Acord fără precedent. Nvidia și AMD vor plăti guvernului SUA 15% din veniturile obținute din vânzările de cipuri în China
Cele două companii producătoare de cipuri au acceptat această înțelegere financiară ca o condiție pentru obținerea licențelor de export către piața chineză, licențe acordate săptămâna trecută, potrivit unor surse citate de Financial Times. Un oficial american a declarat pentru FT că Nvidia va ceda 15% din veniturile obținute din vânzarea cipurilor H20 în China, iar AMD același procent din veniturile generate de cipurile MI308. Două persoane familiare cu înțelegerea au precizat că administrația Trump nu a stabilit încă modul în care vor fi folosiți acești bani. Financial Times a relatat vineri că Departamentul american al Comerțului a început să emită licențe de export pentru H20 la două zile după ce directorul executiv Nvidia, Jensen Huang, s-a întâlnit cu președintele Donald Trump. Oficialul american a spus că administrația a început, de asemenea, să elibereze licențe pentru cipurile AMD destinate Chinei. Experții sunt îngrijorați Aranjamentul este fără precedent. Potrivit experților în controlul exporturilor, nicio companie americană nu a mai acceptat vreodată să plătească un procent din venituri pentru a obține licențe de export. Totuși, înțelegerea se înscrie în tiparul administrației Trump, care a încurajat companiile să facă anumite concesii economice pentru a obține avantaje comerciale. Nvidia nu a negat existența înțelegerii, declarând: „Respectăm regulile stabilite de guvernul SUA pentru participarea noastră pe piețele internaționale.” Acordul privind veniturile obținute din H20 apare în contextul în care Nvidia și administrația Trump sunt criticate pentru decizia de a permite exportul acestor cipuri pe piața chineză. Experții americani în securitate susțin că produsele vor ajuta armata chineză și vor submina poziția SUA în domeniul inteligenței artificiale. „Beijingul trebuie să jubileze văzând cum Washingtonul transformă licențele de export în surse de venit”, a declarat Liza Tobin, fost membru al Consiliului Național de Securitate în prima administrație Trump. „Ce urmează? Să lăsăm Lockheed Martin să vândă F-35 Chinei pentru un comision de 15%?”
Criza apei din Chile amenință producția globală de cipuri: de ce trebuie să te îngrijoreze
Într-o lume în care depindem tot mai mult de tehnologie, o problemă aparent locală riscă să creeze un efect de domino la scară globală. Chile, lider mondial în producția de cupru, se confruntă în 2025 cu o criză severă a resurselor de apă. Iar urmările nu se vor opri la nivel regional: această secetă prelungită va afecta aproximativ 32% din producția mondială de semiconductori – adică exact acele componente vitale fără de care nu pot funcționa telefoanele, laptopurile, mașinile electrice sau rețelele 5G. Deși poate părea o situație îndepărtată, impactul va fi cât se poate de vizibil pentru tine, în prețurile produselor electronice, în întârzierile de livrare și în disponibilitatea tot mai redusă a anumitor echipamente, scrie Reuters. Chile nu este doar un nume exotic de pe harta Americii de Sud, ci o piesă-cheie în lanțul de aprovizionare global. Țara sud-americană asigură aproximativ o treime din producția mondială de cupru – un metal esențial pentru industrie, mai ales pentru fabricarea semiconductorilor. Într-un cip electronic, cuprul este utilizat pentru interconexiunile care leagă diversele componente și pentru proprietățile sale excelente de conducere electrică. Problema este că extracția și procesarea cuprului necesită cantități uriașe de apă, resursă care a devenit tot mai rară în Chile în ultimii ani. Criza climatică globală, combinată cu gestionarea defectuoasă a resurselor și cu creșterea cererii industriale, a dus la un dezechilibru critic: multe mine sunt deja nevoite să reducă ritmul de producție sau să își relocheze operațiunile. Cuprul chilian nu e important doar pentru cipuri. El este esențial și în producția de cabluri electrice, vehicule electrice, infrastructuri de energie verde, panouri solare și turbine eoliene. Practic, tot ce ține de tranziția energetică globală depinde, într-o formă sau alta, de acest metal. De ce scăderea cuprului înseamnă mai puține cipuri Industria semiconductorilor este una dintre cele mai dependente de materii prime precum cuprul, siliciul și pământurile rare. O scădere cu 32% a producției de cipuri, așa cum avertizează analiștii în contextul crizei din Chile, înseamnă automat probleme în mai toate sectoarele economiei moderne. Poate îți amintești perioada pandemiei, când criza de cipuri a dus la oprirea producției de mașini și la întârzieri de luni întregi în livrarea de laptopuri sau console de jocuri. Ce se întâmplă acum în Chile ar putea repeta acel scenariu, la o scară poate chiar mai mare. Fără suficient cupru, producătorii de cipuri vor fi obligați să reducă volumele sau să caute surse alternative, mult mai scumpe. Rezultatul? Prețuri mai mari pentru dispozitivele electronice, lipsă de stocuri, amânări în lansările de noi produse și frânarea inovației tehnologice. Criza nu afectează doar consumatorii individuali. Gigantii din industria auto, IT, telecom și chiar sectorul militar sunt vulnerabili în fața unui astfel de blocaj. De aceea, multe guverne și companii discută deja despre relocarea capacităților de producție sau dezvoltarea unor rezerve strategice de cupru – dar toate acestea presupun timp și investiții. Ce urmează: alternative, soluții și pericole viitoare Pe termen scurt, criza apei din Chile nu are o soluție rapidă. Autoritățile din țară au început proiecte de desalinizare și conservare a apei, dar acestea nu vor acoperi cererea uriașă din industrie. În paralel, companiile din sectorul minier caută să reducă dependența de apa dulce și să folosească sisteme închise de reciclare a apei, dar și acestea au limite tehnice și logistice. Mai mult, dependența lumii de un număr restrâns de țări pentru materiile prime critice este tot mai evidentă. Chile pentru cupru, China pentru pământuri rare, Republica Democrată Congo pentru cobalt – toate sunt vulnerabilități ale unui sistem economic globalizat. Uniunea Europeană, de exemplu, a lansat deja inițiative pentru diversificarea surselor și pentru stimularea reciclării metalelor rare, însă eforturile sunt abia la început. SUA și Japonia fac același lucru, dar capacitatea de reacție este lentă comparativ cu viteza cu care se schimbă condițiile climatice. Tu, ca utilizator final, vei simți efectele acestei crize în portofel, dar și în experiența digitală de zi cu zi. Telefoane mai scumpe, gadgeturi mai greu de găsit, mașini electrice cu termene de livrare mai lungi – toate vor deveni parte din noua realitate a unei economii în care resursele naturale devin tot mai greu de accesat. Criza apei din Chile e mai mult decât o problemă regională. Este un semnal de alarmă despre cât de fragile sunt lanțurile globale de aprovizionare și cât de interconectată este economia digitală. Într-o lume unde fiecare cip contează, lipsa apei poate deveni factorul care ne încetinește progresul tehnologic.
Tehnologia care decide viitorul inteligenței artificiale. Arma secretă din spatele cursei dintre SUA și China
O tehnologie dezvoltată în Taiwan, care până recent era cunoscută doar în cercurile restrânse ale industriei semiconductoarelor, a devenit elementul central al cursei globale pentru supremația în domeniul inteligenței artificiale. Este vorba despre CoWoS – „Chips-on-Wafer-on-Substrate” – o metodă revoluționară de ambalare a cipurilor, fără de care aplicațiile AI de ultimă generație nu ar putea funcționa eficient. Acum, această tehnologie devine o miză geopolitică majoră între Statele Unite și China, scrie CNN. CoWoS, motorul invizibil al revoluției AI În timp ce majoritatea utilizatorilor văd doar suprafața inteligenței artificiale – chatboți, recunoaștere facială sau vehicule autonome – puțini știu că inima acestor tehnologii bate în procesoare grafice și memorii ultra-rapide. Iar pentru a le face să funcționeze împreună fără blocaje sau întârzieri, este esențial modul în care sunt „împachetate” – adică montate, protejate și conectate între ele pe aceeași platformă. Tehnologia CoWoS permite plasarea mai multor tipuri de cipuri extrem de aproape unul de altul, optimizând viteza de comunicare dintre ele și reducând consumul de energie. Practic, este ca și cum ai muta toate departamentele unei companii într-o singură clădire modernă, în loc să le ții în clădiri separate cu drumuri lungi între ele. Această metodă, inventată de inginerii de la TSMC în urmă cu 15 ani, a fost ignorată inițial din cauza costurilor mari. Dar odată cu explozia cererii pentru AI, CoWoS a devenit indispensabilă. Astăzi, aproape toate companiile mari care dezvoltă procesoare pentru AI, precum Nvidia sau AMD, folosesc această tehnologie în serverele și centrele de date care alimentează aplicațiile de inteligență artificială. SUA investește masiv pentru a prelua controlul Recent, TSMC a anunțat o investiție-record de 100 de miliarde de dolari în SUA – cea mai mare investiție străină din istoria americană. Parte din acest plan include construcția a două noi fabrici de ambalare avansată în Arizona, cu scopul de a replica în Statele Unite capacitățile CoWoS dezvoltate în Taiwan. Pentru SUA, acest pas este strategic: permite crearea unui „magazin complet” pentru producția de cipuri AI – de la fabricare până la ambalare – reducând dependența de lanțuri de aprovizionare riscante și consolidând poziția americană în competiția globală. În acest context, Statele Unite caută să-și asigure nu doar tehnologia, ci și capacitatea de producție pe teritoriul propriu. Analistul Eric Chen de la Digitimes Research afirmă că această dublă capacitate – fabricație și ambalare avansată – oferă un avantaj competitiv semnificativ față de China, care încearcă la rândul său să-și dezvolte propria industrie de cipuri. O invenție ignorată, transformată în armă strategică CoWoS nu este o invenție recentă. A fost propusă în 2009 de inginerul Chiang Shang-yi, pe atunci co-director operațional la TSMC. Într-un interviu înregistrat în 2022, el a povestit că, la început, a avut un singur client și era considerat aproape ridicol în interiorul companiei. Dar boomul AI a schimbat complet jocul. Acum, CoWoS este una dintre cele mai căutate tehnologii în industrie, atât de populară în Taiwan încât, după cum spunea Lisa Su, CEO AMD, „este singurul loc din lume unde dacă spui CoWoS, toată lumea înțelege imediat despre ce e vorba”. Pe lângă TSMC, alți jucători importanți în acest domeniu sunt Samsung, Intel și o serie de firme specializate în ambalare și testare, din SUA, China și Taiwan. Însă dominația TSMC rămâne netă, cu peste 90% din producția globală de cipuri avansate. Cursa pentru AI se joacă în jurul câtorva milimetri de siliciu Într-o lume în care dominația tehnologică dictează puterea economică și militară, capacitatea de a produce și ambala cele mai performante cipuri devine o miză globală. CoWoS este, în acest moment, cheia performanței în AI, iar țările care o controlează au un avantaj major. Statele Unite par hotărâte să nu mai depindă exclusiv de Taiwan, iar investițiile uriașe din Arizona sunt un prim pas. Dar provocările rămân, iar China, care a fost ținta unor restricții dure din partea Washingtonului în privința accesului la cipuri avansate, nu va sta deoparte.
O cină de un milion de dolari cu Trump ar fi scăpat Nvidia de interdicțiile pentru exportul de cipuri în China
Nvidia, gigantul american al producției de cipuri, pare să fi evitat în ultimul moment o serie de restricții comerciale impuse de administrația Trump privind exportul de tehnologii sensibile către China. Potrivit postului public de radio american NPR, această schimbare de direcție a avut loc la scurt timp după ce CEO-ul Nvidia, Jensen Huang, a participat la o cină privată organizată de fostul și actualul președinte Donald Trump, în clubul său Mar-a-Lago din Florida. Prețul de participare? Un milion de dolari. Cipul H20, în centrul tensiunilor dintre SUA și China În ultimele luni, administrația Trump a analizat impunerea unor restricții suplimentare asupra exporturilor de cipuri de înaltă performanță produse de Nvidia, în special modelul H20 – unul dintre cele mai avansate disponibile pe piață. Acest model este optimizat pentru rularea sistemelor de inteligență artificială și este deja folosit în China de companii precum DeepSeek, într-un context de concurență tehnologică intensificată între Beijing și Washington. Deși exporturile de cipuri performante către China sunt deja limitate din 2022, modelul H20 rămăsese până acum o excepție. Asta, în ciuda faptului că oficialii americani și-au exprimat în mod repetat îngrijorarea cu privire la posibilitatea ca avansul tehnologic al SUA să fie exploatat de rivalii geopolitici. Suspendarea surprinzătoare a interdicțiilor Potrivit surselor citate de NPR, o decizie oficială privind interzicerea exporturilor cipului H20 era așteptată chiar în această săptămână. Însă, pe fondul participării lui Jensen Huang la dineul de la Mar-a-Lago, măsurile planificate au fost brusc suspendate. Deși nu există o legătură confirmată oficial între cele două evenimente, momentul ridică semne de întrebare cu privire la influența economică și politică a marilor companii tech în cercurile decizionale de la Washington. Între ianuarie și martie 2025, companiile din China au achiziționat cipuri H20 în valoare de aproximativ 16 miliarde de dolari, anticipând o eventuală blocare a exporturilor. Tensiuni între interesele comerciale și politica externă Pentru Nvidia, piața chineză rămâne una crucială. Pe de altă parte, strategia administrației Trump este de a limita accesul Chinei la tehnologii de ultimă generație, pentru a preveni transferul de know-how strategic. În acest context, menținerea accesului Nvidia la piața chineză ridică întrebări despre coerența politicilor de securitate economică și despre influența relațiilor personale în luarea deciziilor de stat. Cina cu prețul de un milion de dolari ar putea deveni un simbol al modului în care interesele comerciale ale marilor companii americane se intersectează cu politica externă a SUA – uneori, în detrimentul unei strategii clare și transparente.