O universitate britanică a oprit cercetările în domeniul drepturilor omului la presiunea Chinei
Universitatea Sheffield Hallam, care găzduiește Centrul Helena Kennedy pentru Justiție Internațională (HKC), o instituție de cercetare de top axată pe drepturile omului, a ordonat uneia dintre cele mai cunoscute profesoare ale sale, Laura Murphy, să înceteze cercetările privind lanțurile de aprovizionare și munca forțată în China. Munca lui Murphy se concentrează pe uiguri, o minoritate musulmană persecutată din China, cooptați în programe de muncă forțată. Cercetările sale și ale colegilor de la HKC au fost citate pe scară largă de guvernele occidentale și de ONU și au contribuit la conturarea politicilor menite să elimine bunurile fabricate prin muncă forțată din lanțurile de aprovizionare internaționale. Guvernul chinez respinge acuzațiile de muncă forțată și afirmă că programele de lucru pentru uiguri sunt menite să combată sărăcia. În februarie, lui Murphy i s-a spus că munca sa asupra Chinei, descrisă anterior de universitate drept „revoluționară”, trebuia să se oprească. Site-ul web al Laboratorului de Muncă Forțată, mica echipă de cercetători a lui Murphy de la Hong Kong, a fost închis – deși mai multe dintre rapoarte rămân disponibile în alte părți, mai puțin vizibile, ale arhivei universității. Presiunea autorităților chineze asupra universităților britanice În octombrie, universitatea a anunțat că ridică interdicția asupra lucrărilor lui Murphy despre China și munca forțată și și-a cerut scuze. Însă oprirea de opt luni – și abandonarea cercetărilor anterioare – dezvăluie efectul descurajant pe care presiunea din partea autorităților chineze îl poate avea asupra universităților din Regatul Unit. „Prima mea reacție a fost confuzie”, a spus Murphy. Universitatea i-a spus că o combinație de probleme administrative înseamnă că nu îi mai pot sprijini munca. Însă anchete ulterioare au sugerat că universitatea „îmi schimba în mod explicit libertatea academică pentru accesul la piața studențească chineză”, a spus Murphy, ceea ce a fost „cu adevărat șocant”. Universitatea neagă că decizia s-a bazat pe interese comerciale. Instrucțiunea dată lui Murphy de a-și opri cercetarea a venit la șase luni după ce universitatea a decis să abandoneze un raport planificat privind riscul muncii forțate a uigurilor în lanțul de aprovizionare cu minerale critice și să returneze finanțarea asociată acestei cercetări către finanțatorul inițial, Global Rights Compliance (GRC), o fundație juridică non-profit cu sediul la Haga. GRC a publicat în cele din urmă studiul în iunie anul acesta. „Este o problemă faptul că Sheffield Hallam nu mai publică această cercetare”, a declarat Lara Strangways, șefa departamentului de afaceri și drepturi ale omului de la Global Rights Compliance. „Evident, atunci se vor ridica întrebări cu privire la motivul pentru care am ajuns să o publicăm.” În octombrie, după amenințările cu acțiuni în justiție din partea lui Murphy pentru încălcarea libertății sale academice, Sheffield Hallam a ridicat restricțiile. Însă Murphy a spus că a rămas „prudentă”. „În acest moment nu sunt sigur dacă universitatea este pregătită să ofere la fel de mult sprijin ca înainte”, a spus ea. Decizia de a opri cercetările lui Murphy pare să fi provenit din mai mulți factori. Oficial, universitatea a invocat două motive: îngrijorarea cu privire la siguranța personalului din China și faptul că, după ce a fost dată în judecată de o companie chineză menționată într-unul dintre rapoartele HKC, furnizorul de asigurări al universității a declarat că nu va mai acoperi lucrările produse de HKC pentru riscul de defăimare. Procesul respectiv este în curs de desfășurare.
Președintele Chinei nu va lua măsuri în privința Taiwanului în timpul mandatului său, spune Trump
Trump a declarat că problema controversată a Taiwanului nu a fost abordată în discuțiile sale de joi cu Xi în Coreea de Sud, care s-au concentrat în mare parte pe tensiunile comerciale dintre SUA și China. Însă liderul american și-a exprimat certitudinea că China nu va lua măsuri în privința Taiwanului cât timp va fi în funcție, potrivit AP. „El a spus deschis, și oamenii lui au spus deschis la întâlniri: «Nu am face niciodată nimic cât timp președintele Trump este președinte», pentru că știu consecințele”, a spus Trump într-un fragment dintr-un interviu acordat programului „60 Minutes” de la CBS, difuzat duminică. Oficialii americani sunt de mult timp îngrijorați de posibilitatea ca China să folosească forța militară împotriva Taiwanului, democrația insulară autoguvernată revendicată de Beijing ca parte a teritoriului său. Legea din 1979 privind relațiile cu Taiwanul, care a guvernat relațiile SUA cu insula, nu impune SUA să intervină militar în cazul unei invadări de către China, dar impune ca politică americană asigurarea că Taiwanul are resursele necesare pentru a se apăra și pentru a preveni orice schimbare unilaterală de statut din partea Beijingului. Întrebat dacă ar ordona forțelor americane să apere Taiwanul în cazul unui atac din partea Chinei, Trump a ezitat. Statele Unite, atât administrația republicană, cât și cea democrată, au menținut o politică de „ambiguitate strategică” față de Taiwan – încercând să nu dezvăluie dacă SUA ar veni în ajutorul insulei într-un astfel de scenariu.
Statele Unite sunt pregătite să majoreze tarifele vamale dacă China nu își respectă angajamentele, avertizează Scott Bessent
Autoritățile chineze au anunțat joi că au suspendat pentru un an restricțiile suplimentare impuse pe 9 octombrie asupra exporturilor de metale rare, metale esențiale pentru sectorul tehnologic mondial. Acestea sunt extrase în multe țări, inclusiv în Statele Unite, dar China deține un quasi-monopol asupra prelucrării acestor elemente metalice pentru a le face utilizabile în industrie. O parte din restricțiile la export decise anterior de Beijing rămân totuși în vigoare. Suspendarea a fost comunicată după discuțiile dintre președintele american Donald Trump și președintele chinez Xi Jinping, în Coreea de Sud. „Chinezii au preluat controlul asupra acestei piețe și, din păcate, s-au dovedit uneori a fi parteneri (comerciali) puțin fiabili”, a comentat Scott Bessent într-un interviu acordat canalului Fox. După acordul și „buna voință” afișată între șefii de stat chinez și american, „sper că vom putea conta pe ei pentru a fi parteneri mai fiabili”, a continuat secretarul american al Trezoreriei. În caz contrar, „am putea amenința din nou cu taxe vamale și am putea acționa și asupra multor altor pârghii”, a avertizat responsabilul. În cadrul acordului anunțat săptămâna aceasta, guvernul american va reduce de la 57% la 47% nivelul taxelor vamale impuse exporturilor chineze la intrarea în Statele Unite. Protocolul încheiat între cele două mari economii ale lumii prevede ca China să ia „măsuri semnificative pentru a stopa fluxul de fentanil către Statele Unite”, potrivit unui document publicat de Casa Albă. Fentanilul este un opiaceu puternic, al cărui consum provoacă anual, în Statele Unite, moartea a zeci de mii de persoane prin supradoză. Potrivit agenției americane de combatere a traficului de stupefiante (DEA), China este, de departe, primul furnizor de fentanil al Statelor Unite.
Disputa privind TikTok: China anunță că va colabora cu Statele Unite pentru a găsi o soluție
China a anunțat joi că va „lucra cu Statele Unite pentru a rezolva în mod corespunzător problemele legate de TikTok”, după discuțiile dintre președintele chinez Xi Jinping și președintele american Donald Trump. Declarația Ministerului Comerțului de la Beijing vine pe fondul unor negocieri tensionate privind viitorul platformei de social media în SUA, dar fără detalii concrete despre un acord, scrie AP. Întâlnirea celor doi lideri, desfășurată în Coreea de Sud, a avut ca scop reducerea tensiunilor comerciale dintre cele două țări. Cu toate acestea, problema TikTok, deținută de compania chineză ByteDance, a rămas nerezolvată. Administrația Trump a încercat în ultimele luni să încheie un acord care să permită continuarea funcționării aplicației în Statele Unite, în ciuda unei legi semnate anterior de Joe Biden, care prevede interzicerea TikTok dacă nu își schimbă proprietarul. Platforma a fost temporar suspendată la începutul anului, dar Trump a emis mai multe ordine executive prin care a permis reluarea activității până la finalizarea negocierilor. Trezorierul american Scott Bessent anunțase duminică, într-un interviu pentru CBS, că tranzacția urma să fie „finalizată joi”, însă discuțiile s-au blocat după ce China a refuzat termenii ofertei americane, în contextul unor noi tarife impuse produselor chineze. TikTok, una din cele mai populare aplicații în China Potrivit analiștilor, chestiunea TikTok nu reprezintă o prioritate pentru Xi Jinping. „China este dispusă să-l lase pe Trump să proclame că a obținut un acord, chiar dacă rămân mari semne de întrebare privind protecția datelor utilizatorilor americani”, a declarat Bonnie Glaser, de la German Marshall Fund. TikTok rămâne una dintre cele mai populare aplicații din SUA, mai ales în rândul tinerilor sub 30 de ani. Conform unui sondaj Pew Research Center, 43% dintre aceștia își iau frecvent știrile de pe TikTok, mai mult decât de pe YouTube, Facebook sau Instagram. Totuși, dezbaterea privind securitatea datelor continuă: aproximativ o treime dintre americani susțin interzicerea aplicației, invocând riscuri legate de controlul chinez asupra algoritmului care personalizează conținutul.
Prețul petrolului rusesc scade brusc din cauza sancțiunilor SUA care blochează achizițiile Chinei
Vânzările spot de ESPO, care se transportă din Extremul Orient al Rusiei, au fost oferite cu o reducere de 50 de cenți pe baril față de indicatorul ICE Brent în această săptămână, potrivit traderilor care participă la piață. Categoria a avut un preț premium de peste 1 dolar pe baril săptămâna trecută, înainte de ultima rundă de sancțiuni. Piața petrolului este în alertă pentru semne de perturbare după ce SUA au pus pe lista neagră companiile rusești Rosneft și Lukoil pentru a crește presiunea asupra Moscovei să pună capăt războiului din Ucraina. Măsura luată de Washington a urmat restricțiilor sporite impuse de Uniunea Europeană asupra comerțului cu energie al Rusiei și a stimulat creșteri ale contractelor futures de referință săptămâna trecută, notează Bloomberg. ESPO este preferat atât de rafinăriile de stat din China, cât și de procesatorii privați din această țară, cunoscuți sub numele de „teapots”, care au experiență în manipularea încărcăturilor de țiței aflate pe lista neagră a SUA, cum ar fi cele din Iran. După sancțiunile SUA, companiile de stat chineze, inclusiv Sinopec, au anulat unele achiziții de țiței rusesc transportat pe mare, în principal ESPO. Rafinăriile private chineze preiau de obicei aproximativ 800.000 de barili pe zi de țiței din Extremul Orient rus, inclusiv ESPO, precum și sortimentele Sokol și Sakhalin Blend, iar cererea va „rămâne robustă”, potrivit companiei de analiză Vortexa Ltd. În prezent, nu este clar dacă acestea pot absorbi barilii respinși de alte rafinării. Sancțiunile SUA împotriva Rosneft și Lukoil reprezintă primele restricții majore impuse industriei petroliere rusești de la revenirea președintelui Donald Trump la Casa Albă. Planul administrației este de a face comerțul Moscovei mai costisitor și mai riscant, dar fără a crește prețurile globale, au declarat oficiali familiarizați cu această chestiune.
China se pregătește să intre în era roboților înaintea occidentalilor. Până în 2035, robo-câinii și robo-bonele vor face parte din multe familii
Un expert chinez trage un semnal de alarmă: Republica Populară Chineză s-ar putea confrunta peste 10 ani cu șomaj în masă, scădere demografică dramatică, polarizare socială, erodarea tradițiilor și scăderea căsătoriilor. Și toate aceste probleme ar putea fi cauzate de automatizarea în masă și de răspândirea Inteligenței Artificiale în toate domeniile profesionale. China ar plănui să implementeze roboți în toate aspectele cotidiene ale vieții. Astăzi, chinezii se amuză când îi văd cum joacă fotbal, Mâine, ar putea ajunge să înlocuiască fotbaliștii umani în totalitate. Între timp, Beijinul ar putea înăspri controalele asupra exportului de metale rare dacă întâlnirea dintre liderul chinez Xi Jinping și președintele american Donald Trump nu va da roade. Maratonul viitorului desfășurat sâmbătă, 19 aprilie 2025, reprezintă încă un mic pas pentru roboți – de fapt, mii de pași! Roboți umanoizi, de diferite forme și dimensiuni, au parcurs traseul de 21,1 kilometri, într-un eveniment despre care organizatorii spun că este o premieră mondială. Inițiativa „AI+”: Din 2035, roboții vor fi răspândiți în toată China South China Morning scrie că guvernul chinez a lansat inițiativa „AI+” în luna august pentru un nou stimul economic. Pe 10 octombrie, oficiali și experți au publicat o serie de analize în jurnalul oficial E-Government, despre cum China ar putea fi dezvoltată prin politica „AI+”. Din anul 2035, roboții nu vor înlocui doar muncitorii din fabrici, dar și angajații din instituțiile guvernamentale. Vor exista roboți care vor fi bone și însoțitori pentru copii, fie îngrijitori pentru vârstnici. „Inteligența Artificială nu doar că va respecta regulile impuse de oameni, dar va fi capabilă să formeze noi modele, să descopere noi legi și să pună noi întrebări despre mediul înconjurător. Oamenii de știință văd o infinitate de posibilități la frontiera cunoașterii, întreprinderile vor găsi un spațiu infinit pentru creștere, publicul va simți o speranță infinită pentru o creștere a calității vieții, iar comunitatea internațională va explora un potențial infinit pentru o cooperare din care toți să aibă de câștigat”, a spus Yi Chengqi, director adjunct al unității AI din Departamentul de Dezvoltare a Big Data al Centrului de Informații de Stat. Elevii unei școli din provincia Guizhou urmăresc un robo-câine care face acrobații. He Zhe, profesor la Departamentul de Guvernare Națională al Școlii Centrale de Partid și secretar general al Centrului Național de Cercetare a Strategiei, crede că stilul de viață al chinezilor de peste 10 ani va fi cu mult mai diferit față de cel de azi, datorită implementării AI. „În civilizațiile tradiționale, oamenii sunt singurii producători economici. Însă, într-o civilizație inteligentă, Inteligența Artificială evoluează la Inteligența Artificială Generală, și eventual, la Superinteligență, de la o simplă unealtă auxiliară la un agent autonom în producție. Este previzibil ca oamenii să nu mai fie singurii producători. Cu dezvoltarea și răspândirea aplicațiilor umanoizilor inteligenți, AI nu va mai fi văzută ca o unealtă care îndeplinește sarcini simple în producție, dar va participa în luarea deciziilor”, a spus el. China a găzduit primul meci de fotbal cu roboți. Experți: Inteligența Artificială învață să mintă, să comploteze și să își amenințe creatorii Consecințele automatizării: Familia tradițională s-ar putea eroda Profesorul avertizează însă, pe măsură ce chinezii vor avea robo-câini ca animale de companie artificiale, iar copiii din generațiile viitoare vor fi îngrijiți de roboți cu inteligență artificială întrupată: „Avansul rapid sunt făcuți de roboți. Oamenii și AI vor constitui producătorul unei civilizații inteligente. Dezvoltarea constantă a unei inteligențe artificiale cu performanță crescută, în special cea întrupată, va permite entităților cu AI să participe la multe activități umane. Asta va duce la alterarea structurii tradiționale a societății umane. AI va transforma familia tradițională. Tot mai mulți indivizi vor deveni independenți, ceea ce va duce la un trend de scăderea divorțurilor și a nașterilor.” China are în vedere să introducă și câinii-roboți de patrulare, care vor servi drept noii „polițiști” ai viitorului. Aceștia pot filma, detecta suspecții și pot să le transmită mesaje cetățenilor Robo-câinii joacă fotbal în orașul Hangzhou – 19 octombrie 2025 „Acești roboți nu dorm, nu obosesc și nu fac greșeli de judecată”, a declarat un oficial local din Hangzhou. Experții cred că patrulele mixte om-robot vor deveni o normă în marile orașe din China: de la monitorizarea traficului la prevenirea accidentelor, până la gestionarea dezastrelor naturale. Sursa Foto: Profimedia Autorul recomandă: CHINA a construit prima autostradă din lume fără ajutorul muncitorilor, ci doar cu mașini autonome, roboți și drone
Forțele Aeriene din China au dat târcoale Taiwanului cu doar câteva zile înainte de întâlnirea dintre Xi și Trump
Forțele Aeriene ale Armatei Populare de Eliberare (EPL) a Chinei au desfășurat recent manevre în jurul insulei Taiwan, a informat televiziunea de stat chineză duminică seara, în cadrul unor operațiuni anunțate cu doar câteva zile înainte de întâlnirea programată în Coreea de Sud între președintele chinez Xi Jinping și președintele american Donald Trump. Potrivit canalului militar al televiziunii de stat CCTV, care nu a oferit detalii despre data exactă a exercițiilor, unități ale Comandamentului Teatrului de Est al EPL au efectuat exerciții „de luptă reală” pentru a testa capacitatea de recunoaștere, avertizare timpurie, blocare aeriană și atacuri de precizie. Printre aeronavele participante s-au numărat avioane de vânătoare J-10 și bombardiere H-6K, care au realizat simulări de confruntări aeriene și maritime în jurul insulei. Raportul a subliniat că aceste operațiuni fac parte din consolidarea „pregătirii complete pentru luptă” și din apărarea „suveranității și integrității teritoriale” a Chinei. Experți militari citați de presa oficială au calificat manevrele drept „de rutină”, menite să descurajeze ceea ce Beijingul numește „activități separatiste” în Taiwan. Exerciții pentru întărirea apărării Ministerul Apărării din Taiwan nu a raportat mișcări neobișnuite, deși în buletinul său zilnic a înregistrat prezența a patru aeronave militare chineze în apropierea teritoriului său. Taipei respinge pretențiile de suveranitate ale Beijingului și susține că doar cei 23 de milioane de locuitori ai insulei pot decide asupra viitorului lor politic. Washingtonul, principalul furnizor de armament al Taiwanului, își menține angajamentul de a oferi insulei mijloace defensive, chiar dacă nu are relații diplomatice formale cu aceasta. În ultimele săptămâni, disputa dintre Taipei și Beijing s-a intensificat în jurul Rezoluției 2758 a Națiunilor Unite, care, în octombrie 1971, a recunoscut Republica Populară Chineză drept singurul reprezentant legitim al Chinei în cadrul organizației. Beijingul susține că această rezoluție îi sprijină și suveranitatea asupra Taiwanului — o interpretare pe care Taipei o consideră o „distorsionare” a textului original, menită să creeze o „așa-zisă bază legală” pentru o „viitoare agresiune armată” asupra insulei. Anunțul privind exercițiile a venit în ajunul posibilei întrevederi dintre Xi și Trump, care urmează să aibă loc în marja unui summit regional din Coreea de Sud. Se așteaptă ca cei doi lideri să abordeze, printre altele, situația din strâmtoarea Taiwan și tensiunile comerciale bilaterale. Secretarul de stat al SUA, Marco Rubio, a declarat sâmbătă că Taipei nu ar trebui să fie îngrijorat de discuțiile dintre cei doi lideri. „Ceea ce îi îngrijorează pe oameni este ideea că vom obține un acord comercial avantajos în schimbul retragerii noastre din Taiwan. Nimeni nu ia în considerare acest lucru”, a afirmat Rubio într-un zbor spre Doha. Ministerul de Externe al Taiwanului a declarat, la rândul său, duminică, că va urmări îndeaproape evoluția interacțiunilor dintre Statele Unite și China și a subliniat că canalele de comunicare dintre Taipei și Washington „rămân deschise”.
Secretarul Trezoreriei americane a făcut anunțul: SUA și China ajung la un acord final privind vânzarea TikTok
Bessent a făcut anunțul în cadrul unei emisiuni de la CBS, spunând că s-a ajuns la un acord și că „începând de astăzi, toate detaliile sunt stabilite, iar cei doi lideri vor finaliza tranzacția” în timpul unei întâlniri programate săptămâna viitoare în Coreea de Sud, scrie The Guardian. Bessent nu a oferit detalii suplimentare privind acordul, însă a punctat faptul că acesta face parte dintr-un cadru mai larg, convenit atât de SUA, cât și de China, al unui potențial acord comercial care va fi discutat în timpul întâlnirii dintre Trump și Xi Jinping în zilele următoare. The Guardian relatează că acordul privind versiunea americană a TikTok este estimat la o valoare de 14 miliarde de dolari, iar ByteDance și investitorii chinezi vor deține mai puțin de 20% din acțiuni. În luna septembrie, Donald Trump a semnat un decret prezidențial care a deschis calea pentru un acord care să permită TikTok să continue să funcționeze în SUA sub o nouă structură corporativă cu investitori americani, scrie CBS News. Congresul american a adoptat o interdicție privind aplicația înainte ca aceasta să fie promulgată în aprilie 2024 de fostul președinte Joe Biden. La începutul acestui an, TikTok a fost indisponibil în SUA, însă accesul a fost restabilit câteva ore mai târziu. De atunci, Trump a prelungit de patru ori aplicarea interdicției, în timp ce administrația sa lucra la elaborarea unui acord de transfer al dreptului de proprietate.
Un laureat Nobel explică de ce Europa pierde cursa tehnologică cu China și SUA: Nu am mai făcut inovații în high-tech. Suntem înțepeniți la mid-tech
Europenii nu ar trebui să le permită Statelor Unite și Chinei să devină lideri în materie de tehnologie, a spus laureatul Nobel pentru Economie din acest an, Philippe Aghion. Economistul francez a avertizat că Europa ar putea pierde cursa tehnologică cu cele două puteri, potrivit France24. „Cred că țările europene ar trebui să realizeze că nu ar trebui să le mai permitem Statelor Unite și Chinei să devină lideri tehnologici și să pierdem în fața lor”, le-a declarat Aghion reporterilor printr-un apel telefonic pe durata unei conferințe de presă la Stockholm. Decalajul SUA-UE a crescut El a spus că decalajul financiar s-a lărgit tot mai mult între SUA și zona euro din anii 1980. După o perioadă când Europa a fost depășită de SUA în ce privește PIB-ul pe cap de locuitor, între cel de-al Doilea Război Mondial și mijlocul anilor 1980, decalajul a devenit și mai mare. „Motivul este că am eșuat să mai inovăm în domeniul high-tech. Am rămas înțepeniți pe mid-tech. Nu avem politici corespunzătoare și instituții pentru a inova în domeniul high-tech”, a spus el. „Nu avem un ecosistem financiar corespunzător pentru inovare”, a mai spus Aghion, în vârstă de 69 de ani. Economistul Philippe Aghion, laureat al Premiului Nobel pentru Economie Cine sunt laureații Premiului Nobel pentru Economie Joel Mokyr, Philippe Aghion şi Peter Howitt sunt cei trei cercetători câștigători ai Premiului Nobel pentru Economie. Cei trei au câştigat prestigiosul premiu pe 2025 pentru lucrările lor privind modul în care inovaţia şi forţele „distrugerii creative” pot stimula creşterea economică. Anunțul a fost făcut luni de Academia Regală Suedeză de Ştiinţe. Lucrările câştigătorilor premiului explică modul în care tehnologia dă naştere la noi produse şi metode de producţie care le înlocuiesc pe cele vechi, ducând la un nivel de trai, sănătate şi calitate a vieţii mai bun pentru oamenii din întreaga lume, a declarat Academia, potrivit Reuters. „În ultimele două secole, pentru prima dată în istorie, lumea a cunoscut o creştere economică susţinută. Acest lucru a scos un număr mare de oameni din sărăcie şi a pus bazele prosperităţii noastre”, a declarat, într-un comunicat, organismul care acordă premiul. Laureaţii au arătat, de asemenea, că un astfel de progres nu poate fi considerat ca fiind de la sine înţeles. „Stagnarea economică, şi nu creşterea, a fost norma în cea mai mare parte a istoriei omenirii. Lucrările lor arată că trebuie să fim conştienţi de ameninţările la adresa creşterii continue şi să le contracarăm”, a declarat Academia Regală Suedeză de Ştiinţe. Sursa Foto: Profimedia Autorul recomandă: Ultimul premiu NOBEL acordat în acest an, decernat. Nobelul pentru Economie și teza revoluționară a trei cercetători. Premiu: 1,2 milioane de dolari
După India, și companiile petroliere de stat chineze suspendă importul de petrol rusesc din cauza temerilor legate de sancțiunile lui Trump
Potrivit mai multor surse comerciale, companiile petroliere de stat chineze au suspendat achiziția de petrol rusesc, chiar după ce India a redus masiv importurile de petrol în urma sancțiunilor lui Trump. Pe 23 octombrie 2025, Departamentul Trezoreriei SUA a anunțat că SUA vor impune sancțiuni asupra a două mari companii petroliere ruse, Rosneft și Lukoil, pentru a presa Kremlinul să înceteze operațiunile militare din Ucraina. Importatorii de top ar putea căuta alternative la petrolul rusesc. Sunt așteptate creșteri de prețuri la nivel global Reuters scrie că scăderea cererii de petrol rusesc ar putea reduce veniturile Moscovei, iar importatorii de top ar urma să caute alternative, ceea ce ar duce la creșterea prețurilor globale. China a importat 1,4 milioane de barili de petrol rusesc pe zi. Petrolul rusesc era transportat pe mare și achiziționat de rafinării independente, inclusiv de operatori mici. După sancțiunile lui Trump asupra Rosneft și Lukoil, companiile petroliere naționale chineze PetroChina, Sinopec, CNOOC și Zhenhua Oil nu vor mai tranzacționa petrolul rusesc transportat pe mare, cel puțin pe termen scurt. Trump a sancționat dur Rusia cu scopul de a-l readuce pe Putin la masa negocierilor Pe durata vizitei secretarului general al NATO, Mark Rutte, Trump a dezvăluit la conferința de presă din Biroul Oval că a anulat întâlnirea cu Vladimir Putin care urma să aibă loc la summitul de la Budapesta. „Mi-am anulat întâlnirea cu Putin pentru că am simțit că nu există un rezultat posibil Trump: Am simțit că este momentul potrivit să impunem sancțiuni Rusiei. Nu a fost corect să avem o întâlnire cu Putin, așa că am anulat-o.Putin și Zelenski aspiră la pace și este timpul să punem capăt acestui război”. Sursa Foto: Profimedia Autorul recomandă: TRUMP pune SANCȚIUNI pe marile companii de petrol ale Rusiei și îi cere lui Putin să ÎNCETEZE FOCUL în Ucraina și să accepte un ARMISTIȚIU. America nu vrea ca Rusia să ia TOATĂ Ucraina