Merci, Brigitte Bardot – legenda cinematografiei franceze a fost înhumată la Saint Tropez / Mireille Mathieu: A fost cea mai frumoasă femeie din lume
Străzile din apropierea bisericii din orașul Saint Tropez, de pe Riviera Franceză, au fost inundate cu mii de fani ai legendarei Bardot, pentru a o conduce pe ultimul său drum, relatează agenția spaniolă de știri, EFE. Prezentă la înmormântare a fost și cântăreața Mireille Mathieu, care, în pragul bisericii Notre Dame de l’Assomption (Adormirea Maicii Domnului), le-a spus jurnaliștilor: „Era cea mai frumoasă femeie de din lume”. Transmisă în direct, pe ecrane uriașe Sicriul lui Brigitte Bardot, acoperit cu ratan și împodobit cu buchete de flori, a intrat în Biserica Adormirii Maicii Domnului la ora 11:20 pentru o ceremonie privată și simplă, la care au participat doar 400 de invitați, în principal prieteni apropiați și membri ai Fundației „Brigitte Bardot”, deși a fost trnasmisă în direct pe mai multe ecrane gigantice din Saint-Tropez. Fiul său, Nicolas-Jacques Charrier, în vîrstă de 65 de ani, a primit sicriul la ușa bisericii și s-a aflat în primul rând în timpul ceremoniei religioase, care a început cu preotul rugându-i pe participanți să-și închidă telefoanele și să nu facă poze. Însă, până la intrarea în biserică, sicriul a fost purtat pe străzi, într-o procesiune la care au asistat mii de fani, care au strigat: „Bravo, mulțumesc, Brigitte!” sau „Te iubesc, Brigitte”, după cum a relatat presa locală, citată de EFE. Printre cei prezenți la această ceremonie privată s-au numărat, pe lângă numeroase personalități din lumea divertismentului și a organizațiilor de protecție a animalelor, precum membri ai Fundației Brigitte Bardot, și câțiva lideri politici, cum au fost lidera extremei drepte, Marine Le Pen și, în numele statului, Aurore Bergé, ministrul delegat pentru egalitatea dintre femei și bărbați și lupta împotriva discriminării. Ceremonia a prezidat o fotografie deosebit de faimoasă a lui Brigitte Bardot, în care aceasta a apărut în 1977 cu o focă pe sloiurile de gheață ale Polului Nord. Mirelle Matieu a cântat a cappella Cântăreața Mirelle Matieu a cântat a cappella înaintea sicriului la înmormântare, în timp ce Gipsy Kings au interpretat „Djobi Djoba” la sfârșitul ceremoniei. Mireille Mathieu a interpretat „Panis Angelicus”, bazat pe opera lui César Franck, cu versuri de Sfântul Toma d’Aquino, în fața sicriului lui Bardot, care a părăsit biserica pe acordurile cântecului „Djobi Djoba” al trupei Gipsy Kings, trupă pe care actrița a promovat-o puternic – de aici și-a luat și adorabila poreclă de „țiganca blondă”, cum a numit-o trupa. În sat, magazinele și-au decorat și ele vitrinele cu imagini ale vedetei locale, iar biroul de turism a expua fotografii cu Brigitte Bardot la amurg, alături de un mesaj simplu: „Mulțumesc, Brigitte”. Consiliul Local și-a coborât steagurile în bernă și a afișat două bannere cu imaginea lui Brigitte Bardot pe fațadă. Sicriul lui Brigitte Bardot se află acum lângă părinții și bunicii ei, în cimitirul marin din Saint-Tropez.
Filmele generate de inteligența artificială cuceresc marile ecrane. Un festival din New York prezintă noile limite ale creației digitale
New Yorkul a găzduit, din nou, un eveniment care marchează o etapă importantă în evoluția cinematografiei: AI Film Festival, organizat de compania Runway, a adus pe marile ecrane zece scurtmetraje create cu ajutorul inteligenței artificiale. Ce părea o idee nebunească în urmă cu trei ani s-a transformat acum într-un fenomen global, cu mii de creatori care experimentează și reinventează limbajul vizual prin algoritmi și rețele neuronale. Cristóbal Valenzuela, CEO-ul Runway, a subliniat în deschiderea festivalului amploarea transformării, într-o declarație citată de Associated Press: „Trei ani în urmă, părea imposibil. Azi, milioane de oameni creează miliarde de videoclipuri cu instrumente pe care nici nu le visam.” Festivalul a crescut spectaculos față de prima ediție din 2023, când au fost trimise 300 de filme. În acest an, numărul înscrierilor a depășit 6.000. Premii pentru creativitate digitală și povești neașteptate Printre cele zece filme finaliste, care vor fi proiectate și la Los Angeles și Paris în zilele următoare, se remarcă „Total Pixel Space”, regizat de Jacob Adler, distins cu marele premiu. Filmul explorează numărul teoretic infinit de imagini posibile în spațiul digital, folosind matematica și imagini generate de AI pentru a ne provoca percepția asupra realității. Pe locul doi s-a clasat „Jailbird”, semnat de Andrew Salter, o poveste neașteptată și emoționantă spusă din perspectiva unei găini care participă la un program de reabilitare într-o închisoare din Marea Britanie. Iar „One”, o narațiune SF despre călătorii interplanetare creată de Ricardo Villavicencio și Edward Saatchi, a completat podiumul. Deși toate filmele conțin elemente generate cu inteligență artificială, nu toate sunt 100% create astfel. Regulamentul festivalului permite un mix de tehnici, de la filmări cu actori reali și imagini din natură până la inserții de sunet sau efecte realizate prin AI, ceea ce lasă loc pentru o paletă vizuală extrem de variată. Festivalul de film cu inteligență artificială organizat de Runway a ajuns la a treia ediție și a debutat cu o proiecție la Alice Tully Hall din Lincoln Center, New York, joi, 5 iunie 2025. (Foto: Wyatte Grantham-Philips / AP) O revoluție în plină desfășurare, dar nu lipsită de temeri Utilizarea AI în cinema nu se mai limitează la efecte spectaculoase sau întinerirea digitală a actorilor. Deja joacă un rol esențial în post-producție, editare, sortarea materialului brut sau corecturi de culoare. Tehnologia scurtează procese care altădată durau ore întregi și deschide noi frontiere pentru creativitate. Totuși, ascensiunea rapidă a AI-ului în industria filmului nu vine fără controverse. Sindicatele din Statele Unite, precum IATSE și SAG-AFTRA, atrag atenția că noile instrumente nu trebuie folosite în detrimentul angajaților din spatele camerelor. „Am îmbrățișat mereu noile tehnologii care ajută la povestire, dar AI-ul nu trebuie să submineze drepturile sau locurile de muncă ale lucrătorilor”, a transmis Vanessa Holtgrewe, vicepreședinte internațional IATSE. În acest context, festivaluri ca cel de la New York devin esențiale pentru a înțelege potențialul – dar și riscurile – pe care le implică inteligența artificială în artă. Valenzuela e optimist: „Este firesc să ne temem de schimbare, dar e vital să înțelegem ce putem face cu această tehnologie. Și cinematografia, la începuturile ei, s-a născut din inovații care au stârnit teamă.”