O femeie care și-a pierdut vederea poate citi din nou după un studiu clinic care i-a schimbat viața
Sheila Irvine, din Wiltshire, a fost una dintre cei 38 de pacienți din cinci țări care au primit un implant ocular bionic de doar 2 mm, conceput pentru a restabili vederea persoanelor cu degenerescență maculară legată de vârstă, scrie The Independent. Studiul clinic a testat implantul, un dispozitiv inovator care permite persoanelor cu atrofie geografică (GA), un stadiu avansat al degenerescenței maculare legate de vârstă (AMD), să citească și să scrie din nou folosind așa-numita „vedere asistată tehnologic”. În timpul procedurii, un cip minuscul a fost implantat sub stratul de țesut sensibil la lumină din ochi, numit retină. Pentru a vedea cuvintele și a scrie, pacienții poartă ochelari de realitate augmentată echipați cu o cameră video, pe care cipul o folosește pentru a transmite informații către un computer de buzunar. Inteligența artificială din computer prelucrează informațiile într-un semnal electric care este trimis la nervul optic și la creier. Astfel, dispozitivul ocolește electronic retina pentru a trimite semnale vizuale direct la creier. Sheila Irvine a fost diagnosticată cu AMD acum mai bine de 15 ani. Înainte de a primi implantul, vederea sa era extrem de afectată: „Era ca și cum aș fi avut două discuri negre în ochi, cu exteriorul distorsionat. Eram o cititoare înrăită și voiam să recâștig această abilitate”. Procedura a avut loc la Spitalul de Oftalmologie Moorfields din Londra în 2022 Cipul a fost activat la aproximativ o lună după operație, iar pacienții au fost supuși unei reabilitări intense pentru a-i ajuta să interpreteze semnalele și să învețe să citească din nou. „Eram nervoasă, emoționată, toate aceste lucruri. Nu am simțit nicio durere în timpul operației, dar ești foarte conștientă de ceea ce se întâmplă”, a povestit femeia. „Este un mod nou de a vedea prin ochi și a fost extrem de emoționant când am început să văd o literă. Nu este simplu să înveți să citești din nou, dar cu cât investești mai multe ore, cu atât înveți mai mult”. Acum, Sheila Irvine poate citi rețete, poate face cuvinte încrucișate și poate citi ingredientele de pe conserve. Deși AMD i-a afectat viața semnificativ – a trebuit să returneze permisul de conducere acum peste 15 ani –, femeia nu s-a lăsat doborâtă: „Am plâns toată ziua când am returnat permisul de conducere, dar apoi mi-am spus: ~Mergi mai departe și continuă-ți viața~. Nu las nimic să mă oprească. Am mulți prieteni și socializez destul de mult”. Rezultatele studiului, publicate în New England Journal of Medicine, arată că 84% dintre pacienții din studiu au putut citi litere, numere și cuvinte în timp ce utilizau cipul și, în medie, au putut citi cinci rânduri dintr-un tabel de vedere. Înainte de montarea dispozitivului, unii dintre ei nici măcar nu puteau vedea tabelul. Aprobarea de reglementare pentru dispozitiv Dezvoltatorii Prima, compania americană de tehnologie medicală Science Corporation, lucrează acum pentru a obține aprobarea de reglementare pentru dispozitiv. Mahi Muqit, consultant senior vitreoretinal la Moorfields Eye Hospital și la Institutul de Oftalmologie UCL, speră că această tehnologie „care schimbă viața” va fi disponibilă într-o zi în cadrul sistemului de sănătate britanic NHS. AMD afectează partea centrală a vederii, nu marginile (vederea periferică), și provoacă modificări ale părții centrale a retinei care joacă un rol cheie în vedere.
Cipul care ar putea schimba lumea: cum grafenul promite să salveze planeta și bateriile tale
Cercetătorii din Marea Britanie sunt pe cale să rescrie viitorul tehnologiei. Un proiect ambițios, derulat de echipe de la Queen Mary University of London, Universitatea din Nottingham și Universitatea din Glasgow, promite să reducă semnificativ consumul de energie al centrelor de date și dispozitivelor electronice printr-un cip revoluționar din grafen. Acest material, cel mai subțire cunoscut de omenire – având grosimea de doar un atom –, ar putea înlocui siliciul, schimbând radical modul în care funcționează computerele și gadgeturile noastre, scrie The Telegraph. Potrivit declarațiilor profesorului Sir Colin Humphreys, liderul proiectului, cipul ar putea reduce consumul de energie cu până la 90% și, în unele cazuri, chiar de cinci ori mai mult. Prototipul funcțional este așteptat până în 2029, iar producția în masă ar putea începe în perioada 2032–2033. Impactul? Imens: centrele de date ale giganților tehnologici precum Google, Amazon, Meta sau Microsoft n-ar mai avea nevoie de centrale suplimentare pentru a-și alimenta inteligențele artificiale. Grafenul – un derivat al carbonului cu structură hexagonală – nu doar că este ultra-subțire, dar este și incredibil de rezistent și excelent conducător electric și termic. Descoperit în 2004 de Andre Geim și Konstantin Novoselov (ambii laureați Nobel în 2010), grafenul e considerat de mulți „materialul viitorului”. Iar cu acest nou cip, viitorul ar putea fi mai aproape decât crezi. De la servere AI la telefoane: un salt energetic uriaș Te-ai întrebat vreodată câtă energie consumă o interacțiune banală cu ChatGPT sau alte chatboturi? În prezent, doar 100 de cuvinte generate de un AI pot folosi până la o jumătate de litru de apă, în sistemele de răcire. Iar în spatele acestor calcule aparent simple se află infrastructuri colosale, alimentate în mare parte de combustibili fosili. Este aici unde grafenul poate deveni un erou tăcut. Noua tehnologie permite stivuirea cipurilor fără supraîncălzire, fără apă de răcire și cu un consum energetic infim. Asta înseamnă că supercalculatoarele, serverele AI și toate sistemele greoaie pot fi miniaturizate și eficientizate la scară globală. Dar poate și mai interesant pentru tine este ce promite acest cip în gadgeturile personale. Specialiștii britanici estimează că un telefon mobil ar putea fi încărcat o dată pe săptămână, iar un laptop ar putea avea o autonomie de 80 de ore. Cu un astfel de upgrade, devine brusc mai realist să lucrezi de oriunde, fără cabluri și fără grija prizelor. Alternativa la apocalipsa energetică Odată cu explozia cererii de AI și tehnologie, omenirea se confruntă cu un nou tip de criză: cea a energiei digitale. În SUA, fostul președinte Donald Trump a propus redeschiderea minelor de cărbune pentru a alimenta nevoile energetice ale infrastructurilor AI. A vorbit chiar despre „turboalimentarea” industriei de cărbune, într-o încercare de a menține supremația SUA în cursa tehnologică globală. Pe acest fundal, cercetătorii britanici susțin că grafenul oferă o cale de ieșire din acest scenariu distopic. Materialul poate fi produs din metan – un gaz natural disponibil local, ceea ce elimină dependența de lanțuri de aprovizionare complexe și poluante. Producția cipurilor nu ar necesita exporturi, rare earth metals sau alte componente scumpe și toxice. Mai mult, grafenul este compatibil cu tehnologii sustenabile, fiind ușor de integrat în infrastructuri verzi. Într-o lume în care fiecare watt contează, capacitatea acestui material de a reduce dramatic consumul energetic ar putea avea un efect pozitiv și asupra mediului, nu doar asupra facturii tale la curent. Concluzia: grafenul – salvatorul digital de care nu știai că ai nevoie Într-o eră în care fiecare clic pe un chatbot AI sau fiecare mesaj pe telefon are un cost ascuns în spatele rețelei energetice globale, cercetătorii britanici propun o soluție elegantă, eficientă și, mai ales, fezabilă: cipul pe bază de grafen. Nu doar că promite să elimine nevoia de centrale poluante pentru servere AI, dar ar putea transforma complet experiența ta cu tehnologia – oferind telefoane mai inteligente, baterii mai durabile și dispozitive mai prietenoase cu mediul. Dacă planul ambițios al echipei de la Queen Mary University se materializează, lumea tech din 2030 va arăta complet diferit de cea de azi. Iar dacă ești pasionat de tehnologia viitorului, e cazul să ții grafenul pe radar – e posibil să devină noul siliciu al planetei.
Neuronii s-au conectat la cip: primul computer viu din lume schimbă regulile jocului
Ceea ce părea până de curând o premisă de film SF devine realitate științifică. Cortical Labs, un startup australian aflat la granița dintre neuroștiință și tehnologie, a creat CL-1, un sistem hibrid care combină neuroni umani reali cu un cip de siliciu. Practic, avem de-a face cu primul „computer viu”, o platformă care nu mai simulează gândirea, ci funcționează pe baza unor celule cerebrale autentice. Această descoperire pune sub semnul întrebării limitele inteligenței artificiale și ale conștiinței. Într-o lume în care computerele ne influențează viața în fiecare clipă, CL-1 vine cu o întrebare tulburătoare: ce se întâmplă când creierul uman devine parte integrantă a unei mașini? În centrul sistemului CL-1 se află aproximativ 800.000 de neuroni umani cultivați în laborator și integrați direct pe un cip de siliciu. Acest ansamblu nu doar că procesează informație, dar învață, reacționează la stimuli și își modifică comportamentul în funcție de experiență. Spre deosebire de computerele tradiționale, care operează pe bază de coduri și algoritmi, CL-1 are o componentă biologică autentică, care imită învățarea naturală. Totul a început cu un experiment numit DishBrain, în 2022, care a demonstrat că neuronii pot învăța să joace Pong, un joc video simplu din anii ’70. Observând câștigul sau pierderea punctelor, neuronii își modificau acțiunile pentru a obține rezultate mai bune. Nu este vorba de conștiință, ci de o formă de învățare primitivă, dar funcțională – un pas uriaș pentru un sistem care nu are o „minte” propriu-zisă. Această capacitate de învățare a inspirat echipa Cortical Labs să meargă mai departe. Cu CL-1, ei au creat o platformă care poate deveni revoluționară în testarea medicamentelor, mai ales pentru bolile neurologice. În loc să folosești animale sau simulări imperfecte, ai acum o „mini-creier” uman funcțional, care reacționează în timp real la substanțe și stimuli. O alternativă la testarea pe animale și un pas spre medicina personalizată Unul dintre cele mai promițătoare scopuri ale acestui computer biologic este înlocuirea testării pe animale. Azi, mai mult de 90% dintre medicamentele testate pe animale eșuează în studiile clinice pe oameni. Cu CL-1, cercetătorii pot observa direct cum reacționează țesutul cerebral uman la diverse substanțe, într-un mod etic și mai precis. Această abordare ar putea revoluționa tratamentul tulburărilor neurologice și psihiatrice, precum Alzheimer, Parkinson sau depresia majoră. Se deschide astfel calea spre o medicină cu adevărat personalizată, unde tratamentele sunt testate pe „mini-creiere” modelate după celulele pacientului, nu pe șoareci sau culturi celulare artificiale. Totuși, această tehnologie vine și cu dileme etice uriașe. Deocamdată, cercetătorii susțin că neuronii din CL-1 nu dezvoltă conștiință sau emoții. Ei reacționează mecanic la stimuli, fără să „știe” ce fac. Dar ce se va întâmpla când astfel de sisteme vor deveni mai complexe, mai autonome și poate chiar capabile să rețină informații? Este linia roșie etică una fixă sau se va schimba odată cu progresul tehnologic? Inteligență biologică sintetică: între fascinație și neliniște Cortical Labs numește această inovație „inteligență biologică sintetică” – o formă de AI creată din materie vie. Spre deosebire de algoritmii tradiționali, această inteligență are un comportament mai „uman”, tocmai pentru că funcționează pe baza acelorași celule care ne alcătuiesc creierul. Avantajul este o adaptabilitate extraordinară. Însă dezavantajul este că devine tot mai greu de trasat o linie clară între o mașină care doar simulează viața și una care începe să „trăiască”. Viitorul informaticii pare să se îndrepte spre un teren hibrid, în care biologia și tehnologia nu mai pot fi separate. Dacă în trecut calculatorul era o unealtă rece și predictibilă, CL-1 anunță era unei informatici organice, fluide și imprevizibile. Nu este exclus ca următoarea generație de AI să nu fie una pur digitală, ci una vie. Pentru moment, CL-1 este o platformă de cercetare. Dar implicațiile sale sunt uriașe, de la neuroștiință și medicină până la filozofie și bioetică. Ce înseamnă să fii conștient? Ce definește o entitate vie? Și mai ales: suntem pregătiți să interacționăm cu mașini care ne înțeleg nu pentru că au fost programate, ci pentru că au învățat? Cursa a început, iar miza nu mai este doar performanța digitală, ci redefinirea noțiunii de inteligență. Iar în această cursă, neuronii – nu doar codul – sunt deja la conducere.
Cel mai deștept cip din lume, lansat oficial: Cum ne-ar putea face viețile mai ușoare
După aproape un deceniu de cercetări și dezvoltări, TSMC a introdus pe piață un microcip de 2nm, despre care se preconizează că va revoluționa tehnologia. Acest cip, care va intra în producție de masă în a doua jumătate a anului, promite să aducă îmbunătățiri semnificative în ceea ce privește performanța și eficiența energetică a dispozitivelor electronice, scrie Science Alert. Revoluție în eficiență și viteză la cipuri Microcipurile sunt fundamentul tehnologiei moderne, fiind prezente în aproape toate dispozitivele electronice, de la telefoane mobile și calculatoare portabile la electrocasnice și jucării inteligente. Ele sunt realizate prin crearea de circuite microscopice, care conțin miliarde de tranzistori, mici comutatoare care controlează fluxul de energie electrică și permit funcționarea calculatoarelor. De-a lungul timpului, industria microcipurilor a căutat să încapă mai mulți tranzistori într-o suprafață mai mică, rezultând dispozitive mai rapide și mai puternice, dar și mai eficiente din punct de vedere energetic. Cipurile de 2nm reprezintă un salt uriaș față de predecesoarele lor de 3nm, aducând un câștig de 10-15% în viteza de procesare la același nivel de energie consumată sau o reducere de 20-30% a consumului de energie la aceeași viteză. În plus, densitatea de tranzistori în cipurile de 2nm este cu aproximativ 15% mai mare decât în tehnologia de 3nm, ceea ce va permite dispozitivelor să funcționeze mai rapid, să consume mai puțină energie și să gestioneze sarcini mai complexe cu eficiență crescută. Ce ne rezervă, totuși, viitorul Deși cipurile de 2nm reprezintă o realizare tehnologică remarcabilă, producerea acestora implică provocări considerabile. În primul rând, procesul de fabricație este extrem de complex, având nevoie de tehnici avansate, precum litografia cu ultraviolete extreme (EUV), un proces costisitor și care necesită o precizie extraordinară. În plus, gestionarea căldurii rămâne o provocare majoră, deoarece, pe măsură ce tranzistorii devin mai mici și densitatea lor crește, disiparea căldurii devine critică pentru performanța și durabilitatea cipului. Un alt obstacol este legat de materialele clasice, cum ar fi siliciul, care ar putea atinge limitele lor de performanță la dimensiuni atât de mici, având nevoie de explorarea unor materiale noi pentru a sprijini performanțele acestui cip avansat. În ciuda provocărilor, cipurile de 2nm au potențialul de a deschide noi orizonturi pentru tehnologii de consum și industriale. De la telefoane mobile și laptopuri mai performante și mai eficiente din punct de vedere energetic, până la îmbunătățirea aplicațiilor AI și susținerea tehnologiilor emergente, cum ar fi mașinile autonome și robotică avansată, cipurile de 2nm ar putea fi cheia pentru viitorul tehnologic.