Scutiri pentru MULTINAȚIONALE, austeritate pentru educație. Cristian Socol: Povara fiscală cade pe umerii populației și IMM-urilor
Profesorul universitar Cristian Socol atrage atenția asupra consecințelor deciziei de a elimina IMCA, impozitul minim pe cifra de afaceri. Economistul precizează că povara fiscală cade pe IMM-uri și populație, în timp ce multinaționalele beneficiază de scutiri semnificative. Potrivit acestuia, bugetul de stat pierde astfel aproximativ 1,2 miliarde de lei din taxarea multinaționalelor, ceea ce face ca argumentele privind deficitul bugetar și nevoia de bani să devină „necredibile”. „Argumentele economice si sociale nu au ținut. Din momentul în care s-a eliminat IMCA(impozitul minim pe cifra de afaceri) adică s-au dus 1.2 miliarde lei încasari la bugetul de stat din taxarea multinationalelor, orice discuție legată de deficitul bugetar prea mare și nevoia de bani la buget devine necredibilă. Mai mult, orice demers al populației și IMM-urilor care suportă povara fiscală pe umerii lor este total legitim. S-a procedat invers față de manual în consolidarea fiscal-bugetară. Pierderea de venituri la buget prin scutirea de impozit pentru multinaționale este de 3 ori mai mare decât economiile facute la buget cu toate masurile de austeritate din educație din acest an. Din păcate, și în această criză, povara pică tot pe cei cu venituri reduse și clasa mijlocie, pe IMM-urile și companiile corecte fiscal”, transmite Cristian Socol pe Facebook. În pachetul 2 de măsuri, Guvernul a decis eliminarea impozitului pe cifra de afaceri a companiilor de peste 50 de milioane de euro. Ministrul Finanțelor a spus că noul sistem tratează „punctual cheltuielile sensibile” ale companiilor multinaţionale, subliniind că statul român îşi doreşte investiţii din partea acestor companii. AUTORUL RECOMANDĂ: Impozitul pe cifra de afaceri a multinaționalelor, ELIMINAT. Nazare: Ne dorim investiții din partea acestor companii Guvernul își asumă răspunderea în PARLAMENT luni, de la ora 19:00, pe noul pachet de măsuri fiscale
Scântei în coaliție, după ce multinaționalele au fost scutite de impozit / PSD: „Au renunțat la 3,7 miliarde pentru străini”
„Când abordezi fiscal problemele României trebuie să nu uiți niciodată că, dacă tot spui că nu ai bani și taxezi săracii (CASS, TVA), nu poți să reduci sau să anulezi taxele pe bogați. Este total injust să elimini impozitul pe cifra de afaceri la multinaționale (era 1% din Cifra de Afaceri, un nimic având în vedere că au afaceri de 250 miliarde euro anual) dar să pui CASS de 10% pe veniturile mamelor sau pe pensiile oamenilor”, atrage atenția fostul ministru de Finanțe Adrian Câciu. Social democratul menționează că partidul său a transmis acest lucru în coaliție. „Am cerut ministrului Nazare să renunțe la idee, dar mi-a fost clar că deja se înțeleseseră cu multinaționalele (bogații, cum îi numesc eu). NU A RENUNȚAT! Am cerut și renunțarea ca mamele care primesc îndemnizația de creștere a copilului sa nu mai plătească CASS. NU A ACCEPTAT! Ăsta e adevărul: au ales să taxeze săracii și să scutească bogații”. Adrian Câciu spune că au renunțat la un venit de miliarde de lei pentru străini și că vor fi depuse amendamente. „Mai mult au renunțat la un venit cert de 3,7 miliarde lei(atât au încasat din IMCA, în mod real în 2024) pentru nimic. Doar ca să le facă pe plac străinilor! Nu e corect! Nu e normal! Vom depune amendamente la această lege pentru ca Impozitul pe Cifra de Afaceri să rămână în vigoare. Vom depune amendament si pentru ca mamele să fie scutite de plata CASS”, a mai notat Câciu. Fostul ministru îl îndeamnă pe premier să taxeze bogații. „Dl. Prim-Ministru trebuie sa înțeleagă că există și un mâine. Atât în politică cât și viața românilor! Mai devreme sau mai târziu, ce zicem că facem noi cei din PSD, facem! Taxați bogații, domnule! Sau vă e frică de ei?”, a mai notat Adrian Câciu. VĂ RECOMANDĂM ȘI:
Bolojan și Nazare se contrazic pe taxarea multinaționalelor
Gândul a scris încă din 25 iulie despre ideea prin care multinaționalele ar putea fi împiedicate să-și mai externalizeze profiturile. L-am întrebat atunci pe premierul Ilie Bolojan ce părere are. Răspunsul a venit: toate companiile, indiferent de capital, trebuie tratate la fel. O lună mai târziu, ministrul său de Finanțe, Alexandru Nazare, pare să fi găsit altă partitură. Și a intrat direct cu „ciocanul fiscal” în multinaționale, pe un ton mult mai răspicat decât cel al șefului său. Pe 11 iulie, Bolojan a fost întrebat de Gândul despre taxarea multinaționalelor. Vorbea ca despre o idee ce „trebuie documentată” alături de specialiști. Un fel de „să nu ne aruncăm cu capul înainte”. Mai mult, șeful Executivului punea în aceeași oală capitalul autohton cu cel străin. „O componentă importantă a ANAF este componenta de prețuri de transfer, dar asta trebuie documentată, cu profesioniști. Toate companiile, indiferent de capital, că sunt românești, că sunt străine, aici nu e vorba de acționa împotriva unui grup de companii, ci de a ne asigura de echitate în condiții de piață” , spunea Bolojan la acea vreme. (detalii AICI) O lună mai târziu, Alexandru Nazare, subalternul pe linie de partid și Guvern al premierului, deja își lustruia muniția fiscală și anunța, pe 13 august, un nou proiect de lege care schimbă radical modul în care marile companii sunt taxate. În spatele ușilor Palatului Victoria, însă, planul nu este chiar atât de nou, ba chiar stătea la păstrare din 2023, într-un sertar bine păzit la Camera Deputaților. Nu se mai impozita cifra de afaceri, ci se ataca direct zona prin care profiturile pleacă spre alte jurisdicții, prin plăți către entități afiliate. O formulă „folosită și în SUA”, spune ministrul, care ar putea aduce la buget până la 2 miliarde de lei. „Vrem să schimbăm atitudinea de la o taxă pe cifra de afaceri a unei multinaționale, care, în fapt, îi previne creșterea economică și investițiile, la o taxă care să vizeze exact zona prin care multinaționala își exportă profiturile”, anunța Nazare de la pupitrul Palatului Victoria. La cine se uită investitorii? La Bolojan sau la Nazare Deși, oficial, obiectivul este creșterea veniturilor bugetare și stoparea externalizării profiturilor, ceea ce percep investitorii din afară prin acesată măsuri este altceva. Un Guvern în care premierul și ministrul de Finanțe au mesaje contradictorii la o lună distanță. Pentru investitori, semnalul nu este doar despre taxe, ci despre predictibilitate. Sau, mai precis, despre lipsa ei. Astăzi discuți calm despre tratament egal pentru toate companiile. Mâine lansezi un proiect care vizează direct multinaționalele. Iar când astfel de „corecții” apar peste noapte, companiile își fac calculele. Mai investim aici sau mutăm bugetele în altă parte? Proiectul, cu praful pe el în sertarele Parlamentului din 2023 Cine are senzația că această inițiativă e o revelație proaspătă, ar trebui să arunce o privire în sertarele prăfuite ale Parlamentului. În octombrie 2023, cinci liberali, printre care Nazare și Bogdan Huțucă, șeful Comisiei de Buget-Finanțe din Camera Deputaților, depuneau un proiect de lege aproape identic: eliminarea deductibilității pentru cheltuieli de management, consultanță și asistență plătite către firme afiliate din străinătate, plus amenzi usturătoare — 200% din valoarea dedusă. Senatul l-a adoptat în decembrie 2023. Apoi, proiectul a intrat în Camera Deputaților și nu a mai ieșit. Interesant este că președintele comisiei care ar fi trebuit să-l dezbată este chiar unul dintre inițiatori, Bogdan Huțucă. Poate proiectul aștepta vremuri mai prielnice. Sau poate doar praful potrivit. Vezi expunerea de motive – AICI Florin Roman, „dizidentul fiscal” din PNL Proiectul îl are ca semnatar la inițiatori și pe liberalul Florin Roman. De altfel, Roman este singurul liberal care a ieșit din rândurile partidului și a propus două amendamente la primul pachet fiscal asumat de Ilie Bolojan în plenul reunit al Parlamentului. Unul dintre amendamente prevede exact ceea ce se stipulează în proiectul de lege aflat de la finalul lui 2023 în sertarele Camerei Deputaților, adică faptul că toate cheltuielile cu serviciile prestate de persoane afiliate nerezidente, considerate tranzacții artificiale, să devină nedeductibile fiscal și sancționate cu o amendă de 200% din suma dedusă. Doar că amendamentul lui Roman a fost respins și nu a fost introdus în forma finală a primului pachet fiscal. O altă bâlbă. Respingi acest amendament ca, peste o lună, să depui aproape același lucru sub altă formă? Noua formulă propusă de Guvern în pachetul 2 fiscal Guvernul a decis, joi seara, să deschidă sezonul de vânătoare fiscală pentru multinaționale, lansând în consultare publică un nou proiect de lege care promite să înlocuiască actualul impozit pe cifra de afaceri cu o formulă „mai inteligentă” și, după cum spune ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, „folosită și în SUA”. Formula propusă de ministrul Nazare acordă companiilor posibilitatea unor „cheltuieli deductibile la un nivel minimal de 3%. Tot ce depășește acest 3% este taxat cu 16%”, a precizat ministrul Nazare. Tot ce trece peste se impozitează. Categoriile vizate sunt: drepturi de proprietate intelectuală; management; consultanță; dobânzi. Expunerea de motive a proiectului spune că obiectivul este creșterea veniturilor bugetare și combaterea evaziunii fiscale. Logica este următoarea: dacă marile companii nu mai pot „externaliza” profiturile prin facturi grase pentru consultanță și licențe către firme-soră din alte țări, atunci banii rămân impozitabili în România. Dacă acest proiect va fi adoptat, Guvernul ar putea renunța la impozitul de 1% pe cifra de afaceri pentru companiile cu venituri de peste 50 de milioane de euro, măsură care, după cum subliniază inițiatorii, „nu se mai regăsește în nicio țară din Uniunea Europeană”. Rămâne însă întrebarea. Pe cine să mai creadă și la cine să se uite investitorii? Pe premierul Bolojan sau pe ministrul de Finanțe, Alexandru Nazare? Foto colaj/video: Mediafax + Shutterstock AUTORUL RECOMANDĂ: