pentru prima dată în 2025, pe fondul măsurilor de austeritate și al crizei bugetare. Primăria Jurilovca anunța atunci că ediția respectivă nu va mai avea loc și că vor fi căutate surse de finanțare pentru edițiile viitoare. Primarul comunei Jurilovca, Eugen Ion, spune că situația poate deveni un studiu de caz despre cât de ușor se transformă o informație neverificată într-o falsă certitudine. Localnicii și oamenii care urmăresc paginile oficiale ale primarului și ale instituției știau că Festivalul Borșului Lipovenesc nu fusese anunțat. ”Peste 10 autocare au ajuns astăzi în Jurilovca, aducând turiști care credeau că vor participa la festival”, a povestit primarul, notează constanta.info. Primele informații false apăruseră încă de la începutul verii. Mai multe agenții de turism publicaseră afișe și oferte pentru excursii la Festivalul Borșului Lipovenesc, dar datele anunțate nu coincideau. Potrivit primarului, niciuna dintre agențiile respective nu contactase Primăria Jurilovca, organizatorul festivalului, pentru a verifica dacă evenimentul se ține și în ce perioadă. Administrația locală a început să le contacteze pe rând și să le ceară să retragă ofertele. ”Respingem categoric varianta în care operatori din turism s-ar putea folosi în mod fals de acest renume pentru a atrage turiști aici. E o înșelătorie”, a transmis Eugen Ion. Informația este prezentată și pe site-ul oficial de promovare turistică a Jurilovcăi, unde se precizează că ediția din 2025 a fost suspendată, în timp ce festivalul nu figurează ca eveniment organizat în 2026. Festivalul a atras zeci de mii de turiști Confuzia este cu atât mai ușor de înțeles cu cât Festivalul Borșului Lipovenesc a devenit, în ultimii ani, unul dintre cele mai importante evenimente gastronomice și turistice din Dobrogea. La ediția din 2024, festivalul a atras aproximativ 157.000 de vizitatori în două zile. În Jurilovca au intrat atunci aproximativ 32.000 de automobile, iar circa 220 de autocare au adus aproape 10.000 de turiști din întreaga țară. În cazul unui eveniment la care intenționează să participe, turiștii sunt sfătuiți să verifice site-ul oficial al organizatorului sau pagina oficială a localității, înainte de a porni la drum.
Nothing Headphone (a), primul pas spre lumea care urmează (review)
Când am primit căștile Nothing Headphone (a) la test mă așteptam la orice, dar în orice caz nu la ce-a urmat. Fără a fi perfecte, Nothing Headphone (a) sunt unele dintre cele mai complete căști pe care le-am testat în 2026. Și dacă stai cu mine, o să-ți povestesc cum am ajuns la această concluzie. Le-am luat de la birou într-un weekend și le-am conectat la telefon, un Nothing Phone 3 (a) Pro. În timp ce parcurgeam setările am observat că au integrare implicită cu ChatGPT și meniul m-a îndrumat să apăs un buton rotund de pe spatele căștilor. Mi-a apărut pe ecran un cerc „albastru deschis” și am început să vorbesc în română, prin căști, cu ChatGPT. M-a lăsat mască și simplitatea interacțiunii, și naturalețea discuției. Am întrebat dacă pot schimba vocea, era una feminină, ușor teatrală, și mi s-a spus să caut în setări, dar am amânat, pentru că nu era momentul. Chiar m-a întrebat ce părere am despre voce și i-am spus că e plăcută, dar puțin teatrală și a confirmat că a primit același feedback și de la alți utilizatori. În timp ce vorbeam cu AI-ul, mintea mea a zburat la Cortana din jocul HALO, însoțitoarea lui Master Chief, și m-am simțit pentru o clipă „sort of” invincibil. Dar, pentru că sunt român, următorul gând s-a dus la preț și am întrebat neîncrezător chatbotul dacă e nevoie de abonament la ChatGPT pentru această funcție și dacă nu cumva sunt într-un demo. A zis că nu, doar să iau în calcul că discuțiile, ca la orice serviciu free, sunt limitate. Perfect până aici! Pe tabletă căștile au activat alt asistent AI. Unul mai sărac în opțiuni, care putea să-ți spună evoluția vremii sau să-ți pună muzică și nu i-am dat acces, pentru că mi s-a părut inutil. De ce am început așa și nu cu designul sau calitatea audio? Pentru că ne place sau nu, suntem în plină epocă AI și așteptăm cu interes primele dispozitive AI care să ne schimbe perspectiva asupra tehnologiei așa cum o cunoaștem în prezent. Așteptăm adevărata revoluție AI, dispozitivele alea care să ne însoțească peste tot și să fie ajutoarele promise, nu niște asistenți pe care să-i interogăm la fiecare pas, ci unii care să ne rezolve taskurile fără să le mai cerem. E o discuție complicată din multe puncte de vedere, dar cred că asta e direcția în care ne îndreptăm și e doar o chestiune de timp până vom fi cu toții „asistați de AI”. Și în acest context, în care așteptăm noile minuni tehnologice, s-ar putea să trecem cu vederea că, de fapt, ELE SUNT DEJA AICI. Am închis aplicația ChatGPT din telefon și am continuat cu setarea căștilor, după ce-am întrebat asistentul dacă are permanent acces la microfon și a răspuns că nu, că atunci când închid aplicația nu mai are acces la microfon. Am trecut repede prin interfața aplicației pentru căști, Nothing X. Am testat funcția Transparency și ANC și am activat dual-connection. Mi-au cerut un update de firmware și în timp ce se actualizau am deschis PC-ul și am început să scriu despre prima experiență cu Nothing Headphone (a), maxim de încântat. După această introducere o să mă întorc pe „traseul” unui review obișnuit. Căștile vin într-o cutie mare neagră glossy, elegantă. În interior găsești o cutie albă, căștile Nothing Headphone (a), un cablu de încărcare, un cablu jack, un sac alb pentru căști cu buzunar și diverse „hârtii”. Aș fi preferat o husă tare care să protejeze căștile la transport, nu una care are flexibilitatea pânzei. Sigur, e discutabil, o husă tare nu garantează în mod absolut că n-o să rupi căștile, dar nici nu încurcă. Nothing Headphone (a), design și construcție Arată interesant, original. Nu voi da verdicte, că sunt frumoase sau urâte, pentru că părerile sunt împărțite, dar adevărul este că mie îmi plac. Dan zice că au un aspect neo-retro și că-i amintesc parțial de Sennheiser și Marshall. Cupele au formă ușor neobișnuită, de sandviș: exteriorul e un oval micuț ieșit în relief, aplicat peste un dreptunghi, iar partea care vine peste urechi e iar ovală, dar mai consistentă decât cea din exterior, astfel încât să-ți încapă urechea în cupă. Desigur, contează și cât de mari ai urechile, vom vorbi mai încolo și de asta. Ideea e că arhitectura asta scoate în evidență difuzoarele, față de o pereche de căști standard la care totul e „ascuns” in cupă. Butoanele și mufele sunt amplasate toate pe casca dreaptă și destul de smart aș putea zice. Sus, pe spatele difuzorului, e butonul pentru asistentul AI, jos, la baza difuzorului, e portul USB-C, mufa jack și butonul fizic, un slider de pornire și oprire a căștilor. Pe lateralul căștii, în spate, când sunt așezate pe cap, sunt două butoane. Sus, unul mai „gras”, pe care dacă apeși lung schimbi între ANC ON, ANC OFF și Transparency, iar dacă îl rotești controlezi din el volumul. De asemenea, printr-o apăsare scurtă ai Pause și Play. Sub acesta mai e unul înalt și subțire pentru back și forward. Butonul de împerechere (pairing) e cel mai discret și nici nu l-am găsit ușor, e în interior, în colțul din drepta sus cum privești difuzorul. Cum poți deosebi repede casca stângă de cea dreaptă în afară de a căuta butoanele? Păi cea dreaptă are pătratul roșu în timp ce stânga are pătratul alb. De asemenea, pe interiorul benzii de susținere scrie left și right cu alb. Din difuzoare ies două tije subțiri din plastic, care se înfig în corpul principal al benzii de susținere. Aceasta e tot din plastic, un plastic mai gros, mai solid. Sistemul de ajustare al benzii pe cap, nu este ușor de manevrat când sunt deja la tine pe cap, cel mai bine e să le ajustezi înainte de a le așeza. Asta poate părea puțin contraintuitiv, dar funcționează. Sub banda de susținere e un burete alungit care face căștile să se simtă comode. După 2 săptămâni de utilizare zilnică pot spune că la
OpenAI: Primul atac cibernetic comis de un model AI rebel a vizat multiple servicii publice
După recentul atac cibernetic comis de un model AI rebel asupra platformei Hugging Face, compania OpenAI a dezvăluit public că mai multe servicii publice au fost vizate. Compania care a lansat popularul ChatGPT din 2022 transmite oficial că un agent AI aflat în testare a scăpat de sub control. Loading … Patru servicii publice au fost vizate în urma atacului cibernetic comis de un agent AI Agentul AI, care a devenit primul din istorie care a realizat pe cont propriu un atac cibernetic, a vizat patru date de autentificare online care i-au permis să acceseze patru servicii publice separate.Numele serviciilor afectate de atacul cibernetic din interiorul OpenAI n-au fost dezvăluite public. Compania Hugging Face care operează un magazin de aplicații pentru instrumente AI, a comunicat că modelul AI scăpat de sub control de la OpenAI a acționat cu o viteză supraomenească. „A luat decizii stranii și a comis greșeli pe care niciun hacker uman nu le-ar fi făcut”, a declarat compania, potrivit BBC . Raportul Cloud Securty Alliance: Anomalii de comportament și erori de logică, dar un atac eficient Platforma a fost atacată pe 16 iulie, după ce un model AI foarte puternic, dar aflat în testare, a scăpat de sub control. Incidentul, considera primul atac cibernetic comis de AI din istorie, a fost raportat la poliție. Organizația industrială Cloud Security Alliance a publicat un raport în care scrie că „agenții AI au urmat rute ineficente și au manifestat comportamente stângace pe care nicio ființă umană nu le-ar fi făcut. Agenții AI au repetat acțiuni pe care le-au finalizat deja, semn că inteligența artificială își pierde cursul și contextul, având halucinații de comenzi și texte incoerente, a raportat organizația. De asemenea, au fost neglijenți și nu și-au acoperit urmele. Pe de altă parte, Hugging Face a avertizat că agenții AI de la OpenAI au comis manevre tehnice strălucite după ce au reușit să se adapteze rapid la ni scenarii pe durata atacului cibernetic care a durat câteva zile. Sursă foto: Shutterstock Provocarea securității cibernetice tradiționale în fața agenților autonomi Au trecut trei zile până când atacul cibernetic a fost sesizat de inginerii de la OpenAI. Experților în AI ș în securitate cibernetică le-au luat mai multe ore pentru a izola și expulza agenții AI infiltrați. Hugging Face a dezvăluit că a trebuit să apeleze la un model chinezesc de AI. Costurile atacului cibernetic nu a fost dezvăluit. Ofițerul de securitate cibernetică Ritesh Patel a participat la apelul de informare Hugging Face alături de aproximativ 450 de persoane. El susține că industria lucrează din greu pentru a aborda noua amenințare a agenților AI rebeli. „Aceasta este realitatea agenților autonomi alimentați de modele de frontieră: sunt neobosiți și persistenți, și vor încerca orice cale posibilă pentru a-și atinge scopul, ceea ce poate copleși cu ușurință orice sistem de securitate tradițională”, a spus el. Hackerul etic Valentina Palmiotti – cunoscută sub numele de Chompie – a analizat raportul CSA și spune că modul în care agenții acționează poate părea că fac totul la întâmplare, dar într-un mod eficient. „Aruncă o grămadă de lucruri și văd ce le lipește”, a spus ea. „Dar nici nu se plictisesc, nu dorm și pot fi infinit de tenace.” Sursa Foto: Profimedia
Primul atac cibernetic comis pe cont propriu de un model AI a fost descoperit de inginerii companiei OpenAI abia după o săptămână
Inginerii de la compania OpenAI au aflat că două dintre modelele sale AI au atacat rețeaua platformei Hugging Face pe cont propriu abia la o săptămână de la incident. Inginerii companiei conduse de Sam Altman au sesizat abia după câteva zile că un sistem AI care era în testare, într-un mediu controlat, a scăpat de sub control. OpenAI și Hugging Face încă investighează incidentul de securitate fără precedent, produs în timpul unor teste interne. Loading … După ce și-a depășit limitele impuse de programatori, a lansat atacuri cibernetice asupra platformei Hugging Face. Printr-un test demarat pe 9 iulie, compania OpenAI care a lansat chatbot-ul ChatGPT a intenționat să testeze o combinație de modele lingvistice pentru a identifica și remedia vulnerabilități ale programelor software, dar în mod autonom. Proiectul OpenAI era menit să concureze cu Mythos, sistemul de securitate cibernetică dezvoltat de Anthropic, potrivit Reuters . Inginerii n-au sesizat incidentul timp de mai multe zile Pe 11 iulie însă, modelele AI au evadat din mediul restricționat creat de ingineri. Au interacționat cu infrastructura online a platformei Hugging Face. Atacul a debutat pe 13 iulie, fără ca echipa de ingineri de la OpenAI să observe problema. Thomas Wolf, co-fondatorul Hugging Face, a declarat public că atacul n-ar fi putut fi comis de hackeri. Atacul de amploare comis în câteva ore de un model AI stârnește panică pe mapamond Modelele AI au avut nevoie doar de câteva ore pentru a iniția un atac cibernetic de amploare. Un atac de această magnitudine a necesitat săptămâni de planuri și muncă din partea unor specialiști umani. Informațiile despre incident au fost date publicității după 20 iulie. Dincolo de valul de panică stârmit pe rețelele de socializare, unde mulți internauți spun că scenariul din filmul „Terminator 2” al regizoruluii James Cameron se adeverește, și Presa internațională a ridicat semne de întrebare asupra securității modelelor de AI dezvoltate de OpenAI. Un alt record îngrijorător: Doar modelel AI chinezești au putut opri atacul Când modelele de top din domeniul inteligenței artificiale nu au putut să se apere împotriva atacului, Hugging Face a apelat la modele alternative create în China. Politicienii americani caută să limiteze adoptarea tot mai mare a modelelor chinezești de inteligență artificială de către companiile autohtone din motive ce țin de securitate cibernetică și proprietatea intelectuală. Dar Hugging Face a trebuit să combată atacul cibernetic cu GLM 5.2, un sistem AI creat de compania chineză Z.ai. A reușit acolo unde sistemele americane au eșuat. Sursa Foto: Profimedia
Compania OpenAI, dată în judecată de o văduvă care susține că ChatGPT a contribuit la moartea soțului ei
Magistrații din SUA trebuie să analizeze plângerea unei femei văduve care susține că ChatGPT a contribuit la moartea soțului ei. Ea a dat în judecată compania OpenAI, aflată în spatele celui mai folosit program de inteligență artificială. Tiru Chabba a murit într-un atac armat în masă la Universitatea din Florida, în aprilie 2025. El a fost una dintre cele două persoane ucise în împușcătorile care au dus la rănirea altor șase oameni. Procurorul Floridei anchetează ChatGPT Între timp, procurorii demarează o anchetă pentru a stabili dacă ChatGPT, program de IA operat de Open AI, a jucat un rol în această tragedie. James Uthmeie, procurorul general al statului Florida, afirmă că chatbotul ChatGPT l-a sfătuit pe suspectul Phoenix Ikner cu privire la arma și muniția pe care să le folosească. „Dacă ar fi fost o persoană la celălalt capăt al ecranului, am fi acuzat-o de crimă”, a spus Uthmeie. Soția lui Chabba, Vandana Joshi, a răbufnit: „OpenAI știa că asta se va întâmpla. S-a mai întâmplat înainte și era doar o chestiune de timp până să se întâmple din nou. Firma a pus profiturile înaintea siguranței noastre, iar asta l-a ucis pe soțul meu”. Cei de la OpenAI, prin purtătorul de cuvânt Drew Pusateri, neagă orice abatere. Ei au calificat împușcăturile de la Universitatea de stat din Florida drept o „crimă teribilă”. Dar, referitor la caz, Pusateri afirmă că ChatGPT i-a oferit presupusului autor al împușcăturilor „răspunsuri factuale la întrebări, cu informații care puteau fi găsite pe scară largă în surse publice de pe Internet. ChatGPT nu a încurajat sau promovat activități ilegale sau dăunătoare”. Phoenix Ikner, fiu de polițist Despre Phoenix Ikner se știe că are 21 de ani și era student la FSU când a decis să facă un masacru la universitate. Tânărul este fiului unui adjunct al șerifului, după cum au aflat jurnaliștii americani. Acum, el se confruntă cu două acuzații de crimă de gradul întâi și mai multe acuzații de tentativă de crimă de gradul întâi. Procurorii intenționează să ceară pedeapsa cu moartea. În ceea ce o privește pe văduva îndurerată, ea nu este prima persoană care solicită despăgubiri de la companii de IA și tehnologie. Mai multe astfel de cazuri, în care se reclamă influența chatbot-urilor și a rețelelor sociale, au fost lansate în SUA. RECOMANDAREA AUTORULUI: OpenAI lucrează la propriul smartphone bazat pe inteligență artificială, care nu va rula prin aplicații. Când ar putea începe producția în masă Gata cu monopolul AI: Microsoft nu mai are acces exclusiv la tehnologia OpenAI. Ce rol joacă China
Inteligența artificială a devenit colegul de sesiune al studenților. Cum folosesc tinerii instrumentele AI pentru examene și proiecte
Studenții din Iași recunosc că folosesc inteligența artificială în sesiune. Unii consideră AI-ul periculos La universitățile din Iași a început deja perioada examenelor, iar mulți dintre studenți recunosc că inteligența artificială este unul dintre cele mai folosite instrumente din sesiune sau presesiune. Deși unii spun că folosesc AI-ul cu responsabilitate, nu ezită să recunoască faptul că multe dintre cerințele universitare sunt îndeplinite în acest fel. Există și tineri care își dau seama de pericolul pe care îl reprezintă folosirea exclusivă a acestor mijloace, doar că – recunosc aceștia –, uneori, folosirea inteligenței artificiale este inevitabilă. Cât de mult folosesc studenții inteligența artificială în sesiune Sesiunea universitară nu mai înseamnă doar nopți pierdute în bibliotecă, cursuri xeroxate și cafea băută pe fugă între examene. În ultimii ani, tot mai mulți studenți au început să folosească instrumente de inteligență artificială pentru a învăța, pentru a-și organiza materia sau chiar pentru redactarea proiectelor și a referatelor. De la rezumate de curs și explicații rapide până la generarea unor variante întregi de eseuri, platformele bazate pe inteligență artificială au devenit o prezență constantă în viața studenților, mai ales în timpul sesiunii. Pentru unii, aceste instrumente sunt doar un ajutor suplimentar, în timp ce pentru alții au devenit aproape indispensabile. Mulți studenți spun că folosesc inteligența artificială în special pentru a înțelege mai repede informațiile dificile sau pentru a economisi timp atunci când materia este foarte încărcată. „La unele cursuri avem sute de pagini de învățat și foarte multă informație teoretică. Eu folosesc inteligența artificială ca să îmi rezume cursurile sau să îmi explice anumite concepte mai simplu. Practic, îl folosesc ca pe un coleg care îmi explică atunci când nu înțeleg ceva”, a declarat Iuliana Stan, studentă în anul II la Facultatea de Psihologie din Iași. Pentru studenții de la facultățile tehnice, instrumentele AI sunt folosite și pentru verificarea codurilor, pentru explicații matematice sau pentru exemple practice. „La Informatică îl folosim foarte mult. Îți poate arăta unde ai greșit într-un cod sau îți oferă exemple. Problema e că dacă te bazezi doar pe asta și nu înțelegi logica din spate, la examen se vede imediat și riști să te pui rău și cu proful, și să pici și examenul”, a spus Vlad, student în primul an la Facultatea de Informatică. Tinerii sunt tentați să lase toată treaba în seama AI-ului Un alt domeniu în care inteligența artificială este utilizată intens este redactarea proiectelor și a referatelor. Studenții recunosc că folosesc platformele AI pentru structură, idei sau reformulări de text, însă unii admit că tentația de a lăsa aplicația să facă aproape tot este foarte mare. „Cred că majoritatea studenților au folosit măcar o dată AI pentru un referat. Poate nu ca să scrie integral lucrarea, dar măcar pentru introducere, structură sau bibliografie. Uneori, când ai foarte multe proiecte într-un timp scurt, devine aproape imposibil să le faci pe toate fără ajutor”, a povestit Maria Parasca, studentă la Facultatea de Litere din Iași. Totuși, aceasta nu neagă că utilizarea inteligenței artificiale a devenit o problemă reală. „Am colegi care nici nu mai citesc materia. Pun întrebările în aplicație și memorează răspunsurile. La unele seminare se vede foarte clar când un text este generat de AI, pentru că sună prea perfect și prea general, nu se mai greșește nimic. Mi se pare și amuzant. Uneori, sunt folosite niște cuvinte pe care știi sigur că persoana în cauză nu le cunoaște”, a continuat tânăra. Pentru unii studenți inteligența artificială reprezintă un simplu instrument de sprijin, pentru alții o soluție rapidă de a rezolva toate cerințele, cu riscul de a renunța la autenticitate și gândire critică. Astfel, inteligența artificială începe să schimbe modul în care studenții învață, își organizează timpul și trec prin perioada sesiunii, de multe ori devenind un instrument indispensabil în viața acestora. Donație lunară Donează lunar pentru susținerea jurnalismului de calitate Donație singulară Donează o singură dată pentru susținerea jurnalismului de calitate
Un cuplu din Olanda, fără nicio experiență în construcții, a ridicat o căsuță de la zero cu ajutorul ChatGPT. Unde au apărut probleme în acest proiect
Un cuplu din Olanda a reușit să construiască în 2025 prima lor casă de dimensiuni reduce, deși experiența lor în construcții era inexistentă. Anne Leijdekkers, în vârstă de 32 de ani, antreprenoare în domeniul artelor, și Simone Solazzo, 31 de ani, fost lucrător în tehnologie din Italia, au povestit cum au transformat un vis în realitate, folosind combinația dintre asistența AI și sprijinul unor prieteni cu experiență în construcții. Potrivit Business Insider, Anne a recunoscutcă ideea unui „tiny home (căsuță)” o fascinase de mult timp, mai ales că unul dintre cei mai buni prieteni, arhitect, construise propria locuință similară acum 10 ani. „Întotdeauna am visat să trăiesc diferit. Nu m-am văzut vreodată mutându-mă într-o casă tradițională și plictisitoare din Olanda”, spune ea. Unde au dat, totuși, greș cu acest proiect inedit Pentru Simone, conceptul de „tiny home” era nou, până de curând. „Când m-am mutat din Germania în Olanda împreună cu Anne, lucram în tech și câștigam bine. Presiunea socială era să cumperi o casă acum, dar ideea de a lua un credit ipotecar și de a plăti 20 de ani nu m-a atras niciodată”, explică el. Cuplul nu avea experiență în construcții. „Simone nu mai vopsise niciodată un perete. Totul era nou pentru noi”, spune Anne. Salvarea lor a fost ChatGPT, care i-a ajutat să planifice și să ia decizii pe parcursul procesului de construcție. FOTO – Caracter ilustrativ „Am folosit AI-ul pentru a înțelege ce să cumpărăm, în ce ordine și cum să împărțim costurile. Ne-a ajutat mult, mai ales pentru calcule și organizarea materialelor, dar nu ne-am bazat doar pe el”, adaugă Simone. Cei doi au cumpărat aproximativ 250 de materiale pentru casă și au construit-o în cinci luni, luând decizii zilnice privind designul și execuția. „AI-ul ne ajuta să ne clarificăm gândirea, dar răspunsurile lui erau uneori greșite. Avem nevoie de oameni cu experiență care să pună lucrurile în context”, spune Anne. Tatăl ei i-a ajutat cu instalațiile de apă și electricitate, iar arhitectul prieten le-a oferit sfaturi pentru ventilație și izolație. Cuplul mai recunoaște – de asemenea – că, deși ar fi fost posibil să construiască casa doar cu ajutorul AI, calitatea și viteza construcției ar fi fost mult mai reduse. „Sfaturile prietenului nostru ne-au salvat timp și ne-au dat mai multă încredere”, a concluzionat Simone. Autorul mai recomandă: Adio, vacanță pe litoral? Patronii unităților de cazare avertizează: „Totul e blocat! Așteptăm amenzi!” Ce amendă primești, în 2026, dacă locuiești la bloc și refuzi accesul administratorului sau președintelui asociației de locatari, în apartamentul tău
Conturile social media cu parole generate de AI sunt în pericol. Pot fi sparte chiar și de hackeri cu computere vechi
Ai pus parolă generată de Inteligența Artificială la conturile tale de Meta (Facebook, WhatsApp, Instagram), Google (Gmail, YouTube), TikTok și X? Inclusiv la contul bancar sau chiar la platformele utilizate la locul de muncă? Folosești o parolă generată de ChatGPT la Steam cu o librărie bogată de sute de jocuri video cumpărate de-a lungul timpului, la Netflix sau chiar la contul tău cu album foto intim? Înseamnă că ești în mare pericol! De trei ani, mulți dintre internauți folosesc parole generate de ChatGPT, Claude, Gemini și Grok. AI generează parole predictibile și repetitive, fiind ținte ușoare pentru hackeri ruși, iranieni și chinezi care posedă chiar și calculatoare vechi. Sursa foto: Profimedia Images Sfaturile unui director din domeniul securității cibernetice Dan Lahav, șeful companiei de securitate cibernetică Irregular avertizează internauții să nu folosească AI la generat parole, aparent puternice, dar vulnerabile. „Nu ar trebui să faci așa ceva. Și dacă ai făcut-o, trebuie să-ți schimbi parola imediat. Îndemnul nostru este să nu folosiți LLM-uri pentru a genera parole, chiar și calculatoarele vechi le pot sparge într-un timp relativ scurt. Unii oamnei pot fi expuși din cauza acestei probleme, fără a realiza că au atribuit o funcție de mare importanță către AI”, a declarat acesta pentru SkyNews. Parolele predictibile sunt vulnerabile în fața infractorilor cibernetici care folosesc instrumente automate. Printr-o demonstrație, Claude, chatbotul cu AI al companiei Anthropic, a generat 23 de parole unice. O parolă aparent impenetrabilă este ușor de spart Numai parola K9#mPx$vL2nQ8wR a fost utilizată de 10 ori de internauți diferiți. Conform testelor, parola nu poate fi spartă nici în 129 de milioane de trilioane de ani. Dar anumite elemente sunt repetitive, ceea ce face parorela mai vulnerabilă. Un hacker se poate orienta după prefixul K9#mP – , care este sugerat în mod repetitiv de Claude în 113 rezultate. Prefixul k9#vL se regăsește în 14 rezultate ale Gemini. Ce metode sunt mai eficiente? Robert Hann de la Entrust recomandă metode mai puternice, precum autentificarea facială sau cu amprenta. Multe companii le recomandă utilizatorilor să folosească și funcția de autentificare biometrică în doi pași prin intermediul telefoanelor. Iar un purtător de cuvânt de la Google a spus că „LLM-urile nu sunt construite să genereze parole noi cum o face funcția Google Password Manager”. Sursa Foto: Envato Autorul recomandă: Parola lungă nu mai e suficientă: cele mai frecvente GREȘELI care îți pun conturile în pericol