China avertizează publicațiile străine cu privire la acoperirea incendiului din Hong Kong
„Unele publicații străine au relatat recent despre Hong Kong ignorând faptele, răspândind informații false care distorsionează și denigrează acțiunile de sprijin și de monitorizare a guvernului în caz de dezastre și atacă și interferează cu alegerile Consiliului Legislativ, provocând diviziuni sociale și opoziție”, se arată în comunicatul emis de Birou. Avertismentul vine cu doar o zi înaintea alegerilor pentru Consiliul Legislativ din Hong Kong, scrutin organizat într-un climat deja tensionat marcat de nemulțumirea populației față de modul în care autoritățile au gestionat incedniul. Mai multe persoane au fost arestate cerând ca autorităile să fie trase la răspundere, însă guvernul local susține că tragedia este folistă pentru destabilizarea orașului. Biroul a invocat Legea securității naționale impusă de Beijing în 2020, care permite supraveghere entităților străine, inclusiv a agențiilor de presă. Reuniunea cu presa internațională pare să fie prima de acest tip în care instituțiile media sunt convocate colectiv pentru a fi criticate în legătură cu acoperirea unui eveniment. De asemenea, drepturile și libertățile cetățenești s-au diminuat sever în urma demonstrațiilor pro democrație din 2019, iar Hong Kong se situează pe locul 140 din 180 în Indexul Libertății Presei realizat de Reporter fără Frontiere.
Piața globală a ajuns inundată de mașinile chinezești care nu se pot vinde în China
În ultimii ani, industria mașinilor electrice din Republica Populară Chineză a captat jumătate din piața sa auto, ceea ce a dus la prăbușirea vânzărilor de mașini pe bază de combustibili fosili. Marii jucători globali din Asia, Europa și America de Nord care mizau pe supremația petrolului și a gazului au avut de pierdut. Piața europeană a ajuns inundată de mașinile electrice chinezești care nu se pot vinde nici în țara în care au fost fabricate. Legiuitorii vestici și-au îndreptat atenția către protejarea piețelor interne de așa zisa amenințare a mașinilor electrice chinezești printr-un război comercial, în care tarifele sunt principalele arme. China a devenit cel mai mare exportator global de mașini Însă, producătorii auto din SUA și UE au de-a face cu o concurență mult mai dură cu producătorii chinezi de benzină din țări precum Polonia, Africa de Sud și Uruguay, informează Reuters. Automobilele pe bază de combustibili fosili au reprezentat 76% din exporturile auto chineze din 2020. Transporturile navale de mașini electrice chinezești au sărit de la 1 milion la 6,5 milioane pe an. Explozia exporturilor de mașini pe bază de combustibili fosili a rezultat de pe urma subvențiilor și politicilor asupra vehiculelor electrice, rezultând distrugerea afacerilor din China ale producătorilor auto VW, GM și Nissan. Un război devastator al prețurilor a fost declanșat. Ora Good Cat, fabricat de compania chinezească Great Wall Motor Concurenții străini se luptă să țină pasul, dar fără succes Din cauza impactului politicii industriale chineze, concurenții străini se luptă să țină pasul cu firmele susținute de guvernul de la Beijing, având ca obiectiv să domine sectoarele critice la nivel național și global. Fără a include vehiculele electrice și hibride, numai exporturile de mașini pe bază de benzină au fost suficiente pentru a transforma China în cea mai mare națiune exportatoare de automobile din lume ca volum. Reuters a realizat această analiză după ce a intervievat 30 de directori executivi, producători auto, manageri din distribuție și cercetători industriali din Republica Populară Chineză. Afluxul mașinilor chineze pe bază de benzină pe piețele emergente reflectă o coliziune între încercarea Beijingului de a promova vehiculele electrice și politice mai vechi care au clădit industria internă a vehiculelor pe bază de combustibili fosili prin valorificarea tehnologiei producătorilor auto din afară. Tesla este abia pe locul 9 în clasamentul exportatorilor auto din China Cel mai mare exportator de mașini pe bază de combustibili fosili din China, între ianuarie și octombrie 2025, este compania Chery (1.063.000 vehicule) , iar cel mai mare exportator de mașini electrice este compania chinezească BYD (789.000 vehicule). În clasamentul top 10 al celor mai mari exportatori auto din China, numai Tesla este singura companie americană (209.000) amplasată în China care figurează în clasamentul realizat de Automobility. Printre cei mai mari exportatori sunt companii gigantice deținute de statul chinez, precum SAIC, BAIC, Dongfeng și Changan. SAIC a avut o perioadă de declin. Vânzările de mașini au scăzut de la 1,4 milioane de vehicule la 435.000 între anii 2020 și 2024. Mașinile chinezești se vând ca pâinea caldă în țările est-europene. Există soluții de contracararea monopolului chinez? Din 2020, China a întrecut Japonia, Germania, Mexic, Coreea de Sud și SUA la exportat mașini. Fiindcă mașinile pe bază de combustibili încă se vând bine în Europa de Est, America Latină și în Africa, care încă se opun adoptării mașinilor electrice, iar China profită de această oportunitate. Nic Thomas, director de marketing de la compania chinezească Changan care vinde în Europa, a declarat pentru Reuters: „Putem să ne perfecționăm oferta pentru fiecare piață”. Vicepreședintele Giles Taylor de la FAW a spus: „China este suprasaturată de companii auto. Este de la sine înțeles că este chiar la limită”. Unii jucători tradiționali spun că sunt pregătiți de luptă, precum Alexander Seitz, directorul Volkswagen pentru America de Sud, care a declarat că „nu se teme de chinezi”. „Îi respect ca pe un concurent. Sunt bineveniți să li se alăture.” Ca răspuns la concurența chineză, Volkswagen dorește să exporte mașini construite în China către mai multe piețe externe. Iar un purtător de cuvânt al General Motors a făcut referire la remarcile din octombrie ale directorului general Mary Barra. El a afirmat: „Compania își propune să concureze cu rivalii chinezi cu tehnologia potrivită, la costul potrivit”. 2030: Vânzările de vehicule în afara Chinei ar putea crește la 4 milioane Firma de consultanță AlixPartners preconizează că vânzările anuale ale producătorilor auto chinezi în afara Chinei vor crește cu 4 milioane de vehicule până în 2030. Cele mai multe vehicule vor fi vândute în America de Sud, Orientul Mijlociu, Africa și Asia de Sud-Est. Se așteaptă ca producătorii auto chinezi să controleze 30% din industria auto globală în 5 ani. „Această creștere va veni în detrimentul tuturor celorlalți”, a declarat Stephen Dyer, co-director al AlixPartners în China. Cea mai mare destinație de export a mașinilor pe bază de combustibili a Chinei este Mexicul, incomod de aproape pentru Statele Unite, care au interzis practic vehiculele de marcă chineză cu bariere comerciale care vizează protejarea securității naționale și economice. La sud de granița cu SUA, unde se vând puține vehicule electrice, producătorii auto chinezi vor încheia probabil anul cu vânzări care depășesc 200.000 de unități și o cotă de piață de 14%, potrivit GlobalData.Toyota a înregistrat cea mai mare scădere a vânzărilor în Africa de Sud în rândul producătorilor auto tradiționali anul trecut, scăzând cu aproape 15% la 93.805 vehicule, potrivit GlobalData. Gigantul de stat Changan lansează cinci vehicule în Africa de Sud, inclusiv modele cu două baterii, dar se așteaptă ca cel mai bine vândut model al său să fie o camionetă cu motorină, sau „bakkie”, așa cum sunt cunoscute local. „Piața vehiculelor electrice va necesita mai mult timp”, a declarat Marinus Venter, care gestionează marca Changan acolo pentru distribuitorul Jameel Motors. Sursa Foto: Shutterstock/Profimedia Autorul recomandă: Europa, pas înapoi în „războiul” cu China pe piața bateriilor pentru mașinile electrice. Un producător suedez a inițiat procedura de FALIMENT China „inundă” Asia Centrală cu mașini electrice. Una din schemele extravagante ale Beijingului este uluitoare: „Impactul va fi de lungă durată”
Rusia liberalizează vizele pentru cetățenii chinezi
Rusia a introdus luni un regim temporar de intrare fără viză pentru cetățenii chinezi, valabil pentru vizite de până la 30 de zile. Inițiativa urmărește să se alinieze cu măsurile adoptate de China în privința vizitatorilor ruși. Prevederile se aplică turiștilor, oamenilor de afaceri, academicienilor, artiștilor și sportivilor. Autoritățile de la Moscova susțin că măsura ar urma să stimuleze atât fluxurile turistice, cât și schimburile comerciale dintre cele două țări. Sprijin economic de la chinezi Între Moscova și Beijing s-au dezvoltat în ultimii ani relații tot mai strânse. Acestea au fost consolidate după semnarea acordului de parteneriat strategic „fără limite” de către Vladimir Putin și președintele chinez Xi Jinping. Documentul a fost parafat cu doar câteva zile înainte ca Rusia să trimită trupe în Ucraina, în februarie 2022. Cooperarea economică a cunoscut o creștere accelerată în ultimii doi ani, China devenind principalul furnizor de bunuri al Rusiei, de la echipamente industriale la produse de consum. Potrivit Reuters, Rusia s-a bazat de atunci „în mare măsură pe importurile din China pentru a face față sancțiunilor occidentale”. Reciprocitate Decretul semnat de Putin stabilește că noile reguli vor rămâne în vigoare cel puțin până la 14 septembrie 2026. Totuși, acestea nu se aplică „lucrătorilor migranți chinezi, studenților pe termen lung sau lucrătorilor din sectorul logisticii și transporturilor”. Ministerul de Externe al Chinei anunțase în luna septembrie că va permite cetățenilor ruși cu pașapoarte obișnuite să călătorească fără viză în China pentru până la 30 de zile, timp de un an. Gestul a deschis calea pentru măsura similară adoptată acum de Moscova. Beijingul a salutat decizia Rusiei, afirmând că relaxarea reciprocă a vizelor „va facilita contactele dintre popoarele celor două țări”. Decretul marchează un nou pas în apropierea politică și economică dintre cele două puteri asiatice. Măsura vine într-un moment în care Rusia continuă să caute sprijin extern pentru a contracara efectele sancțiunilor internaționale.
Seria Huawei Mate 80 s-a lansat în China. Ecran de 8000 niți și sistem dual periscop pe Pro Max
Huawei a lansat oficial în China seria Huawei Mate 80, care aduce specificații tehnice solide, dar și câteva premiere pentru industria smartphone-urilor. Noua serie e formată din Mate 80, Mate 80 Pro, Mate 80 Pro Max și Mate 80 RS Ultimate Design. Potrivit Huawei Central, lansarea este un succes, telefoanele fiind de interes inclusiv pentru vedetele locale, nu doar pentru oamenii obișnuiți. Deocamdată, telefoanele sunt disponibile exclusiv pe piața chineză, dar am putea vedea o lansare globală în perioada următoare. Desigur, cu limitările de rigoare, fără servicii Google și fără 5G în afara Chinei. Toată seria este „motorizată” cu procesoare Kirin, proprietare Huawei. Mate 80 este echipat cu un cip Kirin 9020, versiunea de 12 GB a lui Mate 80 Pro aduce un cip 9030, iar versiunea de 16 GB oferă Kirin 9030 Pro. Mate 80 RS Ultimate Design are tot Kirin 9030 Pro. Deși nu există informații oficiale, modelul de vârf Kirin 9030 Pro ar fi fabricat de SMIC prin procesul N+3 și ar oferi o performanță echivalentă cu procesoarele de 5nm, potrivit PhoneArena. Alte surse spun că echivalența este mai degrabă cu 6nm, oricum un progres de la 7nm. Huawei Mate 80 Pro Max, luminozitate și camere periscop Cel mai excentric model, Huawei Mate 80 Pro Max, aduce unul dintre cele mai luminoase ecrane create vreodată. Conform DYPhotography, panoul OLED pe două straturi, așa-numita structură Tandem OLED, poate atinge o valoare de până la 8000 niți. Asta nu înseamnă că vei avea permanent o lanternă în buzunar, ci că o porțiune mică din ecran poate atinge acest nivel în anumite condiții. Totuși, tehnologia folosită ar trebui să aducă un avantaj evident în lumina directă a soarelui față de ceea ce găsești în acest moment pe piață. De asemenea, designul cu două straturi împarte sarcina electrică și termică, crescând eficiența și contrastul. Sistemul foto al Huawei Mate 80 Pro Max e format din patru camere, dintre care două sunt teleobiective periscop, o premieră în industrie. Camera principală de 50MP beneficiază de o diafragmă variabilă f/1.4-f/4.0, camera ultra-wide oferă 40MP (f/2.2), iar cele două camere periscop au câte 50MP fiecare. Una cu zoom optic 4x (f/2.1) și a doua cu zoom optic 6.2x (f/3.2). A nu se confunda cu telefoanele cu două teleobiective, din care doar unul includea periscop. Camera de selfie are un senzor de 13 MP, un obiectiv ultrawide de 18mm cu f/2.0 și autofocus. Tot sistemul de camere e construit sub titulatura XMAGE. Seria Huawei Mate 80 aduce baterii mai mari și încărcare rapidă. Valorile următoare au ca sursă informațiile GSMArena. Pe Pro Max avem o baterie de 6000 mAh, încărcare la 100 W pe fir și 80 W wireless. Pe Mate 80 RS Ultimate Design avem aceleași specificații ca la Pro Max. Pe modelul Pro, bateria e mai mica, de 5750mAh, dar încărcarea se păstrează de la Pro Max: 100 W pe fir și 80 W wireless. Pe modelul de bază Mate 80 bateria e de 5750mAh și încărcarea la 66 W pe fir și 50W wireless. Deși la prima vedere cifrele nu sunt impresionante pentru piața din China, în practică combinația dintre panoul OLED mai eficient și procesorul Kirin ar trebui să ofere o autonomie mai mare. Tot din informațiile HuaweiCentral, aflăm că modelele includ tehnologia de conectivitate 5A care asigură streaming video mai fluid și performanțe îmbunătățite în jocurile online multiplayer (MMO). Toate modelele au încărcare inversă wireless, dar și încărcare inversă pe fir, ceea ce e nu e o premieră pentru HUAWEI, dar e util ca telefonul să fie și baterie externă atunci când ai nevoie. Prețurile seriei Huawei Mate 80 în China pornesc de la aproximativ 570 euro pentru modelul de bază, 730 euro pentru Pro, 980 euro pentru Pro Max și 1.470 euro pentru RS Ultimate Design, potrivit GSMArena. Acoperă toată plaja de prețuri de la upper-midrange, la ultrapremium.
China a simțit durerea şi impactul unei înfrângeri usturătoare cu puternica Franța. A luat 47 de goluri în meciul de la Campionatul Mondial de handbal feminin
China a simțit durerea și impactul unei înfrângeri extrem de usturătoare cu puternica echipă națională a Franței, după ce a încasat nu mai puțin de 47 de goluri la Campionatul Mondial de handbal feminin. Franța continuă să domine grupa F și a făcut o nouă demonstrație de forță, după ce s-a impus categoric și în fața echipei naționale a Tunisiei. China, înfrângere usturătoare în fața Franței China a suferit o înfrângere usturătoare în fața Franței, la Campionatul Mondial de handbal feminin. Campioana en-titre și-a continuat parcursul excelent și dominația în grupa F și a obținut o nouă victorie uriașă, de data aceasta în fața Chinei, scor 47-21. La fel cum s-a întâmplat și în partida cu Tunisia, Franța nu i-a oferit niciun respiro nici Chinei. Imediat după fluierul de start, echipa franceză a început tare meciul și a accelerat ritmul. Astfel, în minutul 13, tabela de marcaj indica scorul de 12-3. China a solicitat un time-out, în încercarea de a se redresa și a se regrupa, dar eforturile făcute au fost inutile, întrucât Franța a continuat să înscrie și să își securizeze victoria. Astfel, Franța a avut o eficiență ofensivă de 81%, multe goluri venind din contraatacuri și tranziții declanșate de Camille Depuiset, care a blocat-o pe China în drumul spre gol, prin mai multe parade. Lucie Granier a condus atacul Franței în prima repriză, reușind să marcheze nu mai puțin de șase goluri. Ulterior, Suzanne Wajoka și Pauletta Fopp s-au ridicat și ele la cel mai înalt nivel și au contribuit decisiv la victoria Franței. China a avut dificultăți în a marca pe tot parcursul primei reprize, transformând doar 38% din ocaziile pe care le-a avut. Astfel, doar trei jucătoare au reușit să marcheze de mai mult de două ori. Antrenorul Yerime Sylla a făcut mai multe schimbări, dar nu a reușit să o destabilizeze pe Franța. Franța a dominat autoritar și repriza secundă A doua repriză nu a adus prea multe schimbări în desfășurarea partidei.. Franța a continuat să domine și să experimenteze, toți jucătorii având șanse să intre pe teren, în timp ce China a continuat să lupte pentru a diminua proporțiile dezastrului. Antrenorul Sylla nu a fost mulțumit de abordarea echipei sale, ceea ce a dus la un time-out în minutul 43, când Franța deja își mărise avantajul la 19 goluri. Franța a intrat în ultimele zece minute ale partidei cu 40 de goluri pe tabela de marcaj, conducând cu 40:18. Jucătoarea meciului pe care Franța l-a câștigat cu scorul de 47-21 a fost desemnată Pauletta Foppa.
The Economist: băncile clandestine chineze spală cei mai mulți bani din lume.
Firmele Chinei au dominat aproape fiecare industrie legală în care au început să activeze, de la oțel, la ambarcațiuni, de la baterii sau la vehicule electrice. Datorită costurilor de producție reduse și a prețurilor mai mici, business-urile din China reprezintă o competiție serioasă pentru țările bogate, care își văd propria producție în scădere, notează The Economist. Acum, organizațiile infracționale chineze preiau una dintre cele mai mari industrii ilicite din lume – rețelele internaționale de spălare a banilor, care facilitează infracțiuni, de la contrabanda cu droguri la furtul de criptomonede de către hackerii nord-coreeni. Cei implicați în spălarea banilor nu publică rapoarte trimestriale, de aceea este dificil de știut cât de extinsă este industria lor. Departamentul Trezoreriei americane a estimat că aproximativ 154 de miliarde de dolari din venituri ilicite – în principal din vânzarea de droguri ilegale în SUA de către carteluri cu sediul în Mexic – trec prin China în fiecare an. Acest lucru sugerează că rețelele chineze spală în Statele Unite, cea mai mare parte a banilor obținuți din vânzarea drogurilor, o sumă estimată la 153 de miliarde de dolari în 2017 de către Biroul de Analiză Economică. „Rețelele chineze de spălare a banilor sunt globale și omniprezente”, a scris Andrea Gacki, directoarea Rețelei de Combatere a Infracțiunilor Financiare din cadrul Trezoreriei, într-o notă din august, îndemnând băncile să fie vigilente. Ascensiunea noilor rețele de spălare de bani: „Au preluat controlul printr-o lovitură de stat fără vărsare de sânge” Asemenea multor altor industrii chineze care intră pe piețe noi, rețelele specializate în spălarea banilor au eliminat concurenții prin reducerea costurilor și inovare. Infractorii care obișnuiau să se ocupe de spălarea banilor nu au putut concura cu eficiența, raza de acoperire și comisioanele mici ale acestor noi rețele chineze. În trecut, traficanții de droguri mexicani foloseau adesea bursele de pesos de pe piața neagră, care spălau dolari prin plata unor bunuri exportate din SUA în Mexic, care apoi erau vândute cu pesos. Întrucât aceste rețele erau legate de carteluri, oricine era implicat se confrunta cu „un risc constant de violență, furt și intervenție a forțelor de ordine”, potrivit lui Chris Urben, un fost agent al Administrației SUA pentru Controlul Drogurilor. Anterior, rețele de spălare de bani percepeau un comision de 7-10%, dar noile rețele percep doar 1-2%, ceea ce înseamnă „practic au preluat controlul printr-o lovitură de stat fără vărsare de sânge”, spune dl Urben. Cum a reușit o bandă de hackeri să organizeze cel mai mare jaf cu criptomonede din istorie Cum au devenit băncile clandestine chineze cele mai mari spălătoare de bani din lume Ei conectează chinezi bogați, carteluri de droguri și hackeri nord-coreeni – fără ca nimeni să se întâlnească. De asemenea, pot opera la scară largă. În februarie, hackerii din Coreea de Nord au furat aproape 1,5 miliarde de dolari în cel mai mare jaf cu criptomonede din istorie. Aceștia au reușit să spele aproape 100 de milioane de dolari pe zi, potrivit TRM, o firmă de investigații, probabil cu ajutorul bancherilor clandestini chinezi care au împărțit banii murdari în mai multe tranzacții mai mici, amestecându-i cu bani curați și diferite criptomonede. Succesul rețelelor chineze de spălare de bani se datorează unui amestec de inovație tehnică, surplusuri comerciale ale Chinei și, cel mai important, controale stricte ale capitalului, în cadrul cărora oamenii pot scoate din țară maximum 50.000 de dolari pe an. Această combinație a creat oportunitatea unui comerț tripartit care permite traficanților de droguri să scoată dolari iliciți din SUA (sau lire sterline din Marea Britanie), chinezilor să scoată yuani din China și schimbă veniturile în pesos sau aproape orice altă monedă dorită de cartelurile de droguri. Tranzacția în oglindă, cea mai comună metodă de spălare a banilor Cea mai comună metodă folosită de aceste rețele pentru spălarea banilor este tranzacția în oglindă. Metoda este simplă. Primul pas este ca un cartel de droguri să transporte cocaină sau alt narcotic în SUA, unde „marfa” e vândută pe dolari. Acum imaginați-vă o mamă bogată din Shanghai care vrea să cumpere un apartament pentru fiul ei care studiază la New York. Ea contactează online un broker care o pune în legătură cu cineva care vinde dolari americani. Mama transferă yuani într-un cont bancar din China controlat de broker. Aproape simultan, brokerul aranjează ca echivalentul în dolari americani (minus un mic comision) să apară într-un cont american la care are acces această mamă. Depozitul pentru apartament este gata. Niciun ban nu traversează vreodată granițele internaționale în acest al doilea pas. În a treia etapă, brokerul, care ar putea opera aproape oriunde în lume unde există o diaspora chineză, trebuie să ramburseze traficanții de droguri în moneda dorită de aceștia. O parte din yuanul din China ar putea fi folosit pentru a cumpăra substanțe chimice pentru producerea în Mexic a fentanilului. O parte a banilor proveniți din China ar putea fi folosiți pentru a cumpăra bunuri chinezești legitime care sunt exportate în Mexic sau în orice altă țară a cărei monedă este obligatorie. Autoritățile din SUA se declară depășite: „Funcționăm ca și cum ne-am întoarce în epoca de piatră” Metodă nu lasă nicio urmă, nu leagă diferitele tranzacții în oglindă. Singurele dovezi se află în aplicații de mesagerie precum WhatsApp și Telegram. Însă autoritățile americane nu au acces deoarece aplicațiile sunt criptate end-to-end: poliția nu le poate intercepta așa cum obișnuia să intercepteze liniile telefonice. „Funcționăm ca și cum ne-am întoarce în epoca de piatră”, spune dl Urben. În trecut, rețelele de spălare de bani, cum ar fi cele înființate în anii 1980 de cartelurile columbiene, au fost destructurate prin extrădări, confiscări de active și cooperare între SUA și Columbia. Rețelele chineze s-ar putea dovedi, însă, mult mai greu de desființat. Deși sunt, în general, conduse de persoane cu legături cu China, acestea operează în mult mai multe jurisdicții, deservesc clienți bogați și infractori și există în breșele dintre sisteme financiare incompatibile. Mai mult, deoarece deservesc și mai multe industrii subterane, sumele implicate sunt uriașe. Escrocheriile online conduse de bande de origine chineză numai în Asia de
SUA își mărește flota de spărgătoare de gheață în regiunea arctică, în demersul său de a-i valorifica resursele extrem de bogate
Cursa pentru mineralele arctice se intensifică, iar administrația Trump nu vrea să piardă startul. Administrația Trump își mărește flota de spărgătoare de gheață în Arctica, conform unui raport care avertizează că alte națiuni își extind „capacitățile” în regiunea bogată în resurse, iar China e o amenințare deosebită. Alături de China e și Rusia mutată în regiune. Topirea gheții oferă noi rute de călătorie și comerciale, oportunități de baze militare, potrivit Axios. Regiunile arctice și polare, din ce în ce mai importante Obsesia lui Trump pentru Groenlanda e justificată de dorința de a valorifica imensa bogăție a teritoriului arctic. Departamentul pentru Securitate Internă acordă prioritate „construirii și întreținerii spărăgoarelor de gheață arctice și polare la nivel național, promovând, în același timp, inițiativele de dezvoltare a forței de muncă”, se arată într-un raport al departamentului. „Regiunile arctice și polare sunt din ce în ce mai importante pentru securitatea națională și prosperitatea economică și conducerea globală a SUA”, se mai precizează în raport, mai ales că și alte națiuni își extind capacitățile în aceste locații. Chinezii sunt deja acolo, iar America nu-și permite să nu fie și ea Un număr „fără precedent” de nave militare și de cercetare chineze au operat în apele arctice americane sau în apropierea acestora în 2025, potrivit raportului intitulat. Efortul de colaborare pentru spargerea gheții face parte din demersul Gărzii de Coastă de a apăra suveranitatea americană, într-o poziție proactivă, care reflectă „angajamentul reînnoit al administrației de a securiza frontierele și interesele SUA, chiar și în regiunea arctică îndepărtată”.
China, amenințătoare: avertizează că va zdrobi orice încercare străină de a interfera cu Taiwanul
China a avertizat miercuri că va „zdrobi” orice încercare străină de a interveni în Taiwan, după ce Japonia a trimis marți avioane spre Yonaguni, cea mai apropiată insulă japoneză de arhipelagul guvernat democratic, potrivit Le Figaro. „Avem o voință fermă, o hotărâre puternică și o mare capacitate de a ne apăra suveranitatea națională și integritatea teritorială”, a declarat Peng Qingen, purtător de cuvânt al Biroului Chinez pentru Afaceri Taiwaneze, într-o conferință de presă obișnuită. „Vom înăbuși orice interferență străină.” Beijingul critică vehement și planul Japoniei de a instala rachete ghidate sol-aer cu rază medie de acțiune la Yonaguni, care, potrivit ministrului japonez al Apărării, Shinjiro Koizumi, este „pe drumul cel bun”. „Desfășurarea de arme ofensive de către Japonia în zonele adiacente regiunii Taiwan din China este extrem de periculoasă. Creează în mod deliberat tensiuni regionale și provoacă o confruntare militară ”, a adăugat Peng Qingen. China consideră Taiwanul propriul teritoriu și nu a exclus folosirea forței pentru a prelua controlul. Guvernul taiwanez, la rândul său, respinge pretenția de suveranitate a Beijingului și susține că numai poporul taiwanez își poate decide viitorul.
Tensiuni în creștere între Japonia și China. Avion japonez trimis pe o insulă din apropierea Taiwanului după detectarea unei drone chinezești
Beijingul și Tokyo se află într-o dispută aprinsă de pe 7 noiembrie atunci când prim-ministrul japonez Sanae Takaichi a declarat că operațiunile armate împotriva Taiwanului ar putea justifica intervenția militară japoneză pentru apărarea insulei. În urma detectării unei drone chinezești, care a amplificat tensiunea, Japonia a anunțat marți că a trimis aeronave către Yonaguni, insula japoneză cea mai apropiată de Taiwan, potrivit Le Figaro. „Am confirmat că o dronă suspectată de origine chineză a survolat luni spațiul aerian dintre insula Yonaguni și Taiwan”, a transmis Ministerul Apărării japonez pe platforma de socializare X. Forțele Aeriene Japoneze au „mobilizat avioane” ca răspuns, a adăugat acesta. Replici acide între China și Japonia Luni, China a criticat vehement remarcile făcute cu o zi înainte de ministrul japonez al Apărării, Shinjiro Koizumi. Aflat în vizită pe insulă, japonezul a afirmat că planul de instalare a rachetelor sol-aer cu rază medie de acțiune pe Yonaguni este „pe drumul cel bun”. „Desfășurarea de arme ofensive de către Japonia pe insulele sud-vestice adiacente Taiwanului are ca scop în mod deliberat crearea de tensiuni regionale și provocarea unei confruntări militare”, a răspuns purtătoarea de cuvânt a Ministerului chinez de Externe, Mao Ning, în timpul unei conferințe de presă. Marți a venit răspunsul lui Shinjiro Koizumi care a spus că rachetele, „nu sunt destinate să atace alte țări (…) și în mod clar nu contribuie la creșterea tensiunilor regionale”. China și Japonia sunt prinse într-o dispută aprinsă de când prim-ministrul japonez, Sanae Takaichi, a făcut declarația despre Taiwan. China, care revendică Taiwanul ca parte a teritoriului său, consideră aceste declarații o provocare. Yonaguni găzduiește o bază a Forțelor de Autoapărare Japoneze din 2016, în ciuda obiecțiilor inițiale din partea locuitorilor. Tokyo și-a anunțat intenția de a desfășura acolo rachete sol-aer cu rază medie de acțiune pentru a se apăra împotriva atacurilor cu rachete și aeronave.
Putin, în discuții cu Xi pentru creșterea exporturilor de petrol rusesc
China și India au devenit principalii cumpărători de petrol rusesc de la începutul campaniei militare a Rusiei în Ucraina, în februarie 2022. China importă aproximativ 1,4 milioane de barili de petrol rusesc pe zi pe mare și aproximativ 900.000 de barili pe zi prin conducte, notează baha. Luna trecută, Statele Unite au introdus sancțiuni împotriva celor mai mari doi producători de petrol din Rusia, Rosneft și Lukoil. Putin a ironizat sancțiunile Președintele rus Vladimir Putin a ironizat sancțiunile ca fiind un act neprietensc, spunând că nu vor afecta semnificativ economia rusă și subliniind importanța Rusiei pe piața globală. Importurile Chinei de țiței rusesc au rămas puternice în octombrie; barilii din Kuweit și Emiratele Arabe Unite au atins niveluri record Au existat rapoarte contradictorii privind perspectivele livrărilor de petrol rusesc către China și India, în timp ce exporturile totale de țiței ale Rusiei au fost relativ stabile până acum. Novak a declarat la un forum de afaceri sino-rus de la Beijing că Rusia discută cu partenerii chinezi posibilitatea extinderii exporturilor de petrol către China. El a menționat că acordurile interguvernamentale prevăd posibilitatea extinderii termenilor de furnizare a petrolului către China prin Kazahstan pentru 10 ani, până în 2033.