Etichetă: ciucu

Ciprian Ciucu anunță deblocarea autorizației pentru reabilitarea Școlii I.G. Duca din Sectorul 5 / Reacția lui Vlad Popescu Piedone

UPDATE „După ani de așteptare, blocaje birocratice și demersuri administrative, am reușit să deblocăm lucrările de consolidare ale Școlii Gimnaziale „I.G. Duca” din Sectorul 5! Am inițiat și am solicitat o discuție directă cu primarul general al Capitalei, Ciprian Ciucu, iar în urma acesteia am obținut avizul necesar pentru începerea lucrărilor. Este un pas esențial fără de care proiectul nu putea fi demarat”, a reacționat primarul Sectorului 5, Vlad Popescu Piedone, printr-un mesaj publicat pe Facebook.  Potrivit acestuia, Școala I.G. Duca este încadrată în clasa de risc seismic II, motiv pentru care elevii au fost relocați temporar adăugând că procesul educațional a fost asigurat în condiții de siguranță pe toată durata relocării. Edilul sectorului 5 a anunțat că urmează să înceapă lucrările de consolidare structurală, reabilitare completă a clădirii, precum și extinderea și modernizarea unității de învățământ.  „Mulțumesc primarului general al Capitalei, care a pus pe lista de priorități educația copiilor din Sectorul 5”, a mai spus Piedone.  ȘTIREA INIȚIALĂ „Tocmai ce am semnat autorizația. Am vorbit cu mai mulți părinți și profesori ai școlii și cu toții doresc să se întoarcă cât mai repede copiii în școala lor. Este doar normal să ajuți alte primării în activitatea lor, o faci pentru oameni”, a transmis Ciucu printr-un mesaj publicat pe rețele de socializare.  Primarul general a mai anunțat că procedura de autorizare a fost întârziată deoarece „Documentația de autorizare a construcțiilor era prost întocmită și era blocată de mai mulți ani”.   Edilul a mai anunțat că serviciul arhitectului-șef din cadrul PMB a convocat reprezentanții Primăria Sectorului 5 și le-a indicat clar ce trebuie să conțină cererea pentru ca actele să respecte cadrul legal. Încă din luna august a anului trecut, Primăria Sectorului 5, condusă de Vlad Popescu Piedone, a cerut PMB să semneze cât mai rapid documentele necesare pentru reabilitarea unităților de învățământ din sector. 

Garsoniera de 115 lei pe lună dispare din București: noile prețuri anunțate de Ciucu

„Treaba mea ca primar este să găsesc soluții de finanțare corecte pentru a echilibra cât de cât bugetul Primăriei Capitalei! Și da, trebuie să mă uit și în multitudinea de sisteme pe care le administrăm, nu doar către bănci. De aceea, o măsură corectă este să aducem la zi prețul chiriilor pentru “locuințele convenabile” pe care le Administrează Administrația Fondului Imobiliar (AFI). Aceste chirii nu au mai fost actualizate din anul 2007, adică de aproape 20 de ani!” – a postat Ciprian Ciucu. Acesta dă câteva exemple Acum, o chirie pentru un apartament cu o cameră costă 115 lei, pentru cca. 35 mp. După actualizare va costa 980 de lei în zona A (zona centrală) și 560 de lei în zona C. Pentru un apartament cu două camere chiria este 147 lei, pt 56 mp. După actualizare va costa 1.568 de lei în zona A (zona centrală) și 896 de lei în zona C. Pentru o locuință cu trei camere chiria este 171 lei, pt. 70 mp. După actualizare va fi de 1.960 de lei în zona A (zona centrală) și 1.120 de lei în zona C. „Să fie mai clar despre ce vorbim… acum pretul mediu pentru o locuință convenabilă este de 85 de bani (0,85 lei) pe metrul pătrat. Nu știu cine ocupă aceste apartamente, nu știu cum au fost atribuite, aceste contracte sunt istorice, cele mai multe au fost atribuite în urma cu 20 – 30 de ani, dar mi se pare doar normal ca cel puțin chiriașii să plătească un preț corect pentru că aceste proprietăți aparțin tuturor bucureștenilor”. Este vorba despre 4.050 de astfel de locuințe Anul trecut AFI/PMB a încasat din chirii cca. 50 de milioane de lei. „În urma acestor actualizări estimăm că AFI va încasa cca. 500 milioane de lei. Nu este deloc puțin! Voi promova acest proiect pe ordinea de zi! Voi continua să vin cu măsuri prin care să valorificăm activele Bucureștiului, chiar dacă ele nu sunt populare și înseamnă voturi mai puține. Trebuie să facem ceea ce este corect să facem pentru orașul nostru!”.

Ciprian Ciucu, despre situația STB: Avem 250 de economiști și 200 de directori și șefi. Vor urma noi întâlniri cu conducerea STB, cu sindicatele

„Nu știu cum vă petreceți dvs. seara, dar eu mi-am luat laptopul și studiez organigrama și „procesele de management” ale STB”, a transmis, luni, Ciucu, printr-un mesaj publicat pe Facebook.  Ciucu a prezentat mai multe cifre a ilustra situația financiară a Societății.  „În STB avem cca. 250 de economiști și cca. 200 de directori și șefi. La toată Administrația Prezidențială lucrează cca. 200 de oameni. Altfel, datoria curentă a STB este de 1,6 miliarde de lei, iar serviciul de transport public ne costă anual cca. 1,7 miliarde de lei. Bugetul municipiului Brașov este de 1,7 miliarde. Cu scoli, spitale, deșeuri, parcuri, străzi, investiții, turism, poliție locală etc. etc. Deci, acum, STB-ul a ajuns sa ne coste cât două municipii Brașov. Bugetul mediu al sectoarelor din București este de cca. 2,7 – 3 miliarde de lei. STB consumă cât o primărie de sector. Sectorul 7”, notează Ciucu.  Ciprian Ciucu precizează că STB nu se află direct în subordinea Primarului General, ci sub autoritatea Consiliul General al Municipiului București și a ADITPBI și a acuzat pe „PSD/Piedone/AUR”, că au respins auditul STB pe care l-a solicitat.  Primarul afirmă că analizează personal datele disponibile și anunță că vor urma întâlniri cu conducerea STB și cu sindicatele, în vederea stabilirii unui plan de restructurare și reechilibrare bugetară. Pentru redresarea situației financiare a STB, Ciprian Ciucu a propus majorarea tarifelor aplicate serviciilor de transport în comun, însă Consiliul General al Municipiului București a respins inițiativa. 

Miniștrii USR sau oficiali apropiați de partid, în frunte cu președintele Nicușor Dan, s-au înghesuit să îi ia apărarea lui Ilie Bolojan, după ce au venit datele oficiale despre scăderea economică din mandatul acestuia. Reacțiile vin la puțin timp după ce

Miniștrii USR sau oficiali apropiați de partid, în frunte cu președintele Nicușor Dan, s-au înghesuit să îi ia apărarea lui Ilie Bolojan, după ce au venit datele oficiale despre scăderea economică din mandatul acestuia. Reacțiile vin la puțin timp după ce premierul a fost acuzat, din inima partidului, că este mai apropiat de USR decât de propriul partid. Faptul că premierul Ilie Bolojan a rămas tot mai singur în partid reiese şi din reacțiile șefilor PNL. Sau, mai degrabă, din lipsa reacțiilor. Premierul a fost acuzat din toate părțile că a distrus economia, dar o singură parte i-a ținut spatele: USR. Vineri, INS a anunțat oficial: România este în recesiune, adică economia a scăzut timp de 2 trimestre consecutiv. Este vorba de exact cele două trimestre în care Ilie Bolojan a fost premier: iulie 2025-decembrie 2025. Analiștii și politicienii s-au împărțit în două tabere, în care unii au spus că scăderea economică vine din cauza măsurilor de austeritate ale lui Ilie Bolojan, iar cealaltă parte că, de fapt, nu este vina guvernului. Bolojan a fost acuzat de vicepreşdintele partidului pe Bucureşti şi Ilfov, dar şi preşedinte al Consiliului Judeţean Ilfov, Hubert Thuma, că Ilie Bolojan „vrea userizarea PNL”. De asemenea, și fostul președinte PNL, Crin Antonescu, a spus despre Bolojan că este un „veritabl userist”. Un alt nume liberal cu greutate, Rareș Bogdan, a spus că premierul este mai degrabă preocupat să mulțumească „un alt partid”, decât PNL. Culmea, la doar câteva zile, în apărarea premierului, în fața acuzațiilor că a lovit economia cu măsuri de austeritate, au sărit mai multe voci din USR, decât din PNL. Cine sunt USR-iștii care au făcut scut în faţa lui Ilie Bolojan Primul dintre ei este chiar fondatorul USR şi preşedinte al României, Nicuşor Dan care, odată ce a văzut datele despre prăbușirea economiei, a început să îndemne la „echilibru”. Un alt USR-ist care i-a luat apărarea lui Bolojan, în trecut, dar care pare că s-a răzgândit în ultima perioadă, este şi fostul ministru de Finanţe, Claudiu Năsui. Captură articol G4media.ro Recent, şi ministrul Fondurilor Europene, Dragoş Pîslaru a scos armele ca să-l apere pe Bolojan cu un text scris din postura de „economist cu studii absolvite la London School of Economics and Political Science, Harvard Business School, Universitatea din Viena și doctor în economie din partea Academiei Române”. Din formaţie nu putea lipsi nici ministrul Apărării, Radu Miruţă, care spune că ceea ce face Bolojan este „tratamentul de care România are nevoie”. Vicepremierul Oana Gheorghiu, fostă ONG-istă apropiată de USR, a avut de asemenea o postare, înaintea publicării datelor de către INS, în care scrie că „există astăzi un efort real pentru a pune ordine în modul în care sunt cheltuiţi banii publici”, iar „acest efort este asumat de premierul Ilie Bolojan.” Şi peste toate, vine şi noul consilier al lui Ilie Bolojan, tot un fost userist, Vlad Gheorghe, rămas independent şi numit recent sfătuitor al premierului. La PNL se păstrează tăcerea Liberalii aflaţi în conducerea partidului s-au păstrat rezervaţi şi tăcuţi în privinţa acestui rezultat pe care, de altfel, mulţi îl anunţau de ceva timp. Cu toate acestea, fostul liberal, încă preşedinte la Forţa Dreptei, Ludovic Orban, a avut o poziţie publică despre acest aspect.  „Recesiunea tehnică nu este provocată doar de ce a făcut Guvernul Bolojan în ultimele 7 luni. Este rezultatul a 4 ani de trend descendent(…) Bolojan a preluat conducerea guvernului într-un moment în care România era cu spatele la zid, amenințată de o iminentă retrogradare din partea agențiilor de rating, care ar fi provocat o reacție în lanț care ar fi putut duce la o prăbușire economică. Nu am fost de acord cu toate măsurile adoptate de guvern. Dar am susținut voința evidentă a lui Bolojan de a îndrepta lucrurile. Și momentul critic a fost depășit”, a scris Orban, pe facebook. Imediat după vestea că România a intrat în recesiune, au început să curgă reacțiile, în special cele la adresa guvernului. Acuzații pentru Bolojan au venit din toate părțile, el fiind la cârma bugetului și economiei, dar o singură parte i-a ținut spatele: USR. RECOMANDAREA AUTORULUI: Dragoş Pîslaru se face scut pentru Ilie Bolojan: „Nu, nu Bolojan a dus România în gard”. Pe cine dă vina ministrul Fondurilor UE Bolojan, criticat dur de Crin Antonescu: „Se manifestă ca un veritabil USR-ist”

Pepsi cu pufuleți”. Cum descrie Ciucu jocurile de putere din Consiliul General

„Nu ştiu, el a început, întrebaţi-l pe el. Deci nu mă plâng, am soluţii. «Pune mâna şi votează în Consiliul General şi nu mai fă pe mironosiţa». Asta este mesajul. Hai să vedem, votează-le, vedem ce efecte au pe parcursul acestui an, echilibrăm bugetul, că aşa e uşor să zici, mă, Ciucu se plânge, Ciucu se plânge, dar nu vine cu soluţii. Bun, hai să te văd. Aici este parşivenia, pentru că orice i-ai propune care nu este popular, aici este un comportament foarte parşiv”, a povestit Ciucu. Cât priveşte o eventuală discuţie cu Daniel Băluţă, între patru ochi, Ciucu spune că „am avut mai multe şi o să mai am”. „A avut decenţa şi aici trebuie să recunosc cu trei, patru zile înainte să îmi zică că nu îmi va vota pentru că vrea ca să vedem ca să se regleze nişte forţe şi să-mi aducă el forţa lui”. Dacă relaţia cu cei de la PSD nu merge prea bine, în Consiliul General al PMB, Ciucu spune că va încerca să abordeze şi alte partide, de genul AUR sau PUSL. „Este un Consiliu General pulverizat, PSD-ul este important, PSD-ul este foarte important, pot face o majoritate in extremism(…) Dacă e nevoie să fac cu partidul lui Piedone, fac cu partidul Piedone. Numai că ei acolo se cam coordonează şi e greu ca să iei.. Plus că ei au istorie veche, pe Băluţă l-a crescut Piedone şi ştiţi istoria lor comună, da? Va fi greu ca Piedone să vină cu mine. Dar nu închid niciun fel de uşă, pentru că treaba mea este să fac o majoritate, chiar cu anumite costuri de imagine. Avem USR, pe care mă bazez, REPER pe care mă bazez, Forţa Dreptei mă bazez, PMP mă bazez şi, bineînţeles, Partidul Naţional Liberal pe care mă bazez. În alt context poate aş refuza, dar nu-mi permit, nu am luxul să refuz. Sau să jignesc AUR sau să îmi alienez Consiliul General. (…)  Mă bazez şi pe faptul că de fapt duşmanul de moarte al AUR este PSD””, a mai declarat Ciprian Ciucu. Ciucu a vorbit despre jocurile de putere din Consiliul General al PMB. „House of Cards era Pepsi cu pufuleţi” (n.r celebru serial de pe Netflix, Culisele puterii) pe lângă intrigile româneşti. Băluţă a reacţionat imediat: „Domnule Ciucu, sunteți un om fără caracter!” Daniel Băluţă ar fi reacţionat imediat la declaraţiile lui Ciucu, pe facebook, şi i-a transmis un mesaj direct acestuia din urmă. „Domnul Ciucu, care, în ultimele două luni, s-a dovedit a fi nu doar un amator lipsit de soluții, care nu a făcut altceva decât să îi inducă în eroare pe bucureșteni în legătură cu profesionalismul său, a trecut la un alt nivel… cel al mitocăniei. Voi face tot ceea ce este omenește posibil ca nimeni să nu plătească pentru apă caldă și căldură dacă acestea nu sunt livrate la standarde contractuale. (…) Da, domnule Ciucu, voi continua să construiesc metrou, să dezvolt infrastructura rutieră, medicală și educațională”, a transmis Băluță, referindu-se la proiectele pe care spune că le are în derulare. Dacă puteți (și, sincer, pare că nu puteți), încercați să faceți același lucru, să dovediți că sunteți așa cum v-ați prezentat în campanie. Pentru «prestația» de astăzi, vă pot spune doar atât: «Domnule Ciucu, sunteți un om fără caracter!»”, i-ar mai fi transmis Băluţă lui Ciucu, citat de Mediafax.

Hai să negociem, dar ce să-ți dau?” Ciucu dezvăluie presiuni din partea politicienilor

Ciprian Ciucu, primarul General al Muncipiului București, a recunoscut, în cadrul unui interviu, că a fost apelat de mai mulți politicieni din partea anumitor partide cu scopul de a nu se „atinge” de diverși angajați din primărie. El a menționat că instituția publică se află la un pas să intre în incapacitate de plată. Ciprian Ciucu a susținut, în cadrul emisiunii „Insider Politic” care a fost difuzată la Prima TV, că a fost apelat de diverși politicieni ca să nu se atingă de unii angajați din primărie, citează Gândul. Însă, primarul Capitalei a menționat că „finanțarea este atât de jos” încât nu ar exista loc de negocieri. El a mai reamintit că instituția publică se află la un pas să intre în incapacitate de plată. „Da. Da, evident că am primit. Numai că, cum să vă zic, finanţarea este atât de jos încă n-am ce negocia. Hai să negociem, dar ce să-ţi dau? Adică a ajuns efectiv cuţitul la os şi eu tot spun asta şi o spun şi o repet, ca în momentul în care vom fi în incapacitate de plată, să nu zică: «Băi, Ciucule, n-ai zis nimic?». După care e narativul pe presă, o să vedeţi: «Ciucu se plânge». Ok. O să spun adevărul, o să spuneţi că mă plâng, dar cu cât veţi spune mai mult că mă plâng, o să spun şi mai mult adevărul, şi mai mult adevărul, şi mai mult adevărul. Şi multora nu o să vă convină acest adevăr, ca să fie foarte clar”, a spus Ciprian Ciucu. În condițiile în care nu va exista un buget de minimum 5,5 miliarde de lei, atunci există posibilitatea ca instituția să intre în incapacitate de plată. Primăria General a fost subfinanțată de Guvernele României din 2023. Deficitul a ajuns la 4 miliarde de lei, în prezent.

Capitala în faliment? Ciucu: Dacă nu avem minimum 5,5 miliarde, intrăm în faliment. Ciucu anunță negocieri cu Finanțele pentru a evita incapacitatea de plată

„Îmi bat capul acum cu Ministerul Finanţelor şi în coaliţie cum să fac să salvez Primăria”, a declarat edilul într-un interviu acordat News.ro. Acesta a avertizat că, fără pragul minim de 5,5 miliarde de lei, „Bucureştiul intră în faliment”. Potrivit primarului, începând din 2023, Guvernul României ar fi subfinanțat sistematic Primăria Municipiului București, inclusiv prin măsuri precum Ordonanța „trenuleț” (care ar fi eliminat încasările din impozitul pe jocuri de noroc) și prin redirecționarea a 14% din fonduri către localități mai mici, prin mecanismul de solidaritate. Ciucu a mai spus că lipsa unei Legi a Bugetului pentru anul în curs a obligat municipalitatea să funcționeze cu o cotă lunară de 317 milioane de lei, sub necesarul pe care îl indică – aproximativ 500 de milioane de lei lunar, nivel la care ar fi funcționat în anii anteriori. În acest context, edilul afirmă că pierderile cumulate din ultimii doi ani au dus la acumularea unor datorii semnificative. „Nouă ne lipsesc în acest moment exact banii care nu au mai venit în ultimii 2 ani. 4 miliarde de lei de care PMB-ul nu a mai beneficiat. De aici este şi datoria asta imensă”, a adăugat primarul. Ca soluție pe termen lung, Ciucu cere schimbarea mecanismului de finanțare pentru Capitală, astfel încât alocările să fie stabilite pe un calcul predictibil, și nu prin negocieri politice

Băluță, atac la adresa lui Ciucu: În timpul campaniei electorale nu a fost corect

„Din punct de vedere al abilităților profesionale, încerc să prezint bucureștenilor faptul că în timpul campanii electorale nu a fost corect față de aceștia și nu a prezentat realitatea. Faptul că, de exemplu, dânsul nu are cunoștință că datoriile pe care Bucureștiul le-a acumulat în ultimii ani se datorează unui factor tehnic și anume că cotele de echilibrare au dispărut din anul 2024 iar în anul 2025 a mai apărut încă o reducere a bugetului Bucureștiului de 15% dovedește o necunoaștere masivă acestei probleme”, a declarat Băluță.  El a mai afirmat că nu sectoarele Bucureștiului sunt problema, ci spune că „problema este chiar idolul dânsului”, Bolojan, care este „obișnuit să taie tot”. „Ați văzut că a început mandatul în forță cu tipul acesta de reflex dictatorial de a tăia, deci de a crește, de a tăia, de a mări astea sunt preocupările pe care dânsul le are ne ținând cont de un fapt foarte simplu: românii nu mai suportă, iar aici în București trăiesc peste 10% din români este timpul să ne oprim cu chestiunile astea, de aceea biletul la STB a rămas în continuare 3 lei pentru că nu este firesc să descurajăm traficul, transportul în comun într-un oraș care este absolut sufocat de mașini. Oamenii nu își mai pot permite astăzi această diferență pe care trebuie să o plătească pentru bilet. Și mergând mai departe din punctul ăsta de vedere este încă un lucru pe care nu promitem că îl facem, ci îl facem”, a declarat Băluță. 

Stenograme: „Să-l am pe Ciucu la mână și pe Bolojan, să vă rezolv pe voi”. Avocata PNL cerea bani pentru campania lui Ciucu și îi spunea omului de afaceri că „Ilie îi va rămâne dator moral profund”

DNA reține, în esență, acuzații de trafic de influență (și forme asociate) și descrie un mecanism în care suspecții, Georgescu Adriana-Mihaela și Gheorghe Iscru, ar fi pretins bani „lăsând să se creadă” că au influență asupra unor magistrați și asupra conducerii DNA, pentru soluționarea favorabilă a două dosare penale în care denunțătorul avea calitatea de inculpat (unul la DNA, altul pe rolul Tribunalului București). Investigația a pornit de la un denunț depus la 30.09.2025 de Tucan Jean-Paul, iar în dosar este folosit un investigator sub acoperire cu numele de cod MAJAR Bogdan Cristian. „Nu e ca la Nicușor. Direct cu Ciucu!” — stenograme obținute de redacție pe surse: discuții despre finanțarea campaniei și „rezolvarea” a două dosare Într-un pasaj din stenogramele obținute de Mediafax, Georgescu vorbește de finațarea campaniei candidatului PNL, Ciprian Ciucu. Stenograma obținută de Mediafax surprinde o discuție înregistrată ambiental (redată în referat ca „pasaje de interes”) în care Georgescu leagă explicit „rezolvările” ( n.r din dosare) de calendarul alegerilor și de implicarea în campania candidatului PNL. Într-o declarație consemnată în referat, anchetatorii notează că Georgescu ar fi spus că se implică „destul de mult” în campania lui Ciucu, cu formula „să îl pun primar”, și că într-un scenariu de reușită l-ar avea „la mână pe CIUCU și BOLOJAN” pentru a-și achita „datoriile” față de denunțător. GEORGESCU ADRIANA-MIHAELA: Îți dai seama că eu sunt în depresie, dar nu mai contează asta. Eu încerc să o reglez acuma cu CIUCU s-o… să-l pun pe ăsta primar, că e aproape. Să-l am pe CIUCU la mână și pe BOLOJAN, să vă rezolv pe voi, să închid toate datoriile și să văd măi… Într-un fragment din 21 noiembrie 2025, Georgescu întreabă tranșant: „Vreți să-l vedeți pe CIPRIAN în persoană, da sau nu?”. Când investigatorul revine la tema „treburii pentru care am vorbit”, Georgescu răspunde: „Nu pot până la alegeri. N-ai cum…” și condiționează: „…decât dacă mergeți cu mine de mână la CIUCU”. În aceeași secvență, ea invocă faptul că ar exista deja un „OK” pentru sprijin și descrie condiția pe care ar fi pus-o candidatul, potrivit afirmațiilor din dialog: „singurul lucru… este să nu îi cereți… să iasă cu JEAN în campanie”, respectiv „să nu cereți afișare publică”. Tot în stenograme apar discuții despre intervalul sumelor: „De la 100 de mii, până la un milion”, iar în alt pasaj se vorbește despre „un milion sau 300 de mii”, cu presiunea că „mai aveți o săptămână… se termină”. „Mai avem două săptămâni” și „banii blocați la AEP” Un alt pasaj redat în referat (și obținut pe surse de redacție) surprinde accentul pus pe finanțare și urgență: Georgescu spune că mai sunt „două săptămâni” și invocă lipsa de resurse: „orice bani ne ajută, că avem banii blocați la A.E.P.”. În același dialog, ea afirmă că nu urmărește bani pentru sine: „nu vreau un leu din campania asta”, dar revine la ideea sprijinului financiar pentru a-l „pune primar” ( n.r pe Ciprian Ciucu) și previzează că Ilie Bolojan ar urma să „rămâne dator moral profund” omului de afaceri dacă acesta ar ajuta cu bani. GEORGESCU ADRIANA-MIHAELA: Așa! Nu vorbește cu mine, eu nu vreau să văd bani, nu mă interesează. Or contract, donație la trezorerie, ori CIUCU ori ILIE. Deci io doar vă fac legăturile, vă duceți. Dacă vreți garanții, io consider că ILIE îi va rămâne dator moral profund lu’ JEAN, pentru faza cu CIUCU și o să facă din… o să afle ILIE înainte să… cotizați. Și veți vorbi față în față. Nu știu cum îl băgam pe ILIE în… cum îl aducem. EPPO și dosarul de la Tribunal, invocate ca motiv de „garanții” În stenograme apare și motivul de prudență invocat de investigator: el spune că există un dosar „la Tribunalul București” făcut de „E.P.P.O.”, iar Georgescu minimizează relevanța, insistând pe miza funcției: „Vorbim de primaru’ capitalei… este al doilea om în stat”. Stenogramele cu discuțiile GEORGESCU ADRIANA-MIHAELA: Suntem umăr la umăr, mă, cu BĂLUȚĂ și vrem să-l batem. Și vreau să mă ajutați. N-avem bani! Sîntem terminați! Nu știu, cu contract de donație sau direct cu bani cash, direct la CIUCU. Da’ ajutați-ne în …[cuvânt obscen]… mea, c-avem șanse să punem primar. Mai sînt două săptămâni jumate. Și o ajutați practic pe BOLOJAN, că dacă pică bine cu CIUCU, HUBERT îl dă afară din partid. Îl trimite acasă. Și avem patru președinți de sectoare: 1, 2, 3, 4 și 5 care… 5-ul mai puțin, fac blat… cu BĂLUȚĂ, că învinge HUBERT. D-aia te-am chemat: să ne ajuți, că n-avem bani! Deloc, deloc, deloc, deloc! Și are șanse, e deja umăr la umăr cu… cu BĂLUȚĂ. E așa! Nu e în spate rău. Dar ăla are bannere. Romii nu mai vor să-mi vină. Cămătarii nu mai vor să-mi vină. Machedonii… Să mă ajute și JEAN, că JEAN poate, are relații, are putere: și cu telefoane, cu oameni de afaceri, să vorbească la relații și la prietenii lui din București. Că JEAN …[neinteligibil – vorbesc în același timp]…(…) (…) GEORGESCU ADRIANA-MIHAELA: …îi face contract legal, pă firma, ca să n-apară el. Cu problema să apară el! Că CIUCU n-o să apară, e d-astea. … Şi atât! Mie acuma mi-e frică c-am greșit-o. Şi un milion, și vă duceți …[cuvânt obscen]… mea, și stați la masă cu el. Nu e ca la NICUȘOR. Direct cu CIUCU! E altă… MAJAR BOGDAN-CRISTIAN: Îhî… GEORGESCU ADRIANA-MIHAELA: Şi atunci am zis, bă, în ăsta, când aveți dooj de mii, treij de mii, o sută de mii şi nu ştiți ce să faceți cu ei, mai bine îi băgați la el. MAJAR BOGDAN-CRISTIAN: (…) No, el n-o să semneze nimic niciodată! GEORGESCU ADRIANA-MIHAELA: Normal! Şi de asta mi-e frică. Acuma el e într-o situație de campanie şi o să îi ia, dar eu vreau să fac un well… o înțelegere așa. Şi asta… (…) Şi eu am zis că e bine. Şi nu îi dați lui CIUCU banii fără să înțelegeți ce înseamnă banii. Că banii la campanie înseamnă că iei niște… ă… niște A3-uri, niște A4-uri,

Prima înfrângere pentru Ciprian Ciucu. Scumpirea biletelor STB a picat la vot în CGMB

Consiliul General al Municipiului București (CGMB) a respins, joi, proiectul de hotărâre care prevedea scumpirea biletelor Societății de Transport București (STB). Propunerea a strâns 23 de voturi „pentru”, 22 de abțineri și 5 voturi „împotrivă”, astfel că nu a întrunit numărul necesar pentru a fi adoptată. Pentru scumpirea biletelor la transport în comun au votat consilierii generali ai PNL, USR și REPER. Consilierii generali ai PSD și PUSL s-au abținut, lucru ce a înclinat balanța spre blocarea proiectului. O parte din consilierii AUR au votat împotrivă, dar nu toți. Proiectul propunea creșterea prețului unei călătorii metropolitane de la 3 lei la 5 lei, alături de modificări la pachetele de călătorii și abonamente. Printre tarifele avute în vedere se numărau: 2 călătorii – 10 lei, 10 călătorii – 40 de lei, abonament 24 de ore – 14 lei și abonament lunar – 100 de lei. Decizia CGMB amână, cel puțin pentru moment, majorarea tarifelor la transportul public de suprafață, într-un context în care administrația locală invocă presiuni financiare și creșterea costurilor de operare. Noile tarife propuse, potrivit proiectului ca s-a aflat astăzi în dezbaterea CGMB: două călătorii metropolitane/90 de minute – 10 lei zece călătorii metropolitane/90 de minute – 40 de lei abonament metropolitan/24 ore – 14 lei abonament metropolitan/72 ore – 30 de lei abonament metropolitan/7 zile – 45 de lei abonament metropolitan/1 lună – 100 de lei abonament metropolitan redus 50%/1 lună – 50 de lei abonament metropolitan/ 6 luni – 500 de lei abonament metropolitan/12 luni – 900 de lei călătorie la tarif special – supra-taxa – 200 de lei.