O nouă bazooka. Merz și Macron vor ca UE să riposteze mai dur și mai rapid la amenințările comerciale
Liderii celor mai puternice două țări ale Uniunii Europene vor ca Bruxelles-ul să poată acționa mai rapid și mai decisiv în cazul unei confruntări comerciale, făcând în același timp mai dificil pentru statele membre să blocheze astfel de măsuri, scrie Politico. Propunerea urmărește să întărească poziția comisarului european pentru Comerț, Maroš Šefčovič, care va merge joi la Beijing pentru ultima rundă de discuții dintr-un proces început în urmă cu patru luni, prin care Bruxelles-ul încearcă să reechilibreze relațiile comerciale ale UE cu China. Merz și Macron susțin că Executivul european ar trebui să poată limita sau chiar opri complet importurile din țările care provoacă „distorsiuni grave și sistematice” pe piața unică. În scrisoarea lor comună, cei doi lideri cer măsuri urgente, afirmând că instrumentele actuale de apărare comercială ale UE „nu mai sunt suficiente”. „Fără a întârzia utilizarea deplină a instrumentelor existente, avem nevoie de un cadru cuprinzător care să completeze arsenalul nostru cu noi instrumente juridice, într-un mod simplu și fără birocrație excesivă”, au scris aceștia. Un înalt oficial german a descris, pentru Politico, noul instrument drept o „armă pentru a doua lovitură”, care ar putea fi folosită în cazul escaladării unui război comercial. „Nu putem continua să așteptăm luni sau, uneori, chiar ani”, a spus un oficial francez din administrația lui Emmanuel Macron. Deși China nu este menționată direct în scrisoarea comună, propunerea vine pe fondul deficitului comercial al UE față de această țară, de aproximativ un miliard de euro pe zi. În același timp, cresc îngrijorările privind efectele supraproducției din China asupra industriei europene. UE are deja un Instrument anticoerciție, supranumit „bazooka comercială”, care îi oferă Comisiei puteri extinse pentru a limita importurile atunci când un stat recurge la presiuni economice. În practică însă, activarea mecanismului poate dura luni și are nevoie de sprijinul unei majorități calificate a statelor membre. Neînțelegerile dintre guvernele europene au îngreunat în trecut adoptarea unor măsuri comerciale împotriva Chinei. Noul instrument propus de Berlin și Paris ar putea modifica actualul mecanism sau chiar să îl înlocuiască. Scopul este ca statele membre să poată bloca mai greu măsurile rapide propuse de Comisie. Măsurile ar intra în vigoare automat și ar putea fi oprite doar dacă o majoritate calificată a statelor membre ar vota împotriva lor. Schimbarea de poziție a Germaniei este importantă, în condițiile în care Berlinul a fost până acum mai rezervat față de măsuri comerciale mai dure la nivelul UE. Scrisoarea franco-germană cere și noi măsuri pentru diversificarea lanțurilor europene de aprovizionare și reducerea dependenței de importurile din China. Liderii UE vor discuta rezultatele vizitei lui Maroš Šefčovič în China la summitul de la Bruxelles din 15-16 octombrie.
Fostul ministru al lui Orbán, audiat pentru afacerile cu BYD. Noul Guvern investighează deciziile privind compania chineză
Duminică, fostul ministru le-a declarat jurnaliștilor că există „neînțelegeri serioase” în privința investiției BYD în Ungaria, potrivit The Independent. „Consider un mare succes faptul că această fabrică a venit în Ungaria”, a declarat Szijjártó. El a susținut că subvențiile propuse și acordate pentru construcția fabricii BYD de la Szeged s-au încadrat în limitele obișnuite pentru investiții de asemenea dimensiuni. Noul premier Péter Magyar vrea investigarea deciziilor Actualul premier al Ungariei, Péter Magyar, a anunțat încă din iulie intenția de a verifica modul în care au fost gestionate investițiile companiei chineze. Magyar l-a acuzat pe Szijjártó că a sprijinit BYD cu „sute de miliarde” de forinți din bani publici, precum și prin sprijin diplomatic și infrastructură asigurată de stat. Premierul a promis o investigație care să analizeze deciziile, negocierile și angajamentele asumate de statul ungar în legătură cu investiția BYD în perioada în care Szijjártó era ministru. Acuzațiile formulate de Magyar nu echivalează, în această etapă, cu o constatare că fostul ministru ar fi încălcat legea. Ungaria a mizat masiv pe investițiile chineze În timpul guvernelor Orbán, Szijjártó a negociat numeroase investiții ale companiilor chineze în Ungaria, în special în industria bateriilor destinate automobilelor electrice. Strategia Budapestei urmărea transformarea țării într-un centru global pentru producția bateriilor litiu-ion. Rezultatele economice au fost însă afectate de reducerea cererii și de alte presiuni din piață. Guvernul condus de Péter Magyar, instalat în mai, a promis între timp o reglementare mai strictă și un control sporit asupra industriei bateriilor. Măsurile au fost anunțate după accidente de muncă și după identificarea, la unele fabrici, a unor niveluri de contaminare peste limitele legale. Cazul Szijjártó-BYD pune astfel sub presiune una dintre componentele importante ale strategiei economice promovate în perioada Orbán: atragerea masivă de capital chinez în Ungaria, în special în sectoarele automobilelor electrice și bateriilor.
Cum funcționează un spital AI, bazat pe un supercomputer HUAWEI
Pe 18 septembrie am făcut o vizită la Spitalul ZhongShan din Shanghai, China, afiliat Universității Fudan. Spitalul s-a deschis în 1937 și, potrivit prezentării, procesul de digitalizare a început în 1985, perioadă în care, pe la noi, „digital” suna cel mai probabil SF. Nu am văzut tot spitalul, ci numai Meta Medical Simulation Laboratory, un proiect pilot pornit în 2025. Pe cei aproximativ 300 de metri pătrați ai laboratorului, împărțiți în 6 zone funcționale, ne-a fost prezentat drumul unui pacient prin spital. Traseul începe cu primele întrebări și continuă cu alegerea medicului, programarea, înregistrarea la sosire și, la final, dacă e cazul, internarea. Departamentul a fost înființat în 2019, iar rolul lui este să folosească inteligența artificială acolo unde spitalul pierde timp sau nu folosește eficient oamenii. Primul contact într-un spital AI e cu un robot Primul lucru pe care îl vede pacientul nu e un ghișeu, ci un robot mobil căruia îi poți descrie simptomele și care face un triaj inițial. Robotul se poate deplasa și până la patul pacientului. Un pacient operat care vrea să știe ce are voie să mănânce sau cum își îngrijește rana după operație îl întreabă pe robot, nu mai caută o asistentă / medic. Spre exemplu, dacă cineva îi spune robotului că are gastroscopie (examinare a tractului gastrointestinal superior) a doua zi primește instrucțiunile de pregătire în câteva secunde. Robotul folosește un model AI dezvoltat local, în Shanghai, pe care spitalul l-a conectat la circa 10 baze de date medicale. La telefon răspunde tot AI-ul Când pacienții sună la spital cu întrebări de tipul unde merg, ce acte îmi trebuie, cum se face programarea, răspunde automat un agent AI. Potrivit spitalului, 90% din apeluri sunt rezolvate complet de acesta. Pentru restul de 10%, în locul unei echipe de aproximativ 20 de oameni, sunt suficienți unul sau doi. Același agent e integrat și într-o secțiune dedicată spitalului din superaplicația WeChat. Dacă nu știți, în China WeChat ține loc de aplicație pentru aproape orice. Pacienții își leagă contul prin cardul medical, numărul de buletin sau numărul de telefon, iar aplicația le generează un cod QR folosit la ghișee, la înregistrare sau pentru verificarea identității. 80% dintre pacienții spitalului folosesc deja secțiunea asta pentru programări și rezultatele analizelor, iar spitalul pregătește și o extindere a ei și pentru pacienții internați.. Recunosc că, după ce am stat de atâtea ori la cozi la ghișeele de la noi, cifra asta mi s-a părut aproape ireală. Un cardiolog AI care te ia la întrebări Spitalul ZhongShan are și un model AI propriu, Guanxin, specializat în afecțiuni cardiace și dezvoltat de echipa academicianului Ge Junbo. Diferența față de un chatbot medical obișnuit e că nu știe doar teoria, ci te ia la întrebări, discută cu tine ca un cardiolog adevărat, despre stilul de viață sau istoricul medical din familie. După 7 până la 12 întrebări, generează un raport de pre-diagnostic pe care medicul îl citește când pacientul intră în cabinet. Asta scurtează consultația și, zic ei, că îi ajută pe medicii tineri să învețe. Modelul e extins acum spre un sistem multimodal ( nu doar odel de limbaj, ci și de imagine etc), care să interpreteze și EKG-uri sau radiografii, cu scopul de a aduce expertiză cardiologică în spitalele mici și în zonele izolate, unde aparatura și specialiștii lipsesc. Am văzut și două modele 3D ale inimii construite după datele reale ale unor pacienți. În cabinetul de specialitate, unde consultațiile durează în jur de 30 de minute, medicii folosesc aceste modele 3D ca să-i explice pacientului ce problemă are concret, înlocuind astfel clasicele mulaje din plastic. AI-ul scrie fișa medicală în timp ce medicul vorbește cu pacientul Un alt instrument care probabil ar fi primit cu brațele deschise și de orice medic de la noi este asistentul AI pentru fișa medicală electronică. Conversația dintre medic și pacient e înregistrată, fișierul audio e încărcat, iar sistemul completează automat informațiile pe fișă. E activ în 20 de secții, cu o precizie de peste 96%, iar notițele care înainte luau cam 20 de minute se reduc acum la o verificare și câteva corecturi. Sigur, 96% înseamnă și că undeva, ceva e greșit, așa că acea verificare făcută de medic este partea cea mai importantă din tot procesul. Salonul inteligent are senzori, LiDAR în tavan și știe câtă perfuzie mai are pacientul În cadrul salonului inteligent conceptul de spital AI devine și mai concret. Fiecare zonă are dispozitive edge care trimit datele medicale spre centrul de date fără întârzieri. La perfuzii, fiecare pat are un cârlig electronic care cântărește punga și calculează cât lichid a mai rămas, iar când se apropie de final, asistenta primește o alertă direct pe ecusonul inteligent pe care îl poartă în piept. Senzorii de saturație a oxigenului, odată asociați cu un pacient, își trimit datele în timp real în baza de date. Pentru monitorizarea pacientului în pat, spitalul folosește senzori LiDAR montați în tavan, care pot recunoaște dacă pacientul se ridică în capul oaselor, se dă jos din pat sau cade. Ca să protejeze intimitatea pacienților, senzorii nu filmează clasic (nu folosesc o cameră video RGB obișnuită), ci înregistrează doar imagini de adâncime, iar un algoritm face diferența între pacient și vizitatori sau personalul medical. Un singur CT, mai multe verificări La capitolul radiologie, unul dintre sistemele deja folosite poartă numele „One Scan, Multiple Checks”. La un CT toracic, AI-ul poate identifica automat leziuni, le marchează pe imagine și, atunci când medicul selectează una dintre ele, afișează și explicația imagistică pentru care o consideră importantă. Sistemul poate genera inclusiv raportul medical. Modelul AI a fost antrenat folosind un volum mare de date provenite din diagnosticele celor mai experimantați medici radiologi, tocmai pentru ca formularea și structura raportului să se apropie de cele folosite de specialiști. Din aceeași scanare pot fi detectate până la trei tipuri diferite de leziuni, deocamdată accentul fiind pe nodulii pulmonari, cu extindere planificată spre imagistica cerebrală și abdominală. Sistemul funcționează de aproximativ trei ani și a preluat deja 20% din volumul de muncă al
Coridorul Verde, o himeră pentru România?
România are atuuri considerabile de a se impune în arealul Mării Negre, grație resurselor sale naturale. O poziție strategică ce ar fi putut-o susține în actuala criză energetică globală. Cea mai recentă oportunitate de asociere a țării noastre cu mari actori regionali și de a deveni chiar broker regional este Proiectul Caspian–Black Sea–European Green Energy Corridor sau, pe scurt, Coridorul Verde. Expertul în energie Cosmin Păcuraru a explicat, în exclusivitate pentru Gândul, care sunt, din punct de vedere al României. avantajele, dar și vulnerabilitățile acestui proiect amplu, demarat în cooperare de Turcia și Azerbaidjan. Europa de Est joacă un rol tot mai mare pentru securitatea energetică europeană. Pentru România, această evoluție creează oportunități strategice în domeniul energiei, al conectivității regionale și al securității Mării Negre. Loading … România ar putea juca un rol-cheie în arealul energetic Marea Neagră Context extrem de favorabil, pe care îl poate specula în avantajul său. Mai ales pornind de la premisa evidentă că Uniunea Europeană a fost devansată de marii poli energetici globali, suportând din plin criza energetică globală. Așadar, resursele alternative de energie au devenit o necesitate pentru toate țările europene. Deci și pentru țara noastră, care încearcă să-și pună în valoare poziția avantajoasă la Marea Neagră, unde în curând va demara extracțiile de gaz în cadrul Neptun Deep. Proiectul Neptun Deep Existența alternativelor este esențială Concret, Coridorul Verde vizează construirea de interconectări şi infrastructuri pentru transportul energiei electrice generate din surse regenerabile în regiunea Mării Caspice către Europa, prin Azerbaidjan, Georgia, România şi Ungaria. Pentru România, proiectul reprezintă o oportunitate de a diversifica rutele de aprovizionare și de a integra noi cantităţi de energie verde în sistemul european, contribuind astfel la securitatea energetică regională. Gândul a stat de vorbă cu Cosmin Păcuraru, expert în securitate energetică, pentru a afla mai multe despre viabilitatea proiectului. Spre deosebire de alte culoare energetice strategice din regiune, acesta are la bază conceptul de cablu electric submarin. „UE încearcă să-și diversifice sursele de aprovizionare cu energie, iar existența unor alternative este esențială. În acest context, în 2022 a fost lansat proiectul «Coridorul Verde Azerbaidjan–UE» — un cablu electric submarin în curent continuu, pe traseul Azerbaidjan–Georgia–Marea Neagră–România–Ungaria–piața europeană. Spre deosebire de rețelele electrice terestre europene, care transportă în principal curent alternativ, cablul submarin ar urma să utilizeze tehnologia de transport în curent continuu”. Este cu adevărat „verde” energia produsă în Azerbaidjan? Marea vulnerabilitate a proiectului, apreciază Cosmin Păcuraru, este deficitul de producție a energiei din surse regenerabile al co-inițiatorului său, Azerbaidjan. „Problema este că Azerbaidjanul nu dispune, în prezent, de o capacitate semnificativă de producție a energiei din surse regenerabile. Dintr-o capacitate totală instalată de 9.973 MW, aproximativ 7.903 MW provin din centrale pe gaze, 1.443,5 MW din hidrocentrale, 278,2 MW din centrale solare și 303,5 MW din centrale eoliene. În aceste condiții, este legitimă întrebarea dacă energia electrică exportată de Azerbaidjan poate fi considerată, în mod real, «verde»”, explică Păcuraru. Cosmin Păcuraru. Foto: Arhivă personală Specialistul atrage atenția că Azerbaidjanul și-a făcut mult lobby la Bruxelles pe această temă. „Din perspectiva mea, proiectul poate fi interpretat și ca o operațiune de «diplomație a caviarului», desfășurată de autoritățile azere la Bruxelles de mai mulți ani. Chiar și așa, proiectul continuă să fie promovat”. România se laudă că avansează în proiect Autoritățile asigură că fac eforturi susținute pentru cooptarea țării noastre în proiect. Secretarul de stat al Ministerului Energiei a întâlnit delegația azeră „pentru a consolida parteneriatul energetic și a promova dezvoltarea Coridorului Verde, care va lega producția regenerabilă a Mării Caspice de piața europeană. Secretarul de stat Cristian Silviu Bușoi (foto jos) a găzduit, marţi, 22 septembrie, delegaţia Republicii Azerbaidjan condusă de ministrul adjunct al Energiei, Orkhan Zeynalov, alături de ambasadorul Gudsi Osmanov. Întâlnirea a fost axată pe consolidarea cooperării energetice dintre cele două state şi pe evoluţia proiectului Coridorului Verde de energie, au transmis autoritățile. „România acordă o importanță deosebită parteneriatului energetic cu Azerbaidjanul și proiectelor care pot consolida conectivitatea dintre Marea Caspică și Europa”, a declarat Bușoi. Realitatea pare a fi alta Expertul în energie avertizează însă că România și-a pierdut atuurile diplomatice și o viziune energetice coerentă, ceea ce ar putea duce la neincluderea sa în Coridorul Verde. Sursa foto: Profimedia „Este posibil ca România să piardă teren în această competiție, în condițiile în care nu mai dispune de o diplomație energetică vizibilă și coerentă. În același timp, proiectul cablului submarin ar putea fi încetinit sau trecut în așteptare. O asemenea evoluție ar fi de înțeles, având în vedere că infrastructura energetică instalată sub Marea Neagră nu mai poate fi considerată complet sigură în contextul războiului dintre Ucraina și Federația Rusă”. O alternativă bună, dar nu suficient de „verde” O alternativă viabilă în regiune este inițiativa GETT, mai explică Păcuraru. Ea este una clasică și nu verde, de tip climatic, sustenabil cum spun politicile de mediu comunitare. „Am observat, de asemenea, apariția inițiativei «Green Electric Transmission and Trade» — GETT. Este vorba despre un proiect regional de transport și comercializare transfrontalieră a energiei electrice «verzi», în care Azerbaidjanul, Georgia, Turcia și Bulgaria ar ocupa poziții centrale. Spre deosebire de Coridorul Verde, GETT ar reprezenta, în principal, un coridor terestru. Potrivit informațiilor anunțate până acum, la COP31, care urmează să se desfășoare la sfârșitul lunii noiembrie, în Antalya, ar putea fi semnate o serie de acorduri privind proiectul Green Electric Transmission and Trade. Există însă un motiv de îngrijorare: atât COP29, desfășurat la Baku, cât și COP30, organizat în Brazilia, au oferit Chinei oportunități importante pentru semnarea unor acorduri comerciale și pentru consolidarea influenței sale energetice”. UE, prinsă în propria capcană a tranziției verzi Specialistul atrage atenția că toate negocierile internaționale ar putea lăsa din nou cale liberă Chinei, care ar prinde vânt în pupă pentru a se desprinde ca lider energetic global. Prima afectată ar fi UE, inaptă să-și contureze tranziția energetică ca avantaj, ba dimpotrivă, conchide Păcuraru. China avertizează UE Riscul este ca Uniunea Europeană să ajungă din nou dependentă de un monopol energetic — de această dată nu în ceea ce privește combustibilii,
Lovitură pentru România! Noua Dacia Hipster va fi produsă în China, la un preț modic
Dacia pregătește lansarea unuia dintre cele mai ieftine modele electrice din Europa, dar România va primi o lovitură importantă. Hipster, conceptul de doar trei metri lungime prezentat în 2025, ar urma să intre în producție în 2027, în China. Informația, publicată de jurnaliștii de la autocar.co.uk, reprezintă o surpriză importantă, având în vedere că Dacia este unul dintre cele mai importante branduri din România. Dacia Hipster ar urma să coste sub 10.000 de lire sterline Viitorul Hipster nu ar urma să fie produs la Mioveni, ci la uzina din Shiyan, China, notează sursa menționată anterior. Tot aici fost fabricată, până în vara acestui an, prima generație Dacia Spring. Dacia Hipster ar urma să intre în producție în 2027 și va avea în Marea Britanie un preț de pornire de aproximativ 9.500 de lire sterline. Astfel, noul model ar deveni una dintre cele mai accesibile soluții electrice de pe piața din Europa. „Dacia nu a anunțat oficial lansarea versiunii de serie. Întrebată recent despre viitorul Hipster, șefa mărcii, Katrin Adt, nu a confirmat planurile și a îndemnat publicul să aștepte informațiile oficiale. Sursele Autocar susțin însă că proiectul se află într-o fază avansată, iar versiunea finală ar urma să fie prezentată anul viitor”, notează sursa mai sus menționată. Inițial, Dacia Hipster a fost prezentată ca o viziune asupra unei mașini electrice care să fie utilizată în mediul urban și care să fie extrem de accesibilă. Modelul are aproximativ trei metri lungime, 1.55 metri lățime și 1.53 metri înălțime. Cu toate acestea, poate transporta până la patru persoane. De ce ar urma să fie produsă noua Dacia în China În cazul în care informațiile se confirmă, Dacia Hipster va fi construit la fabrica eGT New Energy Automotive din Shiyan, o societate mixtă în care sunt implicate Renault Group, Dongfeng și Nissan. Uzina nu mai produce în prezent automobile pentru Renault Group după ce fabricarea primei generații Spring s-a încheiat acolo în iulie 2026. Frank Marotte, responsabil pentru vânzările și operațiunile globale ale Dacia, a confirmat pentru Autocar că este pregătit un plan împreună cu ceilalți acționari pentru menținerea activității fabricii, mai notează sursa menționată anterior. De menționat este că Renault Goup dorește să păstreze unitatea datorită costurilor mici de producție și datorită faptului că are o capacitate anuală de aproximativ 45.000 de vehicule. Astfel, inginerii din China lucrează și la dezvoltarea tehnică a Hipster, inclusiv la motor, la baterie și la șasiu. Totodată, pentru reducerea costurilor ar putea fi utilizate, unde se poate, componente provenite de la vechea generație Spring.
Creștere economică alături de China. Viorica Dăncilă explică
Fostul premier al României, Viorica Dăncilă, a prezentat pentru Gândul o serie de domenii-cheie care ar putea beneficia de evoluții semnificative, dacă România ar implementa o cooperare mai aprofundată cu Republica Populară Chineză. De la apicultură și industria alimentară la domenii precum medicina și tehnologia, parteneriatele bilaterale ar putea revitaliza economia României, iar o serie de avantaje evidente ar fi de partea antreprenorilor români. Viorica Dăncilă, care este președintele Casei Româno-Chineze, a subliniat faptul că în România există mulți antreprenori, ale căror produse ar putea fi, astfel, importate de partenerii chinezi. Fostul premier a transmis că, pe de-o parte, pozițiile rezervate ale României în relația cu China se datorează deficitului balanței comerciale a țării noastre, în favoarea Chinei. „Eu cred că trebuie să o dezvoltăm pe toate palierele care fac eficientă această cooperare în ambele sensuri. Noi știm că balanța comercială este în favoarea Chinei, dar mai știm faptul că nici România nu a făcut un efort susținut pentru a reduce acest deficit de balanță comercială. Eu cred că sunt domenii cu potențial care pot… pot fi stimulate și care pot aduce un plus pentru ambele părți. Pe de o parte, noi ne raportăm doar la balanța comercială și spunem că e un deficit în favoarea Chinei. Eu nu sunt de acord că trebuie să reducem acest deficit prin a opri produse din China care să vină în România, ci prin a stimula ca noi să mergem pe piața chineză și să fim competitivi. Și aici un prim pas ar fi spre agricultură și industria alimentară, pentru că avem produse de calitate, avem produse ecologice foarte căutate pe piața chineză, avem producători care nu au unde să-și vândă produsele, deci ar fi un ajutor și pentru producători și cred că acest pas ar fi unul important. În timpul mandatului am semnat pentru exportul de miere. Acum, înainte de căderea guvernului, am văzut că a fost un memorandum pe produsele lactate. Dar acest lucru, semnarea unor memorandumuri, nu este suficientă, trebuie să avem grijă ca aceste lucruri să fie puse în practică”, a explicat fostul premier pentru Gândul. Îmbunătățirea cooperării cu China, avantaje pentru fermierii și agricultorii din România Agricultura reprezintă domeniul care ar putea beneficia de cele mai mari avantaje ale apropierii economice dintre România și Republica Populară Chineză, în timp ce antreprenori din diferite domenii de activitate ar avea oportunitatea de a-și livra produsele sau serviciile către companiile chineze. Viorica Dăncilă a reiterat o parte dintre avantajele unei cooperări mai extinse și în cadrul celei de-a doua ediții a Forumului pentru Cooperare Economică România-China. „Pe lângă produsele din agricultură, cred că avem și foarte mulți antreprenori care au produse de calitate și pe care le putem duce spre piața chineză. Ei bine, acest forum a avut ca obiectiv punerea în… legătură a unor antreprenori din România, cât și a unor companii din China. Eu cred că această punere în legătură trebuie să aibă efectele pe care le dorim, nu numai o discuție în cadrul unei săli, ci să ducem mai departe ceea ce ne propunem, adică să vedem parteneriate între companii și între antreprenori, pentru că aceste parteneriate ajută și antreprenorii români care sunt într-o situație dificilă, dar ajută și România, pentru că un export de produse cu valoare adăugată este un lucru foarte bun. Pe de altă parte, să mai vedem domeniile cu potențial, pentru că și cooperarea pe diferite domenii, și aici mă refer la inteligența artificială, tehnologie, medicină, pot fi un plus pentru ambele părți, mai ales pentru România, care are nevoie de o tehnologie mai avansată. Eu cred că toate aceste lucruri depind nu numai de voința antreprenorilor, nu numai de implicarea grupului de prietenie din Parlamentul României condus de domnul Corendea sau de implicarea Casei Româno-Chineze, ci depinde și de instituțiile din România care trebuie să impulsioneze această cooperare”, a transmis Viorica Dăncilă. Exemplul marilor puteri: vizita președintelui Xi Jinping în SUA Fostul premier a menționat importanța de a înțelege avantajele care survin în urma îmbunătățirii relațiilor bilaterale și a dat exemplu deschiderea lui Donald Trump pentru dialogul cu Republica Populară Chineză. Președintele Xi Jinping a aterizat, astăzi, în Statele Unite pentru o întrevedere cu Donald Trump. „Vedem chiar astăzi vizita președintelui Xi Jinping în Statele Unite, vedem dorința de cooperare între marile puteri, vedem dorința de cooperare între state europene și China, și aici mă refer la Franța, Germania, Spania, Polonia. E bine, aș dori să luăm exemplu de bune practici și România să procedeze în mod asemănător. Aș vrea să văd un prim-ministru al României care să meargă cu oameni de afaceri în China, aș vrea să văd o vizită a președintelui României în China, astfel încât să dăm încredere cooperării dintre țările noastre”, a conchis Viorica Dăncilă pentru Gândul.
Spaniolii au văzut mașina din China și au dat verdictul: Dacia Sandero NU e invincibilă!
Chinezii au scos pe piață o mașină care vrea să demonstreze că Dacia Sandero nu e invincibilă, iar în acest sens o comercializează, deja, în Spania. Monopolul pe piața spaniolă auto este deținut de Dacia Sandero, dar Geely E2, cu 0 emisii, vrea să câștige supremația, anunță jurnaliștii iberici. Piața auto din Spania ar putea cunoaște, în viitorul foarte apropiat, o schimbare importantă în ceea ce privește schimbările vânzărilor de mașini. Concluzia jurnaliștilor spanioli este că mai devreme sau mai târziu, o mașină chinezească ar putea deveni cel mai bine vândut vehicul de pe piața iberică. Deocamdată, acest loc este deținut de Dacia Sandero, dar Geely E2 vrea să demonstreze că mobilitatea electrică accesibilă poate atrage mulți oameni. Cu prețul incredibil de mic, de 14.490 de euro după reduceri și subvenții, mașina dă peste cap planurile modelelor existente pe piața spaniolă. Se așteaptă ca CUPRA Raval, Volkswagen ID. Polo, Peugeot E-208, Lancia Ypsilon Elettrica sau MINI Acemansă fie chiar depășite curând de E2 în ceea ce privește cifrele de vânzări. Versiunea de bază folosește un motor de 82 CP în poziție spate și o baterie mică de 35 kWh, care oferă 252 km de autonomie omologată. Vehiculul cu tracțiune spate are un consum mediu de 15,9 kWh la 100 km. Încărcarea mașinii se poate face cu curent alternativ la 6,6 kW sau continuu la 60 kW. Echiparea standard la Geely E2 surprinde plăcut Cifrele de performanță indică o mașină concepută în principal pentru utilizare urbană. Ajunge de la 0 la 100 km/h în 14,2 secunde și are o viteză maximă de 130 km/h. Dar asta nu este tot. Geely E2 oferă și o versiune de 116 CP cu o baterie de 47 kWh, disponibilă în două niveluri de echipare, PRO+ și MAX+. Indiferent de varianta aleasă, spațiul interior este mai apropiat de o mașină din segmentul C decât de un supermini tipic, după cum apare în recenzia mașinii. Portbagajul spate oferă 375 de litri, în timp ce portbagajul față ajunge la 70 de litri, ceea ce este ideal pentru depozitarea cablurilor de încărcare, scrie Motor 1. Echiparea standard surprinde plăcut: climatizare automată, faruri LED, tehnologie V2L, acces și pornire fără cheie, plus panou de bord digital de 8,8 inci. De asemenea, mai există un afișaj central de 14,6 inci, scaune față reglabile electric și compatibilitate cu Apple CarPlay și Android Auto, V2L. În ceea ce privește sumele de bani investite, Geely E2 PRO are un preț recomandat de 20.990 de euro, cel redus este 16.405 euro, iar suma după reduceri și subvenții ajunge la 14.490 de euro. Pentru Geely E2 PRO sumele sunt mai mari: 24.990 de euro, 20.405 euro și 17.985 de euro. același lucru este valabil și pentru Geely E2 MAX+: 27.490 de euro, 22.905 euro și 20.485 de euro.
Trump a semnat legea susținută de Zelenski. Rusia, lovită de noi sancțiuni, iar China și India riscă tarife de 100%
Noua lege, denumită „Legea Lindsey O. Graham privind sancțiunile împotriva Rusiei și Iranului din 2026”, după senatorul republican Lindsey Graham, a fost adoptată miercuri de Camera Reprezentanților cu 262 de voturi pentru și 159 împotrivă, după ce trecuse în august și de Senat. Donald Trump a promulgat-o vineri noaptea ( ora României). Una dintre cele mai importante prevederi îi permite președintelui SUA să impună tarife de până la 100% asupra mărfurilor provenite din statele care se numără printre cei mai mari cinci importatori de petrol și gaze naturale rusești. Măsura nu înseamnă că tarifele de 100% intră automat în vigoare pentru toate aceste țări, legea oferindu-i lui Trump o marjă importantă de decizie în aplicarea lor. China și India, în prima linie Cele mai expuse sunt China și India, două economii uriașe și parteneri comerciali importanți ai Statelor Unite. Datele Centrului pentru Cercetare în Energie și Aer Curat (CREA) arată că, de la introducerea embargoului european asupra petrolului rusesc în decembrie 2022 și până la sfârșitul lunii august 2026, China a cumpărat 50% din exporturile de țiței ale Rusiei, iar India 37%. Turcia și Uniunea Europeană au reprezentat fiecare aproximativ 5%. Legea prevede și excepții, inclusiv pentru statele care importă mai puțin de 15% din necesarul lor de gaze naturale din Rusia și iau măsuri pentru reducerea acestei dependențe. Președintele american dispune, de asemenea, de posibilitatea unor derogări legate de interesele de securitate națională ale SUA. Putin, băncile și „flota din umbră”, vizate de sancțiuni Pachetul nu se limitează la cumpărătorii de energie rusească. Sunt vizate sectoarele energetic și de apărare ale Rusiei, instituții financiare, oficiali de rang înalt și rețeaua de petroliere cunoscută drept „flota din umbră”, folosită pentru transportul petrolului rusesc și ocolirea restricțiilor occidentale. Măsurile urmăresc reducerea veniturilor pe care Moscova le poate folosi pentru finanțarea războiului din Ucraina. La solicitarea administrației Trump, pachetul legislativ include și extinderea sancțiunilor împotriva Iranului, inclusiv în domeniile energiei și armamentului. Includerea Iranului a făcut parte din compromisul politic care a permis avansarea legii în Congres. Legea poartă numele lui Lindsey Graham Actul legislativ a fost redenumit în onoarea senatorului republican Lindsey Graham, unul dintre principalii săi susținători și unul dintre cei mai vocali apărători ai Ucrainei în Congresul american. Graham a murit pe 11 iulie 2026, la vârsta de 71 de ani, la scurt timp după întoarcerea dintr-o vizită la Kiev. Potrivit constatărilor preliminare ale medicului legist, acesta a suferit o disecție de aortă provocată de o boală cardiovasculară arteriosclerotică. Înainte de moartea sa, senatorul făcuse presiuni timp de mai multe luni pentru adoptarea unor sancțiuni mult mai dure împotriva Rusiei și a statelor care continuă să cumpere energie rusească. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a salutat, la momentul respectiv, adoptarea proiectului în Camera Reprezentanților, afirmând că sancțiunile economice puternice pot reduce capacitatea Rusiei de a-și finanța războiul. Zelenski a subliniat și caracterul simbolic al momentului: Camera a aprobat legea în noaptea unui nou atac rusesc asupra Ucrainei cu rachete balistice, alte tipuri de rachete și drone.
Speculații despre sănătatea lui Xi Jinping: Președintele chinez ar fi suferit un AVC. Informațiile, neconfirmate de oficiali
Wanjun Xie, un dizident chinez, a susținut într-o postare pe X că Xi Jinping a leșinat în timpul summitului BRICS de la New Delhi, notează Nation Thailand. Informația nu a fost confirmată de oficiali Xie a spus ulterior că președintele chinez a suferit un accident vascular cerebral ischemic sever. Nu a existat nicio informație credibilă care să susțină afirmația, iar postarea a primit o notă comunitară pe X, semnalând-o ca fiind inconsistentă cu faptele. Itinerariul publicat de China plasează plecarea lui Xi în ultima zi a vizitei sale anunțate la summit. Programul nu susține sugestiile conform cărora și-ar fi întrerupt în mod neașteptat șederea. Cu toate acestea, nu poate stabili starea sa medicală după întoarcerea la Beijing. Xie a susținut că, după ce s-a întors în China, președintele chinez a fost transportat de la aeroportul din Beijing cu un elicopter militar la Spitalul General al Armatei Populare de Eliberare, cunoscut în mod obișnuit sub numele de Spitalul 301. Xie a mai susținut că o echipă de experți l-a diagnosticat pe Xi cu un accident vascular cerebral ischemic. Conform relatării sale, Xi a ales să se întoarcă la Beijing în loc să se interneze în spitalul din India, ceea ce l-a făcut să piardă o perioadă critică de tratament. Nici diagnosticul, nici pretinsa întârziere a tratamentului său nu au fost confirmate. Xie a sugerat, de asemenea, că presupusa boală ar putea afecta o posibilă vizită a lui Xi în Statele Unite la sfârșitul lunii septembrie. Nici această informație nu a fost confirmată. Până joi, nicio sursă oficială chineză sau indiană nu confirmase că Xi a leșinat, a suferit un accident vascular cerebral sau a fost spitalizat.. Beijingul nu emisese niciun anunț care să identifice un diagnostic de accident vascular cerebral sau să confirme internarea sa la Spitalul 301, în urma vizitei în India. Nu se cunoaște starea de sănătate a lui Xi Jinping Absența unui anunț oficial nu poate, în sine, stabili dacă Xi a avut o urgență medicală privată. De asemenea, relatările oficiale de călătorie nu oferă nicio evaluare independentă a stării sale de sănătate după sosirea sa la Beijing. Acuzațiile lui Xie includ un diagnostic specific, transport de urgență, decizii privind tratamentul și posibile consecințe pentru călătoriile viitoare. Relatarea sa nu a fost însoțită de dosare medicale, declarații de spital sau alte documente verificabile independent pentru a susține aceste afirmații.
Oana Țoiu: România vrea să devină un liant transatlantic pentru mineralele critice
Oana Țoiu a arătat că accentul pus recent de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, pe dosarul mineralelor critice reflectă o muncă tehnică de durată a statelor membre. „România este parte a grupului de lucru pentru minerale critice. Lucrăm deja de mai bine de un an de zile la aceste propuneri. Practic, Ursula von der Leyen a ridicat acum la nivelul discursului său o prioritate la care statele membre lucrează de mai mult timp. Sunt deja proiecte pilot pentru depozitare. Vorbim de schimbarea mecanismelor de finanțare, de exemplu, astfel încât să poți să te asiguri că ai procesarea necesară”, a declarat Oana Țoiu, miercuri, la Euronews. Miza procesării locale a resurselor Șefa diplomației române a precizat că strategia națională trebuie să depășească faza de simplă extracție brută și să dezvolte capacități industriale de procesare. „România, de exemplu, are cupru, și multe alte minerale, are o miză însă să poată să facă mai mult din procesare, mai aproape de locul în care se face extracția mineralului respectiv. De multă vreme există o atenție aparte pentru zona de grafit, grafen. Ați văzut de la Ministerul Economiei o atenție sporită”, a subliniat ministra. Pentru atragerea de investiții concrete, ministra a subliniat că datele geologice istorice trebuie aduse la standardele actuale demers în care există o colaborare cu Statele Unite. „Noi trebuie să actualizăm și studiile. Într-o zonă în care să poți să te uiți la planurile concrete, ai nevoie și de studii actualizate. De exemplu, cu Statele Unite ale Americii, una dintre discuțiile pe care le avem, ține de echipe comune ale experților, ale institutelor de cercetare, ca să poată să asigure acest tip de evaluare”, a continuat șefa diplomației. Competiția cu monopolul Chinei și rolul de liant transatlantic Țoiu a vorbit și despre competiția de pe piața globală, în special despre poziția Chinei. „O provocare majoră în acest moment pentru autonomia strategică este piața globală. Când ai o țară cum este China, care are atât de mult din piață, dacă vrea să controleze prețul și să poată să vină cu prețuri la care pur și simplu nu poți să fii competitiv”, a mai precizat oficialul. În acest context, România urmărește consolidarea cooperării atât în interiorul Uniunii Europene, cât și în relația transatlantică. „Pentru noi e foarte important să lucrăm în interiorul Uniunii Europene, în grupul de lucru strategic și în relația transatlantică pe asta. Au apărut atunci semne de întrebare legate de alegerea României între Uniunea Europeană și Statelor Unite ale Americii și am clarificat și atunci că alegerea noastră este să fim un liant”, a mai subliniat Țoiu.