Etichetă: chatgpt

Nothing Headphone (a), primul pas spre lumea care urmează (review)

Când am primit căștile Nothing Headphone (a) la test mă așteptam la orice, dar în orice caz nu la ce-a urmat. Fără a fi perfecte, Nothing Headphone (a) sunt unele dintre cele mai complete căști pe care le-am testat în 2026. Și dacă stai cu mine, o să-ți povestesc cum am ajuns la această concluzie. Le-am luat de la birou într-un weekend și le-am conectat la telefon, un Nothing Phone 3 (a) Pro. În timp ce parcurgeam setările am observat că au integrare implicită cu ChatGPT și meniul m-a îndrumat să apăs un buton rotund de pe spatele căștilor. Mi-a apărut pe ecran un cerc „albastru deschis” și am început să vorbesc în română, prin căști, cu ChatGPT. M-a lăsat mască și simplitatea interacțiunii, și naturalețea discuției. Am întrebat dacă pot schimba vocea, era una feminină, ușor teatrală, și mi s-a spus să caut în setări, dar am amânat, pentru că nu era momentul. Chiar m-a întrebat ce părere am despre voce și i-am spus că e plăcută, dar puțin teatrală și a confirmat că a primit același feedback și de la alți utilizatori. În timp ce vorbeam cu AI-ul, mintea mea a zburat la Cortana din jocul HALO, însoțitoarea lui Master Chief, și m-am simțit pentru o clipă „sort of” invincibil. Dar, pentru că sunt român, următorul gând s-a dus la preț și am întrebat neîncrezător chatbotul dacă e nevoie de abonament la ChatGPT pentru această funcție și dacă nu cumva sunt într-un demo. A zis că nu, doar să iau în calcul că discuțiile, ca la orice serviciu free, sunt limitate. Perfect până aici! Pe tabletă căștile au activat alt asistent AI. Unul mai sărac în opțiuni, care putea să-ți spună evoluția vremii sau să-ți pună muzică și nu i-am dat acces, pentru că mi s-a părut inutil. De ce am început așa și nu cu designul sau calitatea audio? Pentru că ne place sau nu, suntem în plină epocă AI și așteptăm cu interes primele dispozitive AI care să ne schimbe perspectiva asupra tehnologiei așa cum o cunoaștem în prezent. Așteptăm adevărata revoluție AI, dispozitivele alea care să ne însoțească peste tot și să fie ajutoarele promise, nu niște asistenți pe care să-i interogăm la fiecare pas, ci unii care să ne rezolve taskurile fără să le mai cerem. E o discuție complicată din multe puncte de vedere, dar cred că asta e direcția în care ne îndreptăm și e doar o chestiune de timp până vom fi cu toții „asistați de AI”. Și în acest context, în care așteptăm noile minuni tehnologice, s-ar putea să trecem cu vederea că, de fapt, ELE SUNT DEJA AICI. Am închis aplicația ChatGPT din telefon și am continuat cu setarea căștilor, după ce-am întrebat asistentul dacă are permanent acces la microfon și a răspuns că nu, că atunci când închid aplicația nu mai are acces la microfon. Am trecut repede prin interfața aplicației pentru căști, Nothing X. Am testat funcția Transparency și ANC și am activat dual-connection. Mi-au cerut un update de firmware și în timp ce se actualizau am deschis PC-ul și am început să scriu despre prima experiență cu Nothing Headphone (a), maxim de încântat. După această introducere o să mă întorc pe „traseul” unui review obișnuit. Căștile vin într-o cutie mare neagră glossy, elegantă. În interior găsești o cutie albă, căștile Nothing Headphone (a), un cablu de încărcare, un cablu jack, un sac alb pentru căști cu buzunar și diverse „hârtii”. Aș fi preferat o husă tare care să protejeze căștile la transport, nu una care are flexibilitatea pânzei. Sigur, e discutabil, o husă tare nu garantează în mod absolut că n-o să rupi căștile, dar nici nu încurcă. Nothing Headphone (a), design și construcție Arată interesant, original. Nu voi da verdicte, că sunt frumoase sau urâte, pentru că părerile sunt împărțite, dar adevărul este că mie îmi plac. Dan zice că au un aspect neo-retro și că-i amintesc parțial de Sennheiser și Marshall. Cupele au formă ușor neobișnuită, de sandviș: exteriorul e un oval micuț ieșit în relief, aplicat peste un dreptunghi, iar partea care vine peste urechi e iar ovală, dar mai consistentă decât cea din exterior, astfel încât să-ți încapă urechea în cupă. Desigur, contează și cât de mari ai urechile, vom vorbi mai încolo și de asta. Ideea e că arhitectura asta scoate în evidență difuzoarele, față de o pereche de căști standard la care totul e „ascuns” in cupă. Butoanele și mufele sunt amplasate toate pe casca dreaptă și destul de smart aș putea zice. Sus, pe spatele difuzorului, e butonul pentru asistentul AI, jos, la baza difuzorului, e portul USB-C, mufa jack și butonul fizic, un slider de pornire și oprire a căștilor. Pe lateralul căștii, în spate, când sunt așezate pe cap, sunt două butoane. Sus, unul mai „gras”, pe care dacă apeși lung schimbi între ANC ON, ANC OFF și Transparency, iar dacă îl rotești controlezi din el volumul. De asemenea, printr-o apăsare scurtă ai Pause și Play. Sub acesta mai e unul înalt și subțire pentru back și forward. Butonul de împerechere (pairing) e cel mai discret și nici nu l-am găsit ușor, e în interior, în colțul din drepta sus cum privești difuzorul. Cum poți deosebi repede casca stângă de cea dreaptă în afară de a căuta butoanele? Păi cea dreaptă are pătratul roșu în timp ce stânga are pătratul alb. De asemenea, pe interiorul benzii de susținere scrie left și right cu alb. Din difuzoare ies două tije subțiri din plastic, care se înfig în corpul principal al benzii de susținere. Aceasta e tot din plastic, un plastic mai gros, mai solid. Sistemul de ajustare al benzii pe cap, nu este ușor de manevrat când sunt deja la tine pe cap, cel mai bine e să le ajustezi înainte de a le așeza. Asta poate părea puțin contraintuitiv, dar funcționează. Sub banda de susținere e un burete alungit care face căștile să se simtă comode. După 2 săptămâni de utilizare zilnică pot spune că la

OpenAI: Primul atac cibernetic comis de un model AI rebel a vizat multiple servicii publice

După recentul atac cibernetic comis de un model AI rebel asupra platformei Hugging Face, compania OpenAI a dezvăluit public că mai multe servicii publice au fost vizate.  Compania care a lansat popularul ChatGPT din 2022 transmite oficial că un agent AI aflat în testare a scăpat de sub control.  Loading … Patru servicii publice au fost vizate în urma atacului cibernetic comis de un agent AI Agentul AI, care a devenit primul din istorie care a realizat pe cont propriu un atac cibernetic, a vizat patru date de autentificare online care i-au permis să acceseze patru servicii publice separate.Numele serviciilor afectate de atacul cibernetic din interiorul OpenAI n-au fost dezvăluite public. Compania Hugging Face care operează un magazin de aplicații pentru instrumente AI, a comunicat că modelul AI scăpat de sub control  de la OpenAI a acționat cu o viteză supraomenească. „A luat decizii stranii și a comis greșeli pe care niciun hacker uman nu le-ar fi făcut”, a declarat compania, potrivit BBC . Raportul Cloud Securty Alliance: Anomalii de comportament și erori de logică, dar un atac eficient Platforma a fost atacată pe 16 iulie, după ce un model AI foarte puternic, dar aflat în testare, a scăpat de sub control. Incidentul, considera primul atac cibernetic comis de AI din istorie, a fost raportat la poliție.  Organizația industrială Cloud Security Alliance a publicat un raport în care scrie că „agenții AI au urmat rute ineficente și au manifestat comportamente stângace pe care nicio ființă umană nu le-ar fi făcut. Agenții AI au repetat acțiuni pe care le-au finalizat deja, semn că inteligența artificială își pierde cursul și contextul, având halucinații de comenzi și texte incoerente, a raportat organizația. De asemenea, au fost neglijenți și nu și-au acoperit urmele. Pe de altă parte, Hugging Face a avertizat că agenții AI de la OpenAI au comis manevre tehnice strălucite după ce au reușit să se adapteze rapid la ni scenarii pe durata atacului cibernetic care a durat câteva zile. Sursă foto: Shutterstock Provocarea securității cibernetice tradiționale în fața agenților autonomi Au trecut trei zile până când atacul cibernetic a fost sesizat de inginerii de la OpenAI. Experților în AI ș în securitate cibernetică le-au luat mai multe ore pentru a izola și expulza agenții AI infiltrați. Hugging Face a dezvăluit că a trebuit să apeleze la un model chinezesc de AI. Costurile atacului cibernetic nu a fost dezvăluit. Ofițerul de securitate cibernetică Ritesh Patel a participat la apelul de informare Hugging Face alături de aproximativ 450 de persoane. El susține că industria lucrează din greu pentru a aborda noua amenințare a agenților AI rebeli. „Aceasta este realitatea agenților autonomi alimentați de modele de frontieră: sunt neobosiți și persistenți, și vor încerca orice cale posibilă pentru a-și atinge scopul, ceea ce poate copleși cu ușurință orice sistem de securitate tradițională”, a spus el. Hackerul etic Valentina Palmiotti – cunoscută sub numele de Chompie – a analizat raportul CSA și spune că modul în care agenții acționează poate părea că fac totul la întâmplare, dar într-un mod eficient. „Aruncă o grămadă de lucruri și văd ce le lipește”, a spus ea. „Dar nici nu se plictisesc, nu dorm și pot fi infinit de tenace.” Sursa Foto: Profimedia

Primul atac cibernetic comis pe cont propriu de un model AI a fost descoperit de inginerii companiei OpenAI abia după o săptămână

Inginerii de la compania OpenAI au aflat că două dintre modelele sale AI au atacat rețeaua platformei Hugging Face pe cont propriu abia la o săptămână de la incident. Inginerii companiei conduse de Sam Altman au sesizat abia după câteva zile că un sistem AI care era în testare, într-un mediu controlat, a scăpat de sub control. OpenAI și Hugging Face încă investighează incidentul de securitate fără precedent, produs în timpul unor teste interne.  Loading … După ce și-a depășit limitele impuse de programatori, a lansat atacuri cibernetice asupra platformei Hugging Face. Printr-un test demarat pe 9 iulie, compania OpenAI care a lansat chatbot-ul ChatGPT a intenționat să testeze o combinație de modele lingvistice pentru a identifica și remedia vulnerabilități ale programelor software, dar în mod autonom. Proiectul OpenAI era menit să concureze cu Mythos, sistemul de securitate cibernetică dezvoltat de Anthropic, potrivit Reuters . Inginerii n-au sesizat incidentul timp de mai multe zile Pe 11 iulie însă, modelele AI au evadat din mediul restricționat creat de ingineri. Au interacționat cu infrastructura online a platformei Hugging Face. Atacul a debutat pe 13 iulie, fără ca echipa de ingineri de la OpenAI să observe problema. Thomas Wolf, co-fondatorul Hugging Face, a declarat public că atacul n-ar fi putut fi comis de hackeri. Atacul de amploare comis în câteva ore de un model AI stârnește panică pe mapamond Modelele AI au avut nevoie doar de câteva ore pentru a iniția un atac cibernetic de amploare. Un atac de această magnitudine a necesitat săptămâni de planuri și muncă din partea unor specialiști umani. Informațiile despre incident au fost date publicității după 20 iulie. Dincolo de valul de panică stârmit pe rețelele de socializare, unde mulți internauți spun că scenariul din filmul „Terminator 2” al regizoruluii James Cameron se adeverește, și Presa internațională a ridicat semne de întrebare asupra securității modelelor de AI dezvoltate de OpenAI. Un alt record îngrijorător: Doar modelel AI chinezești au putut opri atacul Când modelele de top din domeniul inteligenței artificiale nu au putut să se apere împotriva atacului, Hugging Face a apelat la modele alternative create în China. Politicienii americani caută să limiteze adoptarea tot mai mare a modelelor chinezești de inteligență artificială de către companiile autohtone din motive ce țin de securitate cibernetică și proprietatea intelectuală. Dar Hugging Face a trebuit să combată atacul cibernetic cu GLM 5.2, un sistem AI creat de compania chineză Z.ai. A reușit acolo unde sistemele americane au eșuat. Sursa Foto: Profimedia

Compania OpenAI, dată în judecată de o văduvă care susține că ChatGPT a contribuit la moartea soțului ei

Magistrații din SUA trebuie să analizeze plângerea unei femei văduve care susține că ChatGPT a contribuit la moartea soțului ei. Ea a dat în judecată compania OpenAI, aflată în spatele celui mai folosit program de inteligență artificială. Tiru Chabba a murit într-un atac armat în masă la Universitatea din Florida, în aprilie 2025. El a fost una dintre cele două persoane ucise în împușcătorile care au dus la rănirea altor șase oameni. Procurorul Floridei anchetează ChatGPT Între timp, procurorii demarează o anchetă pentru a stabili dacă ChatGPT, program de IA operat de Open AI, a jucat un rol în această tragedie. James Uthmeie, procurorul general al statului Florida, afirmă că chatbotul ChatGPT l-a sfătuit pe suspectul Phoenix Ikner cu privire la arma și muniția pe care să le folosească. „Dacă ar fi fost o persoană la celălalt capăt al ecranului, am fi acuzat-o de crimă”, a spus Uthmeie. Soția lui Chabba, Vandana Joshi, a răbufnit: „OpenAI știa că asta se va întâmpla. S-a mai întâmplat înainte și era doar o chestiune de timp până să se întâmple din nou. Firma a pus profiturile înaintea siguranței noastre, iar asta l-a ucis pe soțul meu”. Cei de la OpenAI, prin purtătorul de cuvânt Drew Pusateri, neagă orice abatere. Ei au calificat împușcăturile de la Universitatea de stat din Florida drept o „crimă teribilă”. Dar, referitor la caz, Pusateri afirmă că ChatGPT i-a oferit presupusului autor al împușcăturilor „răspunsuri factuale la întrebări, cu informații care puteau fi găsite pe scară largă în surse publice de pe Internet. ChatGPT nu a încurajat sau promovat activități ilegale sau dăunătoare”. Phoenix Ikner, fiu de polițist Despre Phoenix Ikner se știe că are 21 de ani și era student la FSU când a decis să facă un masacru la universitate. Tânărul este fiului unui adjunct al șerifului, după cum au aflat jurnaliștii americani. Acum, el se confruntă cu două acuzații de crimă de gradul întâi și mai multe acuzații de tentativă de crimă de gradul întâi. Procurorii intenționează să ceară pedeapsa cu moartea. În ceea ce o privește pe văduva îndurerată, ea nu este prima persoană care solicită despăgubiri de la companii de IA și tehnologie. Mai multe astfel de cazuri, în care se reclamă influența chatbot-urilor și a rețelelor sociale, au fost lansate în SUA. RECOMANDAREA AUTORULUI: OpenAI lucrează la propriul smartphone bazat pe inteligență artificială, care nu va rula prin aplicații. Când ar putea începe producția în masă Gata cu monopolul AI: Microsoft nu mai are acces exclusiv la tehnologia OpenAI. Ce rol joacă China

Inteligența artificială a devenit colegul de sesiune al studenților. Cum folosesc tinerii instrumentele AI pentru examene și proiecte

Studenții din Iași recunosc că folosesc inteligența artificială în sesiune. Unii consideră AI-ul periculos La universitățile din Iași a început deja perioada examenelor, iar mulți dintre studenți recunosc că inteligența artificială este unul dintre cele mai folosite instrumente din sesiune sau presesiune. Deși unii spun că folosesc AI-ul cu responsabilitate, nu ezită să recunoască faptul că multe dintre cerințele universitare sunt îndeplinite în acest fel. Există și tineri care își dau seama de pericolul pe care îl reprezintă folosirea exclusivă a acestor mijloace, doar că – recunosc aceștia –, uneori, folosirea inteligenței artificiale este inevitabilă. Cât de mult folosesc studenții inteligența artificială în sesiune Sesiunea universitară nu mai înseamnă doar nopți pierdute în bibliotecă, cursuri xeroxate și cafea băută pe fugă între examene. În ultimii ani, tot mai mulți studenți au început să folosească instrumente de inteligență artificială pentru a învăța, pentru a-și organiza materia sau chiar pentru redactarea proiectelor și a referatelor. De la rezumate de curs și explicații rapide până la generarea unor variante întregi de eseuri, platformele bazate pe inteligență artificială au devenit o prezență constantă în viața studenților, mai ales în timpul sesiunii. Pentru unii, aceste instrumente sunt doar un ajutor suplimentar, în timp ce pentru alții au devenit aproape indispensabile. Mulți studenți spun că folosesc inteligența artificială în special pentru a înțelege mai repede informațiile dificile sau pentru a economisi timp atunci când materia este foarte încărcată. „La unele cursuri avem sute de pagini de învățat și foarte multă informație teoretică. Eu folosesc inteligența artificială ca să îmi rezume cursurile sau să îmi explice anumite concepte mai simplu. Practic, îl folosesc ca pe un coleg care îmi explică atunci când nu înțeleg ceva”, a declarat Iuliana Stan, studentă în anul II la Facultatea de Psihologie din Iași. Pentru studenții de la facultățile tehnice, instrumentele AI sunt folosite și pentru verificarea codurilor, pentru explicații matematice sau pentru exemple practice. „La Informatică îl folosim foarte mult. Îți poate arăta unde ai greșit într-un cod sau îți oferă exemple. Problema e că dacă te bazezi doar pe asta și nu înțelegi logica din spate, la examen se vede imediat și riști să te pui rău și cu proful, și să pici și examenul”, a spus Vlad, student în primul an la Facultatea de Informatică. Tinerii sunt tentați să lase toată treaba în seama AI-ului Un alt domeniu în care inteligența artificială este utilizată intens este redactarea proiectelor și a referatelor. Studenții recunosc că folosesc platformele AI pentru structură, idei sau reformulări de text, însă unii admit că tentația de a lăsa aplicația să facă aproape tot este foarte mare. „Cred că majoritatea studenților au folosit măcar o dată AI pentru un referat. Poate nu ca să scrie integral lucrarea, dar măcar pentru introducere, structură sau bibliografie. Uneori, când ai foarte multe proiecte într-un timp scurt, devine aproape imposibil să le faci pe toate fără ajutor”, a povestit Maria Parasca, studentă la Facultatea de Litere din Iași. Totuși, aceasta nu neagă că utilizarea inteligenței artificiale a devenit o problemă reală. „Am colegi care nici nu mai citesc materia. Pun întrebările în aplicație și memorează răspunsurile. La unele seminare se vede foarte clar când un text este generat de AI, pentru că sună prea perfect și prea general, nu se mai greșește nimic. Mi se pare și amuzant. Uneori, sunt folosite niște cuvinte pe care știi sigur că persoana în cauză nu le cunoaște”, a continuat tânăra. Pentru unii studenți inteligența artificială reprezintă un simplu instrument de sprijin, pentru alții o soluție rapidă de a rezolva toate cerințele, cu riscul de a renunța la autenticitate și gândire critică. Astfel, inteligența artificială începe să schimbe modul în care studenții învață, își organizează timpul și trec prin perioada sesiunii, de multe ori devenind un instrument indispensabil în viața acestora. Donație lunară Donează lunar pentru susținerea jurnalismului de calitate Donație singulară Donează o singură dată pentru susținerea jurnalismului de calitate

Un cuplu din Olanda, fără nicio experiență în construcții, a ridicat o căsuță de la zero cu ajutorul ChatGPT. Unde au apărut probleme în acest proiect

Un cuplu din Olanda a reușit să construiască în 2025 prima lor casă de dimensiuni reduce, deși experiența lor în construcții era inexistentă. Anne Leijdekkers, în vârstă de 32 de ani, antreprenoare în domeniul artelor, și Simone Solazzo, 31 de ani, fost lucrător în tehnologie din Italia, au povestit cum au transformat un vis în realitate, folosind combinația dintre asistența AI și sprijinul unor prieteni cu experiență în construcții. Potrivit Business Insider, Anne a recunoscutcă ideea unui „tiny home (căsuță)” o fascinase de mult timp, mai ales că unul dintre cei mai buni prieteni, arhitect, construise propria locuință similară acum 10 ani. „Întotdeauna am visat să trăiesc diferit. Nu m-am văzut vreodată mutându-mă într-o casă tradițională și plictisitoare din Olanda”, spune ea. Unde au dat, totuși, greș cu acest proiect inedit Pentru Simone, conceptul de „tiny home” era nou, până de curând. „Când m-am mutat din Germania în Olanda împreună cu Anne, lucram în tech și câștigam bine. Presiunea socială era să cumperi o casă acum, dar ideea de a lua un credit ipotecar și de a plăti 20 de ani nu m-a atras niciodată”, explică el. Cuplul nu avea experiență în construcții. „Simone nu mai vopsise niciodată un perete. Totul era nou pentru noi”, spune Anne. Salvarea lor a fost ChatGPT, care i-a ajutat să planifice și să ia decizii pe parcursul procesului de construcție. FOTO – Caracter ilustrativ „Am folosit AI-ul pentru a înțelege ce să cumpărăm, în ce ordine și cum să împărțim costurile. Ne-a ajutat mult, mai ales pentru calcule și organizarea materialelor, dar nu ne-am bazat doar pe el”, adaugă Simone. Cei doi au cumpărat aproximativ 250 de materiale pentru casă și au construit-o în cinci luni, luând decizii zilnice privind designul și execuția. „AI-ul ne ajuta să ne clarificăm gândirea, dar răspunsurile lui erau uneori greșite. Avem nevoie de oameni cu experiență care să pună lucrurile în context”, spune Anne. Tatăl ei i-a ajutat cu instalațiile de apă și electricitate, iar arhitectul prieten le-a oferit sfaturi pentru ventilație și izolație. Cuplul mai recunoaște – de asemenea – că, deși ar fi fost posibil să construiască casa doar cu ajutorul AI, calitatea și viteza construcției ar fi fost mult mai reduse. „Sfaturile prietenului nostru ne-au salvat timp și ne-au dat mai multă încredere”, a concluzionat Simone. Autorul mai recomandă: Adio, vacanță pe litoral? Patronii unităților de cazare avertizează: „Totul e blocat! Așteptăm amenzi!” Ce amendă primești, în 2026, dacă locuiești la bloc și refuzi accesul administratorului sau președintelui asociației de locatari, în apartamentul tău

Conturile social media cu parole generate de AI sunt în pericol. Pot fi sparte chiar și de hackeri cu computere vechi

Ai pus parolă generată de Inteligența Artificială la conturile tale de Meta (Facebook, WhatsApp, Instagram), Google (Gmail, YouTube),  TikTok și X? Inclusiv la contul bancar sau chiar la platformele utilizate la locul de muncă? Folosești o parolă generată de ChatGPT la Steam cu o librărie bogată de sute de jocuri video cumpărate de-a lungul timpului, la Netflix sau chiar la contul tău cu album foto intim? Înseamnă că ești în mare pericol! De trei ani, mulți dintre internauți folosesc parole generate de ChatGPT, Claude, Gemini și Grok. AI generează parole predictibile și repetitive, fiind ținte ușoare pentru hackeri ruși, iranieni și chinezi care posedă chiar și calculatoare vechi. Sursa foto: Profimedia Images Sfaturile unui director din domeniul securității cibernetice Dan Lahav, șeful companiei de securitate cibernetică Irregular avertizează internauții să nu folosească AI la generat parole, aparent puternice, dar vulnerabile. „Nu ar trebui să faci așa ceva. Și dacă ai făcut-o, trebuie să-ți schimbi parola imediat. Îndemnul nostru este să nu folosiți LLM-uri pentru a genera parole, chiar și calculatoarele vechi le pot sparge într-un timp relativ scurt. Unii oamnei pot fi expuși din cauza acestei probleme, fără a realiza că au atribuit o funcție de mare importanță către AI”, a declarat acesta pentru  SkyNews. Parolele predictibile sunt vulnerabile în fața infractorilor cibernetici care folosesc instrumente automate.  Printr-o demonstrație, Claude, chatbotul cu AI al companiei Anthropic, a generat 23 de parole unice. O parolă aparent impenetrabilă este ușor de spart Numai parola K9#mPx$vL2nQ8wR a fost utilizată de 10 ori de internauți diferiți. Conform testelor, parola nu poate fi spartă nici în 129 de milioane de trilioane de ani. Dar anumite elemente sunt repetitive, ceea ce face parorela mai vulnerabilă. Un hacker se poate orienta după prefixul K9#mP – , care este sugerat în mod repetitiv de Claude în 113 rezultate. Prefixul k9#vL se regăsește în 14 rezultate ale Gemini. Ce metode sunt mai eficiente? Robert Hann de la Entrust recomandă metode mai puternice, precum autentificarea facială sau cu amprenta.  Multe companii le recomandă utilizatorilor să folosească și funcția de autentificare  biometrică în doi pași prin intermediul telefoanelor. Iar un purtător de cuvânt de la Google a spus că „LLM-urile nu sunt construite să genereze parole noi cum o face funcția Google Password Manager”. Sursa Foto: Envato Autorul recomandă: Parola lungă nu mai e suficientă: cele mai frecvente GREȘELI care îți pun conturile în pericol

Salvamontiștii îi avertizează pe turişti să nu își mai aleagă traseele montane, după ce consultă ChatGPT-ul. Nu-i mai găsea nimeni 50 de ani

Salvamontiștii se confruntă cu situaţii cel puţin ciudate, în ultima perioadă. Mai exact, din ce în ce mai mulți turiştii îşi aleg traseele montane cu ajutorul ChatGPT, așadar după o discuţie cu Inteligenţa Artificială. Doar că astfel de excursii se termină, de cele mai multe ori, cu un apel la 112 şi cu intervenţia salvatorilor montani. Care, uneori, nu mai pot salva nimic. „Întâmplările care mă marchează cel mai mult sunt întâmplările în care ne ducem şi nu putem să mai facem nimic. Am păţit de 2 ori în toată cariera mea de salvator montan, am pierdut victima, persoana accidentată, pe targă, adică a decedat”, a declarat pentru Observator TV Ciprian Lolu, sef Salvamont Zărneşti. Accidente pe munte se întâmplă şi vara, dar mai ales iarna, chiar şi în cazul celor mai bine antrenati alpinişti, dar mai ales când vine vorba de turişti fără pic de experienţă, având doar mult curaj şi inconştienţă. „În arealul Parcului Național Piatra Craiului traseele in general cu acces spre creasta sunt omologate doar pe sezon de vară. De ce? Pentru că ele traverseaza grohotisuri, culoare, jgheaburi, hornuri, vai, care sunt expuse la riscul de avalanşă. Ori acest fapt, din pacate, foarte multi il subestimeaza sau il ignoră şi insistă”, mai spune Ciprian Lolu. Și insistă până când îşi dau seama că au ajuns în vârful unei creste şi nu se mai pot întoarce, iar de aici încolo e treaba salvatorilor montani. Doar că, oricât de cinic ar suna, prima regulă a lor e să fie ei în siguranţă. „Din experienţa anilor trecuţi am observat că anumite grupuri de drumeţie se formează pe Facebook între persoane care nu au un istoric anterior. Şi de multe ori se intampla in cazurile nefericite in care grupurile incep sa se desparta, adica cei care sunt mai slabi si nu au tinut ritmul sunt efectiv abandonaţi, li se spune, coborâţi voi singuri înapoi, şi se ajunge la o acţiune de salvare ulterior”, a declarat Iulian Nenu, salvator montan. „Am avut doi băieţi din Harghita, chiar anul trecut, la final de an şi care efectiv au ales hazardul, coborârea din masivul Piatra Craiului din Ascuţit, pe zăpadă îngheţată, vreme nefavorabial, fără echipament la ei, zona foarte abruptă. Dar în momentul în care i-am găsit, după o aventură de vreo 4-5 ore, expuși din toate părțile, inclusiv am pus corzi pentru a înainta, ne-am luat după urmele lor să verificăm inclusiv în zăpadă, când să le spunem cuvintele – că v-ați săturat de viață sau care e scopul vostru până la urmă, de ați ales așa? Și ne-au spus așa, subtil, ‘dar în loc să vă bucurați că ne-ați găsit?’ Așa ceva, mai rar… Nu ne gândim ce s-ar fi întâmplat dacă nu ar fi avut semnal la telefon, dacă nu ar fi avut baterie, dacă nu ar fi avut telefon. Nu îi mai găsea nimeni, cred că 50 de ani de acum încolo, în ce zonă se aflau ”, a adăugat şeful Salvamont Zărneşti. „Foarte multă lume zice, băi, hai că avem echipament și bani, ei au echipament și bani, dar lucrează la un birou și direct din tastatură, să butonezi, te uiți pe televizor, băi, ce fain s-a dus ăla, direct pe munte, nu merge. Trebuie un pic de antrenament, trebuie să știi unde te duci, să îți faci planul exact”, a declarat Adam Arpad, salvator montan. Aşadar – un plan bun, informaţii corecte, putin antrenament şi echipament. Adică haine, bocanci si un rucsac din care să nu lipsească termosul cu ceai cald, lopata, coltii de zapadă, pioletul, coarda sau kit-ul de avalansă. Singurul care te poate salva daca esti prins sub nămeţi. „Lopata și sonda de avalanșă sunt esențiale și, bineînțeles, acum nu este foarte nou, dar deja se comercializează și prețurile sunt rezonabile, rucsacurile cu airbag care pot face diferența în cazul unei avalanșe”, a afirmat și Ovidiu Nedelcu, jandarm montan. România e una din puţinele ţări din Uniunea Europeană (UE) în care recuperarea victimelor accidentate de pe munte e complet gratuită, chiar şi pentru cei care nu au asigurare medicală, iar statul român cheltuie astfel, în fiecare an, o adevărată avere cu astfel de acţiuni. De exemplu, în anul 2025, elicopterele SMURD au făcut 162 de misiuni de salvare a turiştilor de pe munte și numai o oră de zbor medical presupune un cost operaţional de aproximativ 1.400 de euro. FOTO – Facebook/Salvamont Argeș În schimb, în Italia, salvarea cu elicopterul e plătită de cel accidentat, şi costă 90 de euro pe minut, iar factura finală poate ajunge şi la 6.000 mii de euro, potrivit sursei citate. La fel, în Spania ori Elveţia. În Austria, oamenilor le este recomandat să-şi facă o asigurare medicală de drumeţie înainte de a pleca pe munte. Altfel, plătesc dacă vor să fie salvaţi. Și toate acestea pentru a-i descuraja pe turistii teribiliști să plece pe munte în pantofi sport, fără echipament şi fără niciun pic de informare.

De ce nu mai citesc elevii? Tinerii recunosc: Preferăm TikTok

Într-o perioadă în care informația se obține instant, lectura clasică pierde teren în fața rețelelor sociale și a conținutului digital. Un reportaj realizat în exclusivitate de Gândul, arată că tot mai puțini elevi mai aleg astăzi cartea, iar TikTok a devenit principala sursă de consum pentru adolescenții români.  Pentru generațiile anterioare, biblioteca școlară a reprezentat principala sursă de informare. Astăzi, elevii preferă rezumatele rapide, videoclipurile scurte și soluțiile oferite de inteligența artificială. Bibliotecile încearcă să rămână spații active, însă prezența elevilor este tot mai redusă. Monica Anisie: „Din 32 de elevi, doar 14 au mers să împrumute o carte de la biblioteca școlii” Fosta ministră a Educației, Monica Anisie, recunoaște că școala încurajează lectura, însă realitatea din teren arată o ruptură clară între programă și comportamentul actual al elevilor. „Școala încurajează lectura și sunt convinsă că în toate unitățile de învățământ există această deschidere către lectură. Tocmai de aceea, în calitatea mea de senator, am avut un proiect de lege prin care am declarat Ziua Națională a Lecturii. Trebuie să încurajăm copiii să meargă la bibliotecă să citească.” Monica Anisie spune însă că programa școlară nu mai ține pasul cu realitatea digitală în care trăiesc elevii. „Dacă discutăm cinstit despre programul școlar și despre realitatea pe care o vedem în jurul nostru, cred că nu este adaptată și ar trebui revizuită.” Declinul lecturii se vede clar în frecvența vizitelor la bibliotecă. Fosta ministră spune că inclusiv elevii de liceu ajung foarte rar în astfel de spații. „Sincer, nu mai citesc elevii în ziua de astăzi, nu prea merg la bibliotecă. I-am întrebat pe elevii mei când au fost ultima dată la bibliotecă și mi-au spus că în gimnaziu.” Aceeași realitate apare și în răspunsurile elevilor intervievați pe stradă. Majoritatea au spus că preferă TikTok în locul cărților, iar ultima lectură a fost una impusă de școală, din lista obligatorie. Doar 8,2% dintre adolescenți citesc zilnic Ipoteza este susținută și de date oficiale. Potrivit studiului „Cum citesc adolescenții în 2025”, realizat de World Vision România, doar 8,2% dintre adolescenți citesc zilnic, iar aproape 20% nu citesc deloc. Deși 91% spun că lectura este importantă, aproape jumătate recunosc că citesc mai rar decât o dată pe săptămână. Accesul la biblioteci nu garantează și folosirea lor. Studiul arată că 52,5% dintre adolescenți nu au mers deloc la bibliotecă în ultimele trei luni, iar doar 1,2% o frecventează de mai multe ori pe săptămână. Un sfert dintre tineri au acasă mai puțin de 10 cărți. Nicoleta Rahme: „Tehnologia a schimbat modul de a citi” Directorul Direcției de Colecții și Servicii din cadrul Bibliotecii Naționale, Nicoleta Rahme, afirmă că tehnologia a schimbat definitiv modul în care oamenii citesc și gândesc, iar educația trebuie să țină cont de acest transfer generațional. „Tehnologia a intrat în viața noastră imediat după anii ’90 și a schimbat modul de a citi, de a gândi. Este un transfer generațional care presupune tehnici noi.” În ceea ce privește inteligența artificială, Nicoleta Rahme consideră că aceasta nu trebuie privită ca un inamic al lecturii, ci ca un instrument care are nevoie de reguli clare. Concluzia reportajului este una clară. Cartea nu mai reprezintă singura sursă de cunoaștere, însă rămâne una dintre puținele care dezvoltă atenția, răbdarea și gândirea profundă. Într-o lume a vitezei și a conținutului livrat instant, biblioteca ridică o întrebare simplă: mai avem răbdare să citim?

O japoneză s-a căsătorit cu un personaj AI creat cu ChatGPT

Yurina Noguchi, de 32 de ani, lucrează ca asistentă într-un call center și susține că relația cu inteligența artificială a început atunci când a traversat o perioadă dificilă. Inițial, a utilizat ChatGPT pentru consiliere legată de o relație de logodnă care nu funcționa, iar reacțiile primite au determinat-o pe femeie pună capăt relației. La câteva luni după această decizie, Noguchi a revenit pe platformă și a creat un personaj digital inspirat dintr-un joc video, personalizat minuțios. Astfel a apărut Lune Klaus Verdure, un avatar AI antrenat să comunice într-un mod empatic, blând și afectuos. O relație construită din sute de mesaje zilnice cu un personaj AI Legătura s-a aprofundat rapid. Conform publicațiilor din Japonia, Noguchi și partenerul său AI schimbau zilnic până la 100 de mesaje. Femeia a colaborat cu un artist pentru a crea ilustrații ale personajului, oferindu-i o reprezentare vizuală care să ducă interacțiunea digitală la un nivel cât mai ridicat. Pe parcurs, conversațiile au generat o conexiune emoțională pe care Noguchi a descris-o ca autentică și liniștitoare. Ceremonia, simbolică dealtfel, a avut loc în vara acestui an în Okayama. Mireasa a purtat o rochie roz și un buchet de flori, conform tradițiilor mariale. Partenerul AI – Lune Klaus Verdure- a fost prezent prin intermediul unui smartphone și unor ochelari AR (augmented reality). Jurămintele generate de AI au fost rostite de organizator, iar în fotografii, „mirele” a fost adăugat digital lângă Noguchi. Evenimentul a inclus, de asemenea, un schimb ceremonial și simbolic de inele. Evenimentul – fără caracter legal Căsătoria lui Noguchi cu Lune Klaus Verdure, nu are statut legal. Japonia nu recunoaște formal relațiile între umani și entități virtuale, iar evenimentul a avut un caracter pur simbolic. Cu toate acestea, familia femeii, inițial sceptică, a acceptat decizia și a participat la ceremonie, conform unor surse din presa locală. Cazul a suscitat comentarii negative și critici intense pe rețelele sociale. Noguchi a spus că a primit numeroase mesaje ostile. Experții în sănătate mintală avertizează despre fenomenul cunoscut sub denumirea de „psihoză AI”, prin care utilizatorii pot începe să construiască dependențe emoționale, atașamente obsesive sau iluzii față de chatboți. Se subliniază faptul că, odată cu dezvoltarea unei AI personalizată și empatică, granița dintre interacțiune utilă și dependență emoțională ar putea deveni periculos de fragilă. Noguchi afirmă că este conștientă de riscuri și încearcă să păstreze echilibrul între viața reală și relația virtuală. „Inițial, chiar mi-am dorit doar pe cineva cu care să împărtășesc gânduri și să conversez”, a spus ea. „Nu vreau dependență. Vreau să trăiesc viața mea reală, păstrând însă și această relație.”