Jucătoarea din Ucraina, devastată de atacul ruşilor de la Kiev
Rușii au atacat Kievul, iar jucătoarea din Ucraina este devastată de faptul că bomba a căzut la 100 de metri de casa părinților ei. A început turneul de la Roland Garros, iar Marta Kostyuk, a 15-a favorită a terminat în lacrimi meciul cu Oksana Selekhmeteva, câștigat cu 6-2, 6-3 Continuă drama sportivilor ucraineni, din cauza invaziei Rusiei care a început în februarie 2022. Jucătoarea de tenis Marta Kostyuk, a 15-a din lume, are de suferit. Rusia a bombardat Kiev în noaptea de sâmbătă spre duminică. A fost folosită racheta hipersonică cu capacitate nucleară Oreşnik cu rază medie de acţiune. Racheta a căzut la 100 de metri de casa părinților Martei Kostyuk, iar jucătoarea a spus, după meciul din primul tur de la Roland Garros, ce a simțit toată ziua. „Mi s-a făcut rău doar la gândul că, dacă ar fi fost cu 100 de metri mai aproape, probabil că nu aș mai avea o mamă și o soră. Tenisul este un joc mental, dar astăzi a fost ceva complet diferit. Nu știam cum va fi concentrarea mea sau dacă voi putea măcar să-mi controlez gândurile. A fost foarte dificil să procesez situația atât de repede și apoi să joc. De aceea sunt fericită că a fost primul meci al zilei. Nu știu care ar fi fost rezultatul dacă aș fi jucat mai târziu. Toată lumea este în viață. Totul este bine. Dacă s-ar fi întâmplat ceva mai rău, desigur că ar fi fost mult mai dificil, dar astăzi știam că trebuie să ies și să joc”, a spus sportiva, potrivit Reuters. Jucătoarea din Ucraina este singura neînvinsă pe zgură în 2026 Marta Kostyuk a mai precizat că acest atac a fost printre cele mai grele momente pe care le-a îndurat de la începutul invaziei la scară largă a Rusiei în 2022. „Începutul războiului a fost probabil cel mai dificil din cauza necunoscutului. Dar acest atac a fost cel mai aproape de casa mea. Asta îl face atât de emoționant. Acesta a fost cu siguranță unul dintre cele trei cele mai grele. La început am avut strângeri de fonduri și mult sprijin. Cred că oamenii din circuit s-au adaptat și au mers mai departe. Dar îmi folosesc platforma ori de câte ori pot pentru a le aminti oamenilor de oroarea vieții de zi cu zi din Ucraina. Oamenii uită, se adaptează, dar pentru noi este încă realitatea în fiecare zi”, a mai spus Kostyuk, care a ajuns la a 12-a consecutivă pe zgură. După două titluri consecutive la Rouen și Madrid, primul ei trofeu WTA 1000, Marta rămâne singura jucătoare neînvinsă pe această suprafață în 2026. Următoarea adversară este jucătoarea americană Katie Volynets (24 de ani), clasată pe locul 108 WTA. Aceasta a învins-o pe Clara Burel (Franța, 25 de ani, 1.483 WTA), beneficiară a unui wildcard, cu 6-3, 6-1.
Ilie Bolojan, în vizită la Institutul de Urgență pentru Boli Cardiovasculare și Transplant din Tg.Mureș / Mesajul premierului interimar
UPDATE Mesajul lui Ilie Bolojan Premierul interimar, Ilie Bolojan, a transmis sâmbătă un mesaj pe pagina sa de Facebook despre deplasarea sa la Institutul de Urgență pentru Boli Cardiovasculare și Transplant Târgu Mureș. El a anunțat că lucrările la noul Centru Chirurgical Cardiovascular al Institutului Inimii au depășit 80% și că proiectul trebuie finalizat până la sfârșitul lunii august pentru ca finanțarea europeană să nu fie pierdută. Investiția este una dintre cele mai importante din sistemul medical românesc, iar autoritățile încearcă să accelereze lucrările și plățile pentru respectarea termenelor, a spus Bolojan. „Astăzi am fost la Târgu Mureș, la Institutul Inimii, un centru de excelență al medicinei din România, unde se realizează una dintre cele mai importante investiții din sănătate din țară. Pentru a ne asigura finanțarea europeană, trebuie să terminăm lucrările până la sfârșitul lunii august. Cu toată mobilizarea constructorilor, nu va fi o sarcină ușoară”, a transmis Ilie Bolojan pe Facebook. Premierul interimar a precizat că, în urma discuțiilor purtate la fața locului, au fost stabilite măsuri pentru reducerea întârzierilor în derularea plăților și pentru acoperirea costurilor suplimentare care nu sunt eligibile prin finanțarea europeană. „Am stabilit că vom reduce întârzierile în derularea plăților. De asemenea, va trebui să alocăm fonduri pentru acoperirea cheltuielilor neeligibile: contribuția de 5% a Institutului, TVA-ul și ajustările în valoare de peste 15 milioane de euro”, a explicat acesta. Știrea inițială Premierul Ilie Bolojan a vizitat sâmbătă Institutul de Urgență pentru Boli Cardiovasculare și Transplant Târgu Mureș – Institutul Inimii – unde va fi construită o nouă clădire de spital pentru tratarea pacienților cu afecțiuni cardiovasculare grave, adulți și copii, au transmis reprezentanții Guvernului. Potrivit sursei menționate „prim-ministrul a discutat cu managementul Institutului despre stadiul derulării proiectului și a asigurat că nu vor fi probleme din perspectiva efectuării plății lucrărilor.” Investiția în valoare de peste 770 de milioane de lei, din care aproape 500 de milioane de lei provin din finanțare PNRR, are stadiu fizic de realizare de aproximativ 80% și va fi finalizată la finalul lunii august 2026. Noua clădire de spital va avea 214 paturi pentru spitalizarea continuă a pacienților și 5 paturi pentru spitalizare de zi, săli noi de operație, precum și pentru investigații și tratament. Contractul de finanțare a fost semnat pe 17 martie 2023, iar lucrările au avansat în ritm susținut, potrivit graficului asumat de constructor. „Obiectivul proiectului este edificarea unei noi clădiri de spital pentru relocarea totală și gruparea secțiilor, structurilor și compartimentelor întregului Institut într-o nouă clădire, eficientă din punct de vedere funcțional și constructiv, conform standardelor și cerințelor actuale administrative, medicale și de calitate, facilitând abordarea integrată a serviciilor de sănătate”, a precizat Guvernul.
Ilie Bolojan în vizită la Institutul de Urgență pentru Boli Cardiovasculare și Transplant din Tg.Mureș
Premierul Ilie Bolojan a vizitat sâmbătă Institutul de Urgență pentru Boli Cardiovasculare și Transplant Târgu Mureș – Institutul Inimii – unde va fi construită o nouă clădire de spital pentru tratarea pacienților cu afecțiuni cardiovasculare grave, adulți și copii, au transmis reprezentanții Guvernului. Potrivit sursei menționate „prim-ministrul a discutat cu managementul Institutului despre stadiul derulării proiectului și a asigurat că nu vor fi probleme din perspectiva efectuării plății lucrărilor.” Investiția în valoare de peste 770 de milioane de lei, din care aproape 500 de milioane de lei provin din finanțare PNRR, are stadiu fizic de realizare de aproximativ 80% și va fi finalizată la finalul lunii august 2026. Noua clădire de spital va avea 214 paturi pentru spitalizarea continuă a pacienților și 5 paturi pentru spitalizare de zi, săli noi de operație, precum și pentru investigații și tratament. Contractul de finanțare a fost semnat pe 17 martie 2023, iar lucrările au avansat în ritm susținut, potrivit graficului asumat de constructor. „Obiectivul proiectului este edificarea unei noi clădiri de spital pentru relocarea totală și gruparea secțiilor, structurilor și compartimentelor întregului Institut într-o nouă clădire, eficientă din punct de vedere funcțional și constructiv, conform standardelor și cerințelor actuale administrative, medicale și de calitate, facilitând abordarea integrată a serviciilor de sănătate”, a precizat Guvernul.
Demolarea planificată a unei clădiri a scăpat de sub control. Patru oameni au murit, iar alți patru au fost răniți
Echipele de salvare din cadrul armatei și al altor instituții se străduiau să găsească persoanele rămase blocate sub dărâmături, a precizat Ministerul de Interne într-un comunicat, potrivit AP. Imaginile arătau victime transportate de pe locul accidentului pe targă. Nu a fost clar imediat ce s-a întâmplat în timpul demolării care a dus la decese și răniți. Clădirea era una dintre cele câteva „destinate demolării în cadrul proiectului de regenerare a râului Nairobi, aflat în derulare”, se arată în comunicat. Cel puțin două persoane au fost salvate, dar un jurnalist al Associated Press prezent la fața locului, în comunitatea Blue Estate din Shauri Moyo, a numărat cel puțin trei cadavre scoase din structura prăbușită. Ministerul de Interne a estimat numărul morților la patru. Prăbușirile clădirilor sunt frecvente în Nairobi, unde cererea de locuințe este mare, iar dezvoltatorii imobiliari fără scrupule ocolesc adesea reglementările sau încalcă pur și simplu normele de construcție. După ce opt clădiri s-au prăbușit și au ucis 15 persoane în Kenya în 2015, președinția a ordonat o inspecție a clădirilor din toată țara pentru a verifica dacă acestea respectă normele de construcție. Autoritatea Națională pentru Construcții a constatat că 58% dintre clădirile din Nairobi erau improprii locuirii.
Casa Poporului, fabrica de legi a României, moare răpusă de legile fizicii. Clădirea emblematică a Capitalei se năruie bucată cu bucată
A doua cea mai mare clădire administrativă din lume se prăbuşeşte lent și sigur, pe zi ce trece, sub ochii angajaţilor şi ai sutelor de mii de vizitatori care-i trec pragul anual. Iarba crescută prin crăpăturile zidurilor, rugina şi chiar găurile din tavanele înalte ornamentate cu stucaturi aurii şi decorate cu candelabre impresionante sunt imaginea vie a măririi şi decăderii unei epoci. Doar Pentagonul din SUA depăşeşte Palatul Parlamentului României, ca anvergură. Clădirea Casei Poporului, aşa cum a fost denumită iniţial de fostul dictator Nicolae Ceauşescu, cel care a şi comandat ridicarea acestei construcţii, are o suprafaţă totală de aproximativ 365.000 de metri pătraţi. Este posibil ca Pentagonul să nu treacă prin aceeaşi situaţie ca sora ei din România, dacă luăm în calcul că orice investiţie anunţată n-a avut darul să-i redea măreţia pe care trebuia s-o aibă atunci când a fost proiectată. Să înconjori clădirea Parlamentului este o treabă anevoioasă că trebuie să mergi, aşa cum se spune în basme, zi de vară până-n seară. Sunt mai multe intrări, destinate atât deputaţilor cât şi senatorilor, iar clădirea este un labirint în adevăratul sens al cuvântului. Interioarele impunătoare, pe pereţii cărora odihnesc ţesături scumpe, tablouri şi candelabre impresionează prin dimensiuni. Dincolo de toată această imagine poleită, structura se degradează de la an la an. Apa de la ploaie şi-a săpat drum în interiorul clădirii și a format crevase printre elementele decorative din tavan. Când se rup norii, angajaţii de la Senat stau cu găleţi şi ligheane ca să strângă apa care se prelinge prin tavanul spart. Clădirea are aerul unui castel care aparţine unor nobili scăpătaţi care se cos într-o parte şi se rup în alta. Zidurile de la exterior, dinspre Camera Deputaţilor, sunt pline de bălării ieşite prin pereţii sparţi, decojiţi sau prin balustradele de la balcoanele sparte. Apa care se scurge pe pereţi le-a înverzit şi le-a corodat, iar acum a căpătat un aer de clădire părăsită. Doar parcarea plină şi acel continuu du-te-vino permanent dovedesc contrariul. Aceeaşi senzaţie este lăsată şi de intrările pe care vizitatorii nu au acces şi care sunt securizate cu nişte lanţuri ruginite. Porţile vechi şi grele din fier păzesc o ruină în care bălăriile fac casă bună cu abandonul. Deputaţii şi senatorii trec zilnic pe lângă ele şi pare că s-au obişnuit cu ideea că muncesc într-o clădire, pe care o numesc în limbaj colocvial „fabrica de legi”, în folosul căreia mai dau roade doar legile fizicii. Munca a 700 de arhitecţi şi 100.000 de muncitori riscă să se dărâme sub ochii aleşilor Impunătoarea clădire domină Bucureştiul şi este vizibil din numeroase puncte ale oraşului. Potrivit informaţiilor date publicităţii din cartea tehnică, are o greutate estimată la peste 4 milioane de tone, graţie materialelor folosite (beton, marmură, oţel şi cristal), aspect care face să fie considerată drept cea mai grea clădire din lume. De asemenea, este şi una dintre cele mai scumpe clădiri administrative construite vreodată, cu un cost estimat la peste 3 miliarde de euro. la realizarea ei au contribuit 700 de arhitecţi şi 100.000 de muncitori(chiar şi soldaţi), coordonaţi de Anca Petrescu, o tânără arhitectă de doar 28 de ani la acea vreme, care au lucrat zi şi noapte, timp de 5 ani. Materialele provin exclusiv din România, iar aici vorbim de 1 milion de metri cubi de marmură adusă din carierele din Transilvania, 3.500 de tone de cristal pentru candelabrele impresionante, 200.000 de metri pătraţi de covoare ţesute manual, 900.000 de metri cubi de lemn din stejar, cireş şi nuc şi 2.800 de candelabre din cristal, cel mai mare având peste 7 tone. De asemenea, clădirea are peste 1.100 de camere, dispuse pe 12 etaje la suprafaţă şi 8 etaje subterane (unele nefinalizate). Acestea includ săli de conferinţe, birouri, galerii impresionante şi chiar apartamente luxoase. Palatul Parlamentului din București măsoară 270 m pe 240 m, 86 m înălțime și 92 m sub pământ. World Records Academy a catalogat-o drept a doua cea mai mare clădire administrativă pentru uz civil ca suprafață din lume, si cea mai scumpă clădire administrativă din lume și cea mai grea clădire din lume. După cutremurul din 4 martie 1977, Nicolae Ceaușescu a căutat un amplasament pentru a dezvolta un program foarte mare de investiții. S-a preluat o idee a regelui Carol al II-lea din 1935, în al cărei proiect era prevăzută construirea Camerei Deputaților pe Dealul Arsenalului. Proiect fusese conceput de cei mai mari arhitecți ai vremii. În 1938 s-a anunțat începerea demolărilor în vederea deschiderii acestui ax. A venit al Doilea Război Mondial și lucrurile au rămas doar pe hârtie până în 1983, când a început construirea Palatului Parlamentului, ceremonia oficială a așezării pietrei fundamentale având loc la data de 25 iunie 1984. RECOMANDAREA AUTORULUI: România, țara supravegherii pe motiv de „siguranță națională”. Capii Parchetului General și Curții Supreme de Justiție au menținut industria mandatelor pe vremea lui Klaus Iohannis, Ilie Bolojan și Nicușor Dan. Câți români au fost urmăriți în timpul alegerilor prezidențiale din 2024 și 2025 „Autostrada suferinței”, în grija CNSAS. 25 de ani de dezvăluiri şi 200 de kilometri de dosare cu torturile Securităţii
Clădirea misiunii UE din Kiev, lovită în mod deliberat de Rusia. Antonio Costa: UE nu se va lăsa intimidată
Anunțul a fost făcut de președintele Consiliului European, Antonio Costa, pe platforma X. Acesta a publicat o fotografie cu pagubele rezultate în urma atacului rusesc. Horrified by yet another night of deadly Russian missile attacks on Ukraine. My thoughts are with the Ukrainian victims and also with the staff of @EUDelegationUA, whose building was damaged in this deliberate Russian strike. The EU will not be intimidated. Russia’s aggression… pic.twitter.com/SZNeN31IOo — António Costa (@eucopresident) August 28, 2025 „Sunt îngrozit de încă o noapte de atacuri mortale cu rachete rusești asupra Ucrainei. Gândurile mele sunt alături de victimele ucrainene și de personalul Delegației UE în Ucraina, a cărui clădire a fost avariată în urma acestui atac deliberat al Rusiei. UE nu se va lăsa intimidată. Agresiunea Rusiei nu face decât să ne întărească hotărârea de a fi alături de Ucraina și de poporul său”, a fost mesajul transmis de Antonio Costa pe platforma X. În cursul nopții de miercuri spre joi, Kievul a fost atacat cu drone și rachete rusești. Aproape 100 de clădiri au fost avariate, cel puțin 12 persoane și-au pierdut viața, iar alte 48 – printre care și copii – au fost rănite. Acesta a fost primul atac combinat major al Rusiei asupra Kievului în ultimele săptămâni, în ciuda eforturilor de pace conduse de SUA pentru a pune capăt războiului.
Ministrul Economiei, despre clădirea folosită gratis de un privat timp de 18 ani: s-a furat cu clădirea
Timp de 18 ani, asociația „incubator de afaceri” a încasat chirie între 240 și 4800 de euro, spune ministrul Economiei, Radu Miruță. „54 de birouri care au fost închiriate de această asociație din clădirea Ministerului Economiei, 1500 de metri pătrați pe trei etaje, Șoseaua Olteniței, în București. Asociație „incubator de afaceri”. (…) Se auto-intitulează incubator de afaceri, pentru că în 2004 a existat o lege care pentru firmele care aveau statut de incubator de afaceri au primit ceva beneficii în anul 2004. (…) În 2004 a avut un contract cu Ministerul Muncii, care avea atunci clădirea, pe 24 de luni, prelungit 12 cu încă 12. După aceea a expirat contractul și a rămas în continuare acolo fără să plătească vreodată ceva, lăsată. Evident că nu a fost întâmplător. Însă detaliile spun că niciodată aceea ce se numește centru de incubator de afaceri nu a avut statutul de incubatori de afaceri”, spune Radu Miruță la Digi 24. Ministrul afirmă că încă nu îi e foarte clar care a fost gradul de ocupare în toți cei 18 ani pentru a putea gândi cât este prejudiciul, însă presupune că este de ordinul zecilor, chiar sutelor de mii de euro. Miruță a povestit cum a ajuns să afle de această clădire „Au venit acum două săptămâni niște colegi din Minister să le semnez o adresă prin care să le dau voie să închirieze spații private, din spații de birouri din București, că n-aveau loc într-un anume spațiu al Ministerului Economiei. Și zic, uite, dați-mi o adresă prin care îmi spuneți că Ministerul nu are niciun alt spațiu disponibil. Ca să-mi justific și eu că dăm banii pentru treaba asta. Nu s-au mai întors. Și-n mintea mea așa a rămas ideea măi, dar oamenii ăia vor avea, nu vor avea unde să stea. Și m-am uitat la tot documentul care mi l-a semnat și am văzut un document cu strada Olteniței 225 București, care știam că nu este printre adresele unde Ministerul are spațiu. Și am început să întreb despre ce-i vorba acolo. Nimeni n-a vrut să spune inițial nimic. M-am dus la director de direcție. Domnul Ministru, vă rog frumos, nu mă întrebați pe mine, întrebați pe altcineva. Zic, oameni buni, intrați toți în birou, hai să stăm de vorbă. Eu sunt ministru, nu plec de aici până nu mă lămuriți. Nu există treaba asta. Și am început să-mi povestească cum de 18 ani acolo există această asociație care a fost lăsată de guvern să continue smulgera banilor în numele guvernului fără să dea un leu vreodată. Oamenii mai anunțaseră la rândul lor că sunt funcționari și mai făcuseră câte o adresă către decident. Să se acoperă, că totuși erau responsabili de patrimoniul Ministerului. Nu s-a luat nicio decizie, ba spuneau: „Domnule ministru, mergeam după amiază acolo și dimineața se întorcea administratorul acestei asociații, cobora din minister râzând că a rezolvat și anul ăsta”. Este jaf la drumul mare”, a povestit ministrul. „Nu e vorba de 10 birouri, un an de zile. E vorba de a fura cu clădirea” Ministrul a stat de vorbă cu administratorul acestei asociații, iar acesta i-a spus că el i-a „rugat” pe miniștrii Economiei care s-au succedat din 2004 până acum să rezolve sitauția, „dar n-au vrut”. Contractul a fost semnat în 2004 pentru 12 luni până în 2005. Și s-a prelungit încă 12 luni până în 2006. Iar la final scria o clauză că dacă niciuna dintre porți nu cere întreruperea, continuă gratuit. „Nu e vorba de 10 birouri, un an de zile. E vorba de a fura cu clădirea. Fur cu clădirea, cu o clădire întreagă pe care nu o ascunzi. E imensă. Se vede pe toate părțile posibile. La drumul principal, la Șoseaua Olteniței. Nu e pe o străduță lăturalnică. O clădire care e într-o situație bună. Sunt 54 de birouri decente”, mai spune Radu Miruță. Acum, asociația are între 5 și 30 de zile pentru a părăsi clădirea, pentru că s-a depus la instanță o procedură de evacuară accelerată. De asemenea, Miruță spune că va solicita o o anchetă DNA pentru banii pe care statul i-a pierdut, iar Ministerul Economiei se va constitui parte civilă pentru a recupera banii în perioada în care alții au închiriat în numele ministerului.