Ce responsabilități financiare are chiriașul. Ce trebuie să plătească la asociația de proprietari
Chiriașul nu este doar cel care achită chiria, ci și participă activ la traiul comun dintr-un bloc. Deși nu este membru al asociației de proprietari, el suportă o parte din cheltuielile generate de consum și folosirea spațiilor comune, precum apă, energie sau curățenie. Asociația de proprietari se ocupă cu gestionarea spațiilor comune ale imobilului: scările, liftul, holurile, subsolul, acoperișul și instalațiile comune. Relația legală este directă între asociație și proprietar, dar prin contract, responsabilitățile financiare pot fi transferate către chiriaș. Cea mai importantă categorie de plăți este întreținerea lunară, care include: apă rece și caldă, canalizare, gunoi menajer, energie electrică pentru spațiile comune, curățenie, dezinsecție și deratizare, precum și căldura furnizată centralizat. Cheltuielile sunt calculate în funcție de consum, numărul de persoane sau suprafața apartamentului. Spre exemplu, un apartament ocupat de doi chiriași generează costuri pentru apă și gunoi proporționale cu numărul de locuitori. Fondul de rulment poate fi inclus în responsabilitățile chiriașului, în funcție de contract. În schimb, fondul de reparații, pentru lucrări majore la acoperiș sau instalații comune, rămâne obligația proprietarului. Ce alte responsabilități are chiriașul Chiriașul trebuie să plătească, pe lângă întreținerea legată de bloc, chiria lunară către proprietar. Totodată, este responsabil de utilitățile individuale: energie electrică, gaz, internet, cablu sau telefonie. Chiar dacă aceste contracte sunt pe numele proprietarului, costurile revin chiriașului pentru că el le utilizează efectiv. Responsabilitățile financiare includ și reparațiile generate de uz greșit sau neglijență. Eventualele amenzi sau penalitățile care vin dintr-un comportament necorespunzător sau nerespectarea regulilor blocului pot fi imputate chiriașului, chiar dacă asociația comunică direct cu proprietarul. La finalul contractului, chiriașul trebuie să predea apartamentul în stare bună, conform procesului-verbal de predare-primire, iar orice degradare peste uzura normală poate genera costuri suplimentare, fie reținute din garanție, fie cerute separat.
Cu cât se scumpesc chiriile din România, în 2026. Orașul în care clienții ar putea plăti și cu 100 de euro mai mult
Pe lângă scumpirile la carburanți, alcool și tutun sau majorarea impozitelor locale, anul acesta și chiriașii vor resimți în mod direct efectele acestor măsuri. Concret, în 2026, chiria devine mai scumpă, iar experții imobiliari atrag atenția că procentul de majorare variază de la un județ la altul. Estimările arată o creștere medie între 5-15% pentru apartamente, influențată de zonă și de impozitele locale, potrivit Antena 3. De exemplu, chiriașii din Capitală vor scoate cu 100 de euro mai mult din buzunare anul acesta pentru plata lunară. Dacă în 2025, chiria medie din Capitală era 780 de euro, anul acesta va ajunge până la 880 de euro, mai precizează sursa. Cu cât se scumpesc chiriile în Cluj-Napoca La Cluj-Napoca, chiriașii plăteau în 2024 în medie 580 de euro pe lună, iar în 2026 vor avea nevoie de aproximativ 700 de euro. FOTO – Caracter ilustrativ: Shutterstock Nici Constanța nu scapă de majorări, pentru că la malul mării chiria medie va crește cu circa 50 de euro față de anul precedent. „Unii ar spune că e un fenomen natural, având în vedere scăderea puterii de cumpărare, oamenii nu își permit să își cumpere o casă și sunt nevoiți să aleagă varianta chiriei, mai ales în marile aglomerații urbane. Alții ar spune că e un efect al politicii fiscale păguboase a statului român care a pus gaz pe focul scumpirii locuințelor prin creșterea TVA-ului, prin creșterea dobânzilor la creditele imobiliare ca urmare a inflației ridicate, cea mai mare din UE. Dincolo de aceste speculații, realitatea este că achiziția unui apartament a devenit o adevărată misiune imposibilă pentru majoritatea populației având în vedere prețurile mari și condițiile restrictive de finanțare. Iar acest fenomen tinde să se amplifice pe măsură ce procesul de enclavizare economică a României se accentuează. Oamenii pleacă tot mai mulți din localitățile mici, din mediul rural, către marile orașe în căutarea unui trai mai bun, a unor salarii mai mari, iar acest fapt pune presiune pe piața imobiliară urbană”, a explicat analistul economic Adrian Negrescu, potrivit Newsweek România.