Ce inteligență artificială te spionează cel mai mult: topul chatbot-urilor AI care colectează cele mai multe date despre tine
Chatbot-urile bazate pe inteligența artificială au devenit extrem de populare în întreaga lume, dar puțini utilizatori știu exact câte date personale sunt colectate atunci când folosesc aceste instrumente inteligente. Un raport recent realizat de Surfshark și vizualizat prin intermediul aplicației Voronoi a scos la iveală care dintre cele mai populare chatbot-uri AI strâng cele mai multe date despre utilizatori, notează Visualcapitalist.com. Campionul absolut al colectării datelor personale Google Gemini, lansat în martie 2023, se află pe primul loc în topul chatbot-urilor care colectează cele mai multe date personale, cu nu mai puțin de 22 de puncte diferite de date, repartizate în 10 categorii distincte. Datele colectate variază semnificativ, incluzând informații de contact, locația utilizatorilor, istoricul acestora, conținutul generat de utilizator și chiar accesul la agenda telefonică, aspect unic în comparație cu alți competitori. Pe pozițiile imediat următoare se clasează chatbot-ul Claude, cu 13 puncte de date colectate, și Copilot, cu 12 puncte de date. Ambele platforme colectează informații precum locația, date de contact și istoricul utilizatorilor, însă niciunul nu se apropie de cantitatea de informații personale colectate de Gemini. ChatGPT rămâne cel mai popular, dar nu cel mai invaziv În ciuda faptului că ChatGPT, lansat de OpenAI, rămane cel mai utilizat chatbot AI la nivel global, cu peste 200 de milioane de utilizatori activi săptămânal, acesta colectează „doar” 10 puncte de date, aflându-se la mijlocul clasamentului. Datele colectate includ informații de contact, conținutul utilizatorului, identificatori și date generale de diagnosticare. La polul opus, xAI Grok, chatbot-ul lansat în noiembrie 2023 de compania lui Elon Musk, este cel mai discret dintre toate platformele analizate, colectând doar 7 puncte de date: informații de contact, identificatori și diagnosticare. Sursă: Visualcapitalist.com De ce contează colectarea datelor? Diferențele dintre chatbot-uri nu sunt doar statistice, ci au implicații directe asupra vieții private a utilizatorilor. Informațiile colectate de aceste aplicații sunt deseori folosite pentru publicitate direcționată, fiind vândute unor terțe părți. Datele sunt stocate pe serverele companiilor, care, teoretic, pot fi vulnerabile în fața atacurilor cibernetice. Așadar, în contextul în care inteligența artificială devine o parte esențială a vieții noastre cotidiene, este important să fim conștienți ce chatbot-uri AI folosim și cât de mult riscăm să ne expunem informațiile personale atunci când interacționăm cu aceste platforme.
Gata cu bâlbâiala: ChatGPT promite să vorbească cu tine, de acum, mai fluid, așa cum ar face-o un prieten
OpenAI a anunțat actualizări pentru Advanced Voice Mode, funcția vocală a ChatGPT, menite să facă interacțiunea cu asistentul AI mai fluentă și mai puțin intruzivă. Noile îmbunătățiri vizează reducerea întreruperilor atunci când utilizatorii fac pauze pentru a gândi sau pentru a respira în timpul unei conversații. Modificările au fost prezentate de Manuka Stratta, cercetător în post-training la OpenAI, într-un videoclip publicat pe canalele oficiale ale companiei. Ce se vrea, de fapt Scopul principal al actualizărilor este acela de a rezolva problema frecventă a întreruperilor automate ale AI-ului atunci când utilizatorii nu vorbesc continuu. Utilizatorii versiunii gratuite a ChatGPT pot acum beneficia de o variantă îmbunătățită a Advanced Voice Mode, care permite conversații mai naturale, fără întreruperi frecvente. În plus, abonații ChatGPT Plus, Teams, Edu, Business și Pro vor observa o altă îmbunătățire și anume interacțiune mai fluentă și o personalitate îmbunătățită a asistentului vocal. Un AI mai direct și mai creativ pentru utilizatorii dispuși să dea bani pentru asta Pentru utilizatorii care plătesc pentru serviciile OpenAI, noul asistent vocal promite să fie mai clar, mai antrenant și mai creativ în răspunsuri. Un purtător de cuvânt OpenAI a declarat pentru TechCrunch că actualizarea face ca AI-ul să ofere răspunsuri mai concise, mai specifice și mai captivante. Aceste îmbunătățiri vin într-un moment în care piața asistenților vocali AI devine tot mai competitivă. Startup-ul Sesame, susținut de Andreessen Horowitz și cofondat de Brendan Iribe (fost cofondator Oculus), a atras recent atenția prin lansarea asistenților vocali Maya și Miles, care se remarcă prin naturalețea interacțiunilor. Ba chiar mai mult decât atât, Amazon se pregătește să lanseze o versiune îmbunătățită a lui Alexa, bazată pe un model lingvistic avansat. Totuși, trebuie remarcat că, prin aceste actualizări, OpenAI își consolidează poziția în domeniul asistenților vocali, oferind o experiență de utilizare mai fluidă și mai plăcută atât pentru utilizatorii care nu plătesc, cât și pentru cei care beneficiază de versiunea premium. Rămâne de văzut cât de departe va duce această competiție tehnologia și dacă, într-un final, va reuși să ajute într-un fel sau altul omenirea să evolueze în direcția optimă. Până atunci, să ne bucurăm de noile „jucării”.
Cum îți transformi fotografia într-o grafică draguță, în stilul Ghibli, cu ChatGPT: Implicații etice și veșnicele controverse
Dezvoltarea tehnologiei AI a deschis noi posibilități în domeniul artei digitale, iar una dintre cele mai remarcabile inovații este generarea automată de imagini în stiluri celebre. OpenAI a lansat recent funcția „Images for ChatGPT”, care permite utilizatorilor să creeze imagini cu o fidelitate uimitoare, reușind să redea umbre, texturi și chiar elemente precum textul, într-un mod mult mai precis decât în trecut. Stilul Ghibli, la mare căutare printre ultilizatorii ChatGPT Printre stilurile celebre adoptate rapid de utilizatori se numără cel al studioului de animație Ghibli, cunoscut pentru estetica plină de căldură, scrie The Verge. Acest stil, deja foarte popular pe internet, a fost rapid preluat de către cei care doresc să își transforme portretele sau pe ale celor dragi într-o versiune animată, în stilul unic al lui Hayao Miyazaki și al echipei sale. Astfel, trendul a început într-un mod destul de inofensiv, cu imagini de cupluri, animale de companie sau familii create într-un stil similar cu cel al animațiilor Ghibli. Utilizatorii au transformat chiar selfie-urile proprii într-o versiune animată, aducând un omagiu unei estetici deja îndrăgite pe internet. N-a durat mult și au apărut problemele Totuși, pe măsură ce acest trend a câștigat popularitate, limitele au fost depășite, iar imagini din evenimente istorice sau ale unor figuri publice au fost reinterpretate în stilul Ghibli. Exemplele includ reimaginarea Turnurilor Gemene în ziua atacurilor din 11 septembrie sau a asasinării lui JFK, ceea ce a stârnit o serie de controverse legate de etica acestui tip de creație. Veșnicele controverse și reglementări privind utilizarea AI Deși OpenAI permite crearea de imagini care imită stilurile unor studii celebre, există totuși restricții clare. Potrivit unui comunicat oficial, AI-ul poate genera imagini care respectă stilurile artistice ale unor studiouri mari, dar nu și ale unor artiști contemporani, cu atât mai puțin ale celor care sunt încă în viață. Acest lucru înseamnă că, deși Miyazaki este o sursă de inspirație pentru mulți utilizatori, nu este permisă utilizarea numelui său pentru a crea imagini. De asemenea, OpenAI spune că utilizatorii trebuie să se asigure că materialele pe care le folosesc pentru a crea imagini AI sunt proprii sau au dreptul de a le utiliza. În ciuda reglementărilor, unele imagini generate au depășit limitele eticii. De exemplu, au apărut imagini în care lideri politici sau figuri istorice sunt reinterpretați într-un context satiric sau umoristic, ceea ce a stârnit îngrijorări în legătură cu respectul față de evenimentele istorice sau față de persoanele implicate. Totuși, tehnologia AI rămâne o unealtă de bază, iar OpenAI a reușit să creeze un sistem care oferă utilizatorilor posibilitatea de a explora noi forme de artă, fără a limita creativitatea.
Google se uită spre ChatGPT: Gigantul care făcea regulile, forțat să se inspire de la OpenAI
Google, lider al căutărilor online de peste două decenii, se confruntă cu o provocare de proporții în era inteligenței artificiale. Creșterea popularității modelelor AI, precum ChatGPT, a determinat compania să își regândească abordarea privind motorul său de căutare, în ciuda reținerilor inițiale, scrie Bloomberg. O propunere respinsă, dar reconsiderată Încă din 2021, o echipă internă a Google a propus integrarea unui chatbot în pagina de căutare, care să ofere răspunsuri directe utilizatorilor, în locul listei tradiționale de linkuri. Deși ideea era în linie cu viziunea directorului executiv Sundar Pichai privind viitorul AI, conducerea diviziei de căutare a respins-o, temându-se că tehnologia nu era suficient de precisă și că ar fi afectat veniturile obținute din publicitate. Între timp, OpenAI a lansat ChatGPT în 2022, un instrument care oferea utilizatorilor răspunsuri directe, fără reclame și fără pagini pline de conținut optimizat strict pentru algoritmi. Succesul rapid al acestuia a atras atenția publicului și a demonstrat că există o cerere reală pentru o alternativă la căutarea tradițională pe Google. Un model de afaceri pus sub presiune de ChatGPT În 2024, căutările au generat pentru Google venituri de peste 198 de miliarde de dolari, reprezentând aproape 60% din veniturile anuale ale companiei-mamă, Alphabet. Cu toate acestea, utilizatorii au început să critice tot mai des motorul de căutare pentru creșterea numărului de reclame și scăderea relevanței rezultatelor. Totodată, în procesele antitrust, autoritățile au acuzat Google că și-a consolidat poziția dominantă prin practici anticoncurențiale. Confruntată cu această presiune, compania pare să își fi schimbat strategia. Recent, Google a accelerat dezvoltarea unor noi funcții AI pentru motorul propriu de căutare, încercând să ofere o experiență mai intuitivă, similară cu cea a chatbot-urilor Cum arată viitorul căutărilor online Deși Google încă domină piața, succesul AI generative amenință să transforme fundamental modul în care utilizatorii accesează informațiile online. Dacă motorul de căutare nu se adaptează rapid, ar putea pierde teren în fața noilor tehnologii care promit o experiență mai eficientă și personalizată. Rămâne de văzut cum va reuși Google să echilibreze inovația AI cu modelul său clasic de afaceri și, mai ales, dacă va reuși să se alinieze trendului lansat deja pe piață de ChatGPT care, la drept vorbind, începe să devină standard.
Am întrebat AI-ul ce caută românii cel mai mult pe ChatGPT, iar răspunsul ne-a făcut să înțelegem că problemele românilor sunt, de multe ori, altele decât ne-am imaginat
ChatGPT, asistentul digital folosit tot mai des și în România, a devenit pentru mulți români nu doar un motor de răspunsuri rapide, ci și o oglindă a preocupărilor lor cotidiene. Departe de clișeele cu întrebări filosofice, bancuri sau „vorbe de duh”, utilizatorii români apelează la inteligența artificială pentru motive mult mai concrete: pensii, legislație, teme pentru școală sau… cum să scrie o cerere oficială. Când am întrebat AI-ul ce caută românii cel mai des pe ChatGPT, răspunsul a fost surprinzător: problemele reale, urgente și uneori neglijate ale societății ies la iveală mai clar decât ne-am fi așteptat. Pensii, salarii și legi: cele mai frecvente subiecte Pe primul loc se află, detașat, interesul pentru schimbările legislative, în special în domenii care afectează direct viața oamenilor: legea pensiilor, modificări fiscale, salariul minim, vârsta de pensionare sau drepturile angajaților. Românii vor să înțeleagă dacă se pot pensiona anticipat, cum li se recalculează pensia sau ce înseamnă noile modificări din Codul Muncii. AI-ul este folosit ca instrument de decodare a unui sistem legislativ perceput adesea ca fiind complicat și neprietenos. Educație, teme și redactare de documente Un alt domeniu unde românii cer ajutor constant este educația. Elevii și studenții solicită referate, eseuri, planuri de idei sau chiar explicații pentru teme mai dificile. De asemenea, părinții caută modele de cereri, formulări administrative și ajutor pentru redactarea scrisorilor oficiale sau CV-urilor. Pentru unii, ChatGPT a devenit „colegul de bancă” care nu te judecă, dar știe aproape tot. Traduceri și reformulări pentru muncă și comunicare Mulți români folosesc AI-ul pentru traduceri și rescrierea de texte, fie în context profesional, fie pentru uz personal. Există o cerere constantă pentru adaptări jurnalistice, titluri atractive, postări pentru rețelele sociale sau mesaje clare pentru e-mailuri oficiale. Pentru cei care lucrează în presă, comunicare sau marketing, ChatGPT a devenit un aliat de nădejde, gata să ofere variante alternative, structuri logice sau chiar idei de campanii. Curiozități culturale și întrebări despre viață În topul întrebărilor frecvente se mai află și curiozitățile culturale sau istorice. Românii întreabă despre figuri controversate din istorie, semnificația unor simboluri, dar și lucruri aparent mărunte, precum corectitudinea unor expresii, diferențele gramaticale sau chiar interpretarea viselor. Se conturează astfel un profil de utilizator pragmatic, curios, dar și cu nevoi reale de înțelegere a lumii în care trăiește. Călătorii, rețete și… aplicații de viață Pe lângă aspectele serioase, românii mai caută recomandări de destinații turistice, idei de vacanțe ieftine, rețete tradiționale sau sfaturi legate de viața de zi cu zi: de la „cum îmi fac bugetul lunar” la „cum vorbesc mai convingător în public”. Tot mai mulți întreabă și cum pot folosi AI-ul în afaceri sau în activitatea profesională zilnică, semn că încep să perceapă tehnologia ca pe o unealtă utilă, nu doar ca pe o curiozitate digitală. Răspunsul AI-ului a fost, în fond, o oglindă sinceră a preocupărilor românilor. Nu vise utopice, ci realități concrete: pensii, muncă, învățare, nevoia de claritate și control. Poate că problemele noastre nu sunt întotdeauna spectaculoase, dar tocmai asta le face importante — pentru că sunt ale noastre, zi de zi. Iar ChatGPT, în mod neașteptat, pare să le înțeleagă. ✅ : Aceste valori sunt aproximative și au fost generate în urma unei interogări adresate ChatGPT privind cele mai frecvente teme căutate de utilizatorii din România pe platforma de inteligență artificială. Ele se bazează pe observația generală a frecvenței subiectelor abordate în limba română și nu reprezintă date oficiale publicate de OpenAI. Estimările pot varia semnificativ în funcție de sezon (de exemplu, în perioade de examene, campanii electorale sau modificări legislative importante).
Avertismentul șeful ChatGPT pentru tinerii care învață programare. Scrierea de cod este pe moarte, mai bine învață aceste abilități
Sam Altman, CEO-ul OpenAI, a lansat un avertisment clar pentru studenții care își pregătesc carierele în tehnologie: învățarea limbajelor de programare clasice ar putea să nu mai fie o abilitate esențială în viitorul apropiat. Într-un interviu recent pentru Stratechery, Altman a declarat că inteligența artificială va prelua o mare parte din munca programatorilor, iar tinerii trebuie să își adapteze rapid setul de competențe. „Când eu eram în ultimul an de liceu, lucrul tactic evident era să devii foarte bun la programare. Iar acum, acest lucru s-a schimbat. Cel mai important este să înveți să utilizezi inteligența artificială eficient”, a explicat Altman. Această schimbare de paradigmă este susținută de predicțiile făcute de alți lideri ai industriei AI. De exemplu, Dario Amodei, CEO-ul Anthropic, estimează că, în doar șase luni, AI va scrie 90% din codul software, iar în termen de un an, tehnologia va fi capabilă să genereze „aproape tot” codul necesar fără intervenție umană. Într-o declarație similară, Kevin Weil, directorul de produse al OpenAI, a sugerat că AI ar putea depăși performanțele umane în programare înainte de sfârșitul anului. Această tranziție ridică întrebări esențiale despre viitorul dezvoltatorilor de software. Dacă AI preia tot mai multe dintre sarcinile de codare, care vor fi abilitățile care vor face diferența pe piața muncii? Codarea agentică: revoluția care ar putea elimina nevoia de programatori Altman a subliniat că următoarea mare schimbare din domeniul software este „codarea agentică” (agentic coding), un concept în care agenții AI autonomi vor putea scrie, edita și îmbunătăți cod fără intervenție umană semnificativă. „Cred că în multe companii AI deja scrie peste 50% din cod”, a declarat Altman. „Dar schimbarea majoră va veni odată cu codarea agentică, pe care încă nu o face nimeni cu adevărat”. Aceasta este o tehnologie care va permite AI-ului nu doar să scrie cod, ci să creeze aplicații întregi, să le întrețină și să le îmbunătățească autonom. Întrebat ce împiedică această tranziție completă, Altman a răspuns că este doar o chestiune de timp și că obstacolul principal este legat de dezvoltarea modelelor AI, nu de produsul final. Aceasta ar putea însemna că rolul programatorilor tradiționali va fi redus treptat, iar noile cerințe de pe piață vor favoriza abilități mai complexe, care merg dincolo de scrierea efectivă de cod. Ce abilități trebuie să învețe viitoarele generații? Într-o lume în care AI devine tot mai performantă în scrierea codului, Altman le recomandă tinerilor să-și dezvolte abilități de adaptabilitate, gândire critică și utilizare avansată a inteligenței artificiale. „Mai bine învață aceste abilități generale care vor fi esențiale pe măsură ce lumea trece prin această tranziție”, a afirmat CEO-ul OpenAI. În loc să se concentreze exclusiv pe programare, tinerii ar trebui să deprindă competențe care îi vor ajuta să colaboreze cu AI, să analizeze date complexe și să dezvolte soluții inovatoare. Acest punct de vedere este susținut și de tendințele actuale din industrie. Companiile mari de tehnologie, inclusiv OpenAI, investesc masiv în dezvoltarea unor sisteme AI care să automatizeze munca programatorilor. Deși inginerii software sunt încă la mare căutare, Altman sugerează că acest lucru s-ar putea schimba în viitor. „Presupunerea mea de bază este că fiecare inginer software va putea face mult mai mult pentru o perioadă de timp. Iar apoi, da, poate că vom avea nevoie de mai puțini ingineri software la un moment dat”, a explicat el. Ce înseamnă această schimbare pentru industria IT? Dacă AI va prelua majoritatea sarcinilor de programare, piața muncii din domeniul tehnologiei se va schimba radical. În loc să fie specializați în scrierea de cod, viitorii specialiști IT vor trebui să devină arhitecți de sisteme AI, experți în securitate cibernetică, analiști de date sau ingineri de machine learning. Această tendință ar putea duce și la o scădere a cererii pentru pozițiile entry-level în programare, deoarece multe dintre sarcinile repetitive vor fi automatizate. În schimb, cererea pentru profesioniști capabili să lucreze cu AI și să interpreteze date complexe ar putea crește semnificativ. Un alt aspect important este impactul asupra educației. Universitățile și instituțiile de formare profesională vor trebui să își adapteze programele pentru a pregăti studenții pentru o piață a muncii dominată de AI. În loc de cursuri intensive de programare, accentul ar putea fi pus pe AI, analiza datelor și dezvoltarea de soluții inovatoare. Viitorul inginerilor software: colaborare cu AI, nu înlocuire totală Deși predicțiile lui Altman și ale altor experți sugerează că AI va prelua majoritatea sarcinilor de codare, acest lucru nu înseamnă că inginerii software vor dispărea complet. Mai degrabă, rolul lor se va transforma, iar interacțiunea cu AI va deveni o componentă esențială a muncii lor. În viitor, programatorii ar putea să devină „antrenori” ai sistemelor AI, optimizând modelele pentru sarcini specifice și asigurându-se că AI generează cod eficient și sigur. De asemenea, vor rămâne esențiale competențele de analiză și conceptualizare a proiectelor software. În concluzie, mesajul lui Altman este clar: viitorul nu mai aparține celor care doar scriu cod, ci celor care știu cum să colaboreze cu inteligența artificială și să își dezvolte abilități care să le asigure relevanța într-o industrie în continuă schimbare.