Un fost ministru al Economiei atrage atenția că România ocupă locul doi în UE la ajutorul de stat: Nu este altceva decât socialism pentru bogați
Fostul ministru al Economiei și actual deputat, Claudiu Năsui, atrage atenția, într-o postare pe rețelele sociale, că România ocupă locul al doilea în rândul statelor UE în ceea ce privește ajutorul de stat ca procent din PIB. Acesta acuză că statul crește taxele, după care le redistribuie banii celor care sunt „mai apropiați de clasa politică”. Conform datelor Financial Times, distribuite de deputat, Ungaria se află pe locul întâi, cu aproape 1,4% din PIB, urmată de România, cu puțin peste 1,2% din PIB. Pe locurile următoare se află Franța, Grecia, Polonia, Belgia, Croația, Danemarca, Spania și Cehia. Ajutorul de stat reprezintă cel mai mic procent din PIB în cazul Portugaliei, al Irlandei (0,4%) şi al Olandei (aproximativ 0,5%). Claudiu Năsui critică faptul că statul român continuă să aloce sume importante pentru scheme de sprijin dedicate unor companii, în timp ce autoritățile invocă lipsa fondurilor atunci când vine vorba de reducerea taxelor pentru populație și mediul privat. „Statul român este al doilea în UE la ajutorul de stat. ‘Nu sunt bani’ pentru scăderea taxelor, dar sunt bani pentru scheme de afaceri pe banii statului”, a scris Claudiu Năsui pe Facebook. Deputatul susține că ajutoarele de stat reprezintă „socialismul pentru bogați”, o formă de redistribuire a banilor colectați din taxe către cei care sunt mai apropiați de clasa politică prin „tot felul de scheme și subvenții”. „Ajutorul de stat nu este altceva decât socialism pentru bogaţi. Redistribuţie de la toţi către puţini. Statul sărăceşte pe toată lumea prin creşterile de taxe, după care redistribuie banii celor care sunt mai apropiaţi de clasa politică prin tot felul de scheme şi subvenţii”. „Taxe mari și redistribuție politică multă” Potrivit acestuia, banii acordați prin ajutor de stat „nu ajută economia” pentru că sunt „luați” din economie, de la cei care muncesc și produc. În finalul postării, fostul ministru al Economiei leagă nivelul ridicat al ajutoarelor de stat de situația economică din România și subliniază că taxarea ridicată și redistribuirea politică afectează nivelul de trai al angajaților. „Banii aceștia nu ajută economia pentru că sunt luați din economie. De la cei care muncesc și produc. Și apoi se duc, din pixul politicienilor, către cei pe care îi aleg ei. Dacă merge afacerea, profitul rămâne al celor care au primit banii. Dacă nu merge, nu-i grav n-au pierdut decât puțin din banii lor și mult din banii dumneavoastră. De aceea România se află pe locul 2 la ajutor de stat, după Ungaria, dar la locul 1 la sărăcie în muncă. Taxe mari și redistribuție politică multă”, a concluzionat deputatul. RECOMANDAREA AUTORULUI:
Năsui, despre e-factura pentru persoane fizice: Guvernul încurajează evaziunea prin birocrație
Claudiu Năsui a criticat, la RFI, introducerea sistemului e-factura pentru persoanele fizice care desfășoară activități economice. Prevederea din „Ordonanța trenuleț”, adoptată la finalul lui 2025, obligă această categorie de contribuabili să emită și să transmită facturile exclusiv în format electronic, decizie care a generat numeroase nemulțumiri. „E o măsură care în continuare arată că Guvernul se luptă cu cei mici, adică în loc să se lupte cu marea evaziune sau să atace problemele mari, crește în continuare birocrația”, a declarat fostul ministru USR al Economiei. Năsui spune că abordarea Executivului este contraproductivă pentru încasările la buget. „Este o mentalitate care a fost prezentă și e prezentă destul de mult în Guvernul României, că e mai bine să omorâm o sută de contribuabili, ca să încurcăm puțin un evazionist, prin birocrație și până la urmă, statul român ia și mai puțini bani”. Deputatul USR subliniază că „ce fac ei este că zic toate persoanele fizice trebuie să emită și ele factură, în regim de e-factură. Asta înseamnă birocrație în plus, asta înseamnă timp în plus (…) și înseamnă o taxă în ore de muncă, completează formulare, fă hârtii și așa mai departe, care e timp neproductiv, nu servești un client, nu produci valoare adăugată”. „Toate chestiile acestea de fapt nu fac decât să încurajeze evaziunea, pentru că mulți oameni decât să mai completeze trei formulare, zic știți ce, nu mai plătesc nimic, lăsați-mă în pace”, a conchis Năsui.
Năsui taxează măsurile lui Bolojan: 2025 a fost încă un an în care pentru unii s-au găsit bani. Pentru cei conectați politic. Banii dumneavoastră
Fostul ministru al Economiei, Claudiu Năsui, critică dur măsurile premierului Ilie Bolojan prin intermediul unei postări pe rețelele de socializare. Acesta susține că, deși Executivul se laudă cu reducerea deficitului, rezultatul are la bază creșterile de taxe și majorarea cheltuielilor statului, nu reforme sau tăierea privilegiilor. Claudiu Năsui acuză Guvernul condus de Ilie Bolojan că, în 2025, statul „a avut bani pentru cei conectați politic”, dar i-a obținut din buzunarele românilor. Fostul ministru al Economiei spune că reducerea deficitului bugetar a fost realizată prin creșteri de taxe și majorarea cheltuielilor, nu prin reforme sau eliminarea privilegiilor. „Au fost publicate cifrele pe 2025. Statului i-a mers foarte bine. A cheltuit mai mult și a taxat mai mult. De acolo vine atmosfera de sărbătoare de la guvern. Vestea bună este că a scăzut deficitul. Vestea proastă este că a scăzut mai ales pe seama creșterilor de taxe care ar fi trebuit să nu fie.” De asemenea, Năsui spune că în 2025, cheltuielile totale ale României au crescut cu 82 mld. lei, față de 2024. Creșterea este etichetată de acesta drept una „colosală”, mai ales în condițiile în care Guvernul Bolojan a susținut că țara noastră se confruntă cu un „dezastru economic” și a spus în repetate rânduri că avem nevoie de o politică fiscală dură. În același timp, încasările statului au crescut cu 88 mld. lei, ceea ce a dus la o scădere a deficitului bugetar cu aproximativ 6 mld. lei. Claudiu Năsui spune că, raportat la PIB, cheltuielile României au crescut cu 1%, în timp ce încasările au crescut cu 2%. „Cheltuielile totale ale statului au crescut din nou foarte mult. +82 miliarde de lei față de anul trecut. O creștere colosală de cheltuieli pentru un stat care pretinde că strânge cureaua. Încasările statului au crescut cu +88 miliarde. De unde și scăderea deficitului cu ~6 miliarde. Procentual în PIB, cheltuielile statului cresc cu 1%, dar încasările cresc cu 2%.” Cine este vinovat pentru creșterea cheltuielilor? „Propaganda fiecăruia va spune că celălalt” Fostul ministru al Economiei pune sub semnul întrebării și discursul politic în care responsabilitatea pentru creșterea cheltuielilor este pasată de la un oficial la altul. Claudiu Năsui spune că sub guvernarea condusă de Marcel Ciolacu, cheltuielile au crescut cu 41,1 mld. lei, în timp ce sub guvernarea lui Ilie Bolojan, cheltuielile au crescut cu încă 40,5 mld. lei. „Dar cine a crescut cheltuielile? Guvernul Ciolacu (susținut și de domnul Bolojan) sau guvernul Bolojan (susținut la rândul lui și de domnul Ciolacu)? Propaganda fiecăruia va spune că celălalt. Pe cifre ambele guverne au crescut cheltuielile ~50%-50%. Sub domnul Ciolacu cheltuielile au crescut cu 41.1 miliarde, sub domnul Bolojan au crescut cu încă 40.5 miliarde. Deci tot pe acolo. Deci unde e strângerea curelei? O vedeți dacă vă uitați în oglindă sau pe bonul de la cumpărături cu prețuri umflate de TVA și accize mărite.” „Pentru reduceri de taxe nu sunt niciodată bani” În finalul postării, Claudiu Năsui susține că anul 2025 confirmă tiparul deja cunoscut în care statul găsește bani doar pentru cei conectați politic, dar nu și pentru reducerea de taxe. Acesta spune că reforme precum reducerea numărului de parlamentari, tăierea privilegiilor sau reducerea subvenției pentru partide nu au fost tăiate, în timp ce presiunea măsurilor de austeritate a apăsat pe umerii românilor. „În final 2025 a fost încă un an în care pentru unii s-au găsit bani. Pentru cei conectați politic. Banii dumneavoastră. Pentru reduceri de taxe nu sunt niciodată bani. Nu au fost tăiate privilegii, 300 de parlamentari, reducerea subvenției pentru partide la cât era înainte de Dragnea, etc. Încă le așteptăm. Voi mai reveni cu analize pe mai multe date pe 2025 acum că sunt publice.” RECOMANDAREA AUTORULUI: Austria reduce TVA-ul la alimente, România îl crește. Năsui compară politicile fiscale: „Taxe duble pe mâncare, la venituri de trei ori mai mici” Claudiu Năsui, fostul ministru USR al Economiei, explică de ce românii, deși muncesc, sunt tot săraci
Austria reduce TVA-ul la alimente, România îl crește. Năsui compară politicile fiscale: Taxe duble pe mâncare, la venituri de trei ori mai mici
Austria a anunțat că reduce TVA-ul la alimentele de bază, ca să mai ia din presiunea prețurilor și să protejeze puterea de cumpărare. România, în schimb, a mers în direcția opusă și a crescut TVA-ul la alimente, deși inflația rămâne mult mai mare decât în Austria. Diferența de strategie a fost subliniată de Claudiu Năsui, fost ministru al Economiei, care spune că statul român a ales cea mai simplă variantă: a pus costul direct pe populație. În Austria, guvernul a decis ca, din iulie 2026, TVA-ul pentru anumite alimente de bază să scadă sub pragul de 5%, iar măsura vine pe fondul unei inflații aflate în jurul a 4%. Autoritățile spun că vor să țină prețurile sub control și să reducă povara de pe consumatori într-o perioadă în care costurile rămân ridicate. Lista exactă de produse urmează să fie stabilită. „Austriecii, cu un PIB pe cap de locuitor de aproximativ 60.000 de euro, plătesc taxe pe alimente sub jumătate din cât plătesc românii, cu un PIB de ~20.000 euro. Guvernul României pare să-și prioritizeze reducerile de deficit și schemele de ajutor de stat pentru firme de partid în detrimentul populației”, spune Claudiu Năsui. Năsui atrage atenția și asupra faptului că Austria nu este într-o situație bugetară perfectă. Țara are un deficit mai mare, iar datoria publică se apropie de 80% din PIB, însă guvernul austriac a ales să reducă presiunea fiscală exact acolo unde oamenii simt cel mai direct costurile: la alimente. România crește TVA-ul la alimente la 11% În România, majorarea TVA-ului la alimente până la 11% a intrat în vigoare din 1 august 2025, după ce cotele reduse anterioare au fost reorganizate, iar măsura a venit în contextul unui val de scumpiri. Mai multe analize din toamna lui 2025 au arătat că alimentele au fost printre cele mai sensibile la schimbările de taxare, pentru că impactul se vede rapid la raft. Fructele au înregistrat o majorare de preț de 15%, în medie, iar laptele s-a scumpit cu peste 11%. Claudiu Năsui, fost ministru al Economiei, spune că România aplică o politică fiscală care apasă mai tare pe populație, în timp ce alte state încearcă să reducă povara. „Și să nu credeți că în Austria n-au probleme. Pe lângă inflație, au deficit de ~5% și datorie publică de 80% din PIB. Deci nici la ei nu e roz. Diferența este că acolo guvernul a hotărât să nu-și rezolve problemele financiare pe seama populației, luându-le mai mulți bani. Pe când la noi populația a fost ultima grijă a guvernului care a găsit totuși bani în plus pentru scheme de ajutor de stat și pentru firme de partid, pardon „investiții””, transmite Năsui. Pe lângă lipsa unor reduceri, România introduce și creșteri de taxe. De la 1 ianuarie 2026, impozitele pe locuințe și terenuri au crescut, inclusiv pentru casele vechi.
Scandalul dintre Guda și Năsui continuă dur: Populism grotesc și dezinformare odioasă
Economistul Iancu Guda a publicat un nou mesaj pe Facebook în care îl critică vehement pe deputatul USR Claudiu Năsui, după un schimb de opinii despre taxe, deficit bugetar și politici publice. Guda îl acuză pe Năsui de populism, manipularea cifrelor și lipsă de responsabilitate fiscală. Guda îl acuză pe Năsui că atacă guvernarea doar pentru imagine Primul punct pe care Guda îl scoate în evidență este că Năsui nu mai atacă guvernarea dintr-o poziție obiectivă, ci din interes politic personal, după ce a ieșit din grupul de putere și vrea să candideze la alegerile interne din USR. Practic, criticile lui Năsui ar fi motivate de ambiții de partid, nu de interesul public. „Cat despre Claudiu Nasui, nu pot sa observ decat ca toate atacurile lui agresive la actuala guvernare (din care face parte si USR, partid din partea caruia este senator!) au venit fix in momentul in care a iesit din grupul de putere, iar acum propune alternativa si reforma in USR … probabil o sa candideze la urmatoarele alegeri interne.” Guda a transmis că nu îl interesează jocurile politice, ci modul în care Năsui manipulează cifrele și creează impresii false în rândul publicului. „Treaba lui, sa castige, sa piarda .. chiar nu ma intereseaza politica si calculele lor, dar ma deranjeaza dezinformarea si manipularea odioasa a cifrelor, atacuri doar pentru imagine si putere, care induc in eroare oamenii care urmaresc.” Economistul susține că dezamăgirea lui vine și din faptul că Năsui cunoaște principiile de bază ale economiei, fiind certificat CFA, la fel ca el, și totuși folosește argumente greșite pentru a impresiona publicul. Guda a evidențiat că atacurile lui Năsui se lovesc de elemente simple de logică economică, ceea ce, în opinia lui, trădează o lipsă de seriozitate și profesionalism. „Iar atunci cand aceste atacuri se lovesc de franturi de logica economica elementara, asta tradeaza trasaturi de caracter pe care nici nu le cataloghez. Claudiu intelege si cunoaste aceste notiuni elementare, este certificat CFA, ca si mine, tocmai de aceea intregul lui comportament este o mare dezamagire.” Exemple concrete date de Iancu Guda în disputa cu Claudiu Năsui Guda oferă două exemple clare pentru a demonstra cum Năsui ”manipulează cifrele”. Primul exemplu este legat de TVA și accize, unde Năsui ar fi prezentat o situație falsă, sugerând că majorarea accizei ar fi dus la creșterea întregului TVA. Guda explică că acest lucru este absurd și că doar o mică parte din rulaje sunt accizabile. Critica sa principală este că Năsui folosește argumente economice greșite cu rea-credință pentru imagine. „Au crescut TVA, au scazut incasarile” – am explicat de ce este FALS. În tentativa de a apăra minciuna grosolana, Claudiu explică că majorarea accizei cu 10% trebuie să ducă la creșterea tuturor sumelor din TVA cu 10% (o aberatie, doar 8% din rulaje sunt accizabile: tutun, alcool, combustibil). Să susții așa ceva, să indexezi o componentă ca și cum este întreg, fără nicio rușine și tresărire este SOCANT! Daca era medic acesta era caz de malpraxis și era eliminat din profesie. Am fost oripilat de această încercare nerușinată de alterare a matematicii elementare. Rușinos!” Al doilea exemplu se referă la propunerea lui Năsui de „taxe zero pe salariul minim”. Guda a afirmat că aceasta este o politică populistă, care ar genera faliment și ar agrava deficitul fiscal și comercial, fiind comparabilă cu o strategie periculoasă care oferă beneficii pe termen scurt, dar afectează economia pe termen lung. „‘Taxe zero pe salariul minim’ – este FALIMENT garantat în situația de față a României, un populism grotesc prin care se creează senzația de bunăstare prin diminuare de taxe, în țara cu cel mai mare deficit fiscal din UE aflată pe marginea prăpastiei anul trecut. De unde facem rost de bani? Cine plătește, am întrebat! Vine și răspunsul – ‘Taiem cheltuieli din altă parte’. Penibil. Risipa de cheltuieli din sectorul public trebuie redusă ca să facem investiții cu valoare adaugată, să producem mai mult în România, să creăm locuri de muncă mai bine plătite. Nu să aruncăm cu bani în populație prin taxe mai mici, creștem deficitul fiscal la cote nefinanțabile, majorăm deficitul comercial cu presiune pe curs și amplificare inflație. Un măr otrăvit: dam oamenilor ce le place pe termen scurt, și apoi îi sărăcim. Lipsa de responsabilitate! Este ca și cum doctorul recomanda vodca persoanelor alcoolice cu condiția să bea mai puțin whisky. Un populism grotesc!”, a scris Iancu Guda, pe rețelele de socializare. AUTORUL RECOMANDĂ
Claudiu Năsui, USR: Adevărul e că guvernului Bolojan nu i-a păsat nici de firme nici de oameni
Declarațiile sale reprezintă o poziție politică asumată, formulată în contextul dezbaterilor privind deficitul bugetar și măsurile de ajustare fiscală. În mesajul său, Claudiu Năsui folosește un limbaj dur pentru a descrie efectele pe care, în opinia sa, le-au avut deciziile guvernamentale asupra firmelor mici. „Atâta timp cât Bolojan, mama lui Bolojan sau oricine bagă mâna în buzunarul firmelor mici atât de agresiv, falimentând zeci de mii de firme, pentru mine nu e cu nimic diferit de alți ticăloși care au trecut prin politică”, afirmă deputatul USR. Potrivit lui Năsui, astfel de politici ar demonstra o continuitate a practicilor pe care el le consideră nocive pentru economie, indiferent de numele sau profilul politic al celor aflați la guvernare. „Adevărul e că guvernului Bolojan nu i-a păsat nici de firme nici de oameni”, susține Claudiu Năsui. Acesta își concentrează critica asupra modului în care executivul ar fi ales să gestioneze problema deficitului bugetar. În interpretarea sa, guvernul ar fi optat pentru soluții rapide, cu impact imediat asupra veniturilor la buget, fără a lua în calcul consecințele economice pe termen lung. „A ales calea ușoară de a reduce deficitul pe termen scurt, chiar dacă asta îngroapă economia pe termen lung. Un fel de «operația a reușit, pacientul e mort»”, afirmă Năsui. Deputatul USR consideră că majorarea taxelor a fost prioritară în raport cu reducerea cheltuielilor publice, despre care spune că ar fi trebuit să reprezinte prima opțiune. „A crescut taxele și nu s-a atins de cheltuielile pe care trebuia să le taie primele”, declară acesta. În același context, Claudiu Năsui respinge explicația potrivit căreia anumite decizii ar fi fost impuse de partenerii de guvernare, în special de PSD. „«Nu i-a lăsat PSD» ar merge ca scuză dacă n-ar fi crescut taxele. Acolo, ce să vezi, PSD i-a lăsat”, afirmă liderul USR. Năsui mai susține că guvernul ar fi încercat să contrabalanseze efectele acestor măsuri printr-o strategie de comunicare intensă, bazată pe marketing politic. „Chiar dacă a investit în marketing politic și propagandiști. Propaganda merge doar pe termen scurt. Pe termen lung adevărul iese întotdeauna la iveală”, mai spune deputatul. În opinia sa, efectele politicilor economice contestate încep să fie resimțite de un număr tot mai mare de cetățeni, nu doar de mediul antreprenorial. „Am tot vorbit despre asta de luni de zile. De dinainte să fie cool. Acum începe să simtă și majoritatea populației răul făcut”, afirmă Claudiu Năsui. În final, deputatul USR concluzionează că România ar fi ratat o nouă șansă de reformă structurală, responsabilitatea pentru acest eșec revenind, în opinia sa, actualei guvernări. „Păcat că România a pierdut încă o oportunitate de reformă”, conchide Claudiu Năsui.
Claudiu Năsui (USR): Guvernul Bolojan a ratat momentul reformelor și a ales calea ușoară a creșterii taxelor
Deputatul USR Claudiu Năsui critică dur Guvernul condus de Ilie Bolojan, acuzându-l că a ratat „fereastra de oportunitate” pentru reforme reale și a preferat să crească taxele în loc să taie cheltuielile și privilegiile grupurilor de interese. Reacția vine după ce Ionuț Dumitru, consilier economic al premierului, a declarat că „reformele s-au blocat în zona în care sunt afectate interesele partidelor”. Năsui susține însă că acest blocaj era previzibil și ar fi trebuit anticipat înainte de majorarea taxelor. „La începutul guvernării, cuțitul era la os financiar și puterea politică a guvernului era la maxim. Atunci se puteau tăia cheltuieli de la grupurile de interese. Nu s-a făcut. S-a ales calea ușoară a creșterii taxelor, cu promisiunea că reducerile de cheltuieli vor veni mai târziu. Evident că nu s-a mai întâmplat”, afirmă deputatul USR. Potrivit lui Năsui, momentul favorabil reformelor a trecut, iar presiunea financiară asupra statului a scăzut, ceea ce face și mai puțin probabilă tăierea privilegiilor. „Chiar și dacă ar vrea acum, puterea politică a guvernului Bolojan s-a erodat considerabil față de momentul preluării guvernării. De ce ar mai accepta cineva tăierea de privilegii?”, întreabă acesta. Deputatul USR consideră că „cel mai mare rău” făcut de actualul guvern a fost majorarea taxelor într-un moment în care se puteau reduce cheltuielile. „Creșterile de TVA și accize au dus la scumpiri și la scăderea puterii de cumpărare. Pe scurt, au accelerat sărăcirea românilor”, spune Năsui. În final, acesta respinge ideea că partidele ar fi principalii vinovați pentru lipsa reformelor. „Nu poți să te vaiți că lupul mănâncă oi, când tu l-ai primit în stână. E normal ca cei care au privilegii, subvenții, scheme, contracte cu statul, să nu vrea să le piardă. Nimeni nu vrea să-și piardă vreodată vreun privilegiu. Ce nu e normal e că guvernul Bolojan, care a promis în campanie reforme, nu doar că nu le-a făcut când a avut oportunitatea să o facă, dar a făcut fix invers. Iar pentru asta nu e PSD de vină. De vină este chiar guvernul Bolojan”, conchide Claudiu Năsui.
Claudiu Năsui demontează bilanțul lui Bolojan despre colectarea TVA-ului: „Dacă corectăm cu inflația suntem tot pe acolo, ba chiar sub anul trecut”
Claudiu Năsui, parlamentar USR și fost ministrul al Economiei, a demonstrat că declarațiile premierului Ilie Bolojan, potrivit cărora încasările din TVA au crescut, ascund, de fapt, un mare neadevăr. Acesta a argumentat că suma TVA-ul colectat nu a înregistrat creșterea cu care se laudă premierul. Claudiu Năsui a desființat afirmațiile lui Ilie Bolojan, referitoare la suma colectată din TVA. „Au apărut cifrele pe luna octombrie. Situația nu e așa roz cum ar vrea unii să o facă să pară. „Prețurile nu sunt mari, doar vi se pare.” „Veniturile n-au scăzut, doar vi se pare.” „Viața nu s-a scumpit, doar vi se pare.” Toate astea sună ca atunci când a explodat centrala de la Cernobîl și toți mușamalizau cât puteau, deși realitatea era evidentă. Haideți să demontă câteva neadevăruri despre cifrele pe luna octombrie”, a menționat Năsui. „A crescut taxele și a chinuit mai mult populația” Claudiu Năsui a argumentat că suma rezultată de pe urma colectării taxelor ar fi trebuit să fie de 109 miliarde de lei. Fostul ministru a argumentat că, în comparație cu anul trecut, este vorba doar de o creștere minoră. „Nu este un motiv de laudă” a subliniat Năsui. „1) „Cresc încasările din TVA.” Adevărul e că nu cresc decât nominal. Adică dacă nu ținem cont de inflație. Dacă corectăm cu inflația suntem tot pe acolo, ba chiar sub anul trecut. Să ne uităm pe cifre. Încasări din TVA în octombrie 2024 au ajuns la 99 miliarde. Anul acesta, la aceeași lună, au ajuns la 108 miliarde (108.4). Inflația în aceeași perioadă a fost de 9.76%. Deci doar din inflație, ar fi trebuit anul acesta să vedem încasări de ~109 miliarde. Nu sunt acolo, ci sunt mai mici. Dacă mai ținem cont și de creșterea cotelor de TVA și de creșterea accizelor, care ar trebui să crească încasările (pentru că TVA se aplică și la accize pe principiu taxă la taxă), atunci încasările ar fi trebuit să fie mult mai mari ca anul trecut. Nu sunt. Și oricum nu e un motiv de laudă pentru guvern. Una e să crească încasările pentru că a mers bine economia sau că au combătut ei cumva evaziunea, alta e să crească pentru că același guvern a crescut taxele și a chinuit mai mult populația. Primul e un motiv de laudă, al doilea nu.”, a explicat Năsui. Claudiu Năsui a atras atenția că și anul trecut, TVA-ul colectat pe luna octombrie a indicat o creștere față de media anuală. Fostul ministru de Economie a explicat că este vorba de un „efect sezonier”. Claudiu Năsui demontează bilanțul lui Bolojan despre colectarea TVA-ului FOTO: Facebook „Nu s-a lăudat Ciolacu, n-ar trebui să se laude nici guvernul Bolojan” „2) „Încasările din TVA sunt în luna octombrie mai mari decât media din tot anul!” Este genul de informație care pare extraordinară până când ne dăm seama că în fiecare an încasările în luna octombrie sunt mai mari decât media din tot anul, nu doar anul acesta. Se numește „sezonalitate”. Unele luni aduc mai mulți bani, altele mai puțini. Și anul trecut, de pildă, încasările din TVA pe luna octombrie au fost mai mari decât media din tot anul. De ce? Ce s-a întâmplat? A combătut guvernul Ciolacu evaziunea din TVA în luna octombrie după care s-a oprit? Evident că nu. Nici măcar nu s-a lăudat cu asta pentru că ar fi fost ridicol să se laude cu un efect sezonier. Dar așa cum nu s-a lăudat el, n-ar trebui să se laude nici guvernul Bolojan”, a argumentat Claudiu Năsui. Năsui: „Jumătate din tăieri sunt de la educație” „3) „Scad salariile la stat cu jumătate de miliard!” Asta este adevărat. Dar aici diavolul stă în detalii. De unde au scăzut exact? Vă zic eu ca să nu căutați. Jumătate din tăieri sunt de la educație. Acolo, într-adevăr guvernul Bolojan a tăiat. Iarăși nu cred că e un motiv de laudă. Nu mai intru în altele, dar mai sunt. Guvernul, orice guvern, ar trebui să se laude atunci când cresc încasările din creșterea economiei sau din reducerea evaziunii. Guvernul Bolojan se laudă că-i cresc încasările atunci când cresc taxele”, a conchis Năsui. FOTO: Mediafax Recomandarea autorului: Măsurile Guvernului Bolojan nu impresionează Comisia Europeană. Prognoza UE este că PIB-ul României va rămâne scăzut România este preocupată numai de măsuri de austeritate și creșteri de taxe, în timp ce Bulgaria investește în sectorul care îi aduce un plus de 8,4% la PIB în 2025. România frânează, Bulgaria accelerează: Turismul care ne depășește Austeritatea marca Bolojan continuă și în 2026, în administrație: „Trebuie pusă presiune pe cheltuieli”
Claudiu Năsui demontează bilanțul lui Bolojan despre colectarea TVA-ului: „Dacă corectăm cu inflația suntem tot pe acolo, ba chiar sub anul trecut”
Claudiu Năsui, parlamentar USR și fost ministrul al Economiei, a demonstrat că declarațiile premierului Ilie Bolojan, potrivit cărora încasările din TVA au crescut, ascund, de fapt, un mare neadevăr. Acesta a argumentat că suma TVA-ul colectat nu a înregistrat creșterea cu care se laudă premierul. Claudiu Năsui a desființat afirmațiile lui Ilie Bolojan, referitoare la suma colectată din TVA. „Au apărut cifrele pe luna octombrie. Situația nu e așa roz cum ar vrea unii să o facă să pară. „Prețurile nu sunt mari, doar vi se pare.” „Veniturile n-au scăzut, doar vi se pare.” „Viața nu s-a scumpit, doar vi se pare.” Toate astea sună ca atunci când a explodat centrala de la Cernobîl și toți mușamalizau cât puteau, deși realitatea era evidentă. Haideți să demontă câteva neadevăruri despre cifrele pe luna octombrie”, a menționat Năsui. „A crescut taxele și a chinuit mai mult populația” Claudiu Năsui a argumentat că suma rezultată de pe urma colectării taxelor ar fi trebuit să fie de 109 miliarde de lei. Fostul ministru a argumentat că, în comparație cu anul trecut, este vorba doar de o creștere minoră. „Nu este un motiv de laudă” a subliniat Năsui. „1) „Cresc încasările din TVA.” Adevărul e că nu cresc decât nominal. Adică dacă nu ținem cont de inflație. Dacă corectăm cu inflația suntem tot pe acolo, ba chiar sub anul trecut. Să ne uităm pe cifre. Încasări din TVA în octombrie 2024 au ajuns la 99 miliarde. Anul acesta, la aceeași lună, au ajuns la 108 miliarde (108.4). Inflația în aceeași perioadă a fost de 9.76%. Deci doar din inflație, ar fi trebuit anul acesta să vedem încasări de ~109 miliarde. Nu sunt acolo, ci sunt mai mici. Dacă mai ținem cont și de creșterea cotelor de TVA și de creșterea accizelor, care ar trebui să crească încasările (pentru că TVA se aplică și la accize pe principiu taxă la taxă), atunci încasările ar fi trebuit să fie mult mai mari ca anul trecut. Nu sunt. Și oricum nu e un motiv de laudă pentru guvern. Una e să crească încasările pentru că a mers bine economia sau că au combătut ei cumva evaziunea, alta e să crească pentru că același guvern a crescut taxele și a chinuit mai mult populația. Primul e un motiv de laudă, al doilea nu.”, a explicat Năsui. Claudiu Năsui a atras atenția că și anul trecut, TVA-ul colectat pe luna octombrie a indicat o creștere față de media anuală. Fostul ministru de Economie a explicat că este vorba de un „efect sezonier”. Claudiu Năsui demontează bilanțul lui Bolojan despre colectarea TVA-ului FOTO: Facebook „Nu s-a lăudat Ciolacu, n-ar trebui să se laude nici guvernul Bolojan” „2) „Încasările din TVA sunt în luna octombrie mai mari decât media din tot anul!” Este genul de informație care pare extraordinară până când ne dăm seama că în fiecare an încasările în luna octombrie sunt mai mari decât media din tot anul, nu doar anul acesta. Se numește „sezonalitate”. Unele luni aduc mai mulți bani, altele mai puțini. Și anul trecut, de pildă, încasările din TVA pe luna octombrie au fost mai mari decât media din tot anul. De ce? Ce s-a întâmplat? A combătut guvernul Ciolacu evaziunea din TVA în luna octombrie după care s-a oprit? Evident că nu. Nici măcar nu s-a lăudat cu asta pentru că ar fi fost ridicol să se laude cu un efect sezonier. Dar așa cum nu s-a lăudat el, n-ar trebui să se laude nici guvernul Bolojan”, a argumentat Claudiu Năsui. Năsui: „Jumătate din tăieri sunt de la educație” „3) „Scad salariile la stat cu jumătate de miliard!” Asta este adevărat. Dar aici diavolul stă în detalii. De unde au scăzut exact? Vă zic eu ca să nu căutați. Jumătate din tăieri sunt de la educație. Acolo, într-adevăr guvernul Bolojan a tăiat. Iarăși nu cred că e un motiv de laudă. Nu mai intru în altele, dar mai sunt. Guvernul, orice guvern, ar trebui să se laude atunci când cresc încasările din creșterea economiei sau din reducerea evaziunii. Guvernul Bolojan se laudă că-i cresc încasările atunci când cresc taxele”, a conchis Năsui. FOTO: Mediafax Recomandarea autorului: Măsurile Guvernului Bolojan nu impresionează Comisia Europeană. Prognoza UE este că PIB-ul României va rămâne scăzut România este preocupată numai de măsuri de austeritate și creșteri de taxe, în timp ce Bulgaria investește în sectorul care îi aduce un plus de 8,4% la PIB în 2025. România frânează, Bulgaria accelerează: Turismul care ne depășește Austeritatea marca Bolojan continuă și în 2026, în administrație: „Trebuie pusă presiune pe cheltuieli”
Claudiu Năsui spune că fondurile de pensii câștigă mai mulți bani din comisioane: „Nu de alta, dar deficitul acela trebuie acoperit de undeva”
Claudiu Năsui, fost ministru al Economiei, arată într-o postare pe Facebook că varianta propusă de ASF și agreată de Guvern în cazul pensiilor private aduce bani la buget. Deputatul USR precizează că: „Fondurile de pensii câștigă mai mulți bani din comisioane dacă oamenii nu-și mai pot retrage banii. Iar statul are o cerere mai mare pentru titluri de stat dacă ține banii oamenilor blocați în fonduri de pensii pe care le obligă să-l împrumute pe el. Nu de alta, dar deficitul acela trebuie acoperit de undeva”. După scandalul izbucnit în cazul pilonului 2 și 3 ale pensiilor private, prin care cei care contribuie nu vor avea acces la toată suma, Claudiu Năsui a venit cu o explicație. „Soluția liberală pentru retragerea banilor din Pilonul 2/3 este să nu-ți impună statul ce să faci cu banii tăi. Adică să respecte proprietatea oamenilor asupra banilor lor puși deoparte pentru pensie. Unii o să prefere să-și ia banii în forma unei rente viagere, depinzând de valoarea pe care le-o propune fondul (care poate fi mică și atunci vor refuza). Alții vor prefera o plată eșalonată pe un număr de ani, dar iar depinde de condițiile eșalonării. Alții vor vrea, pe bună dreptate, să-și retragă toată suma pentru că au nevoie de bani sau pentru că simt că pot avea randamente mai bune.” „Orice cale de retragere a banilor ar alege, fondurile de pensii vor fi obligate să ofere condiții mai bune doar dacă oamenii au opțiuni. Inclusiv opțiunea de a-și retrage proprii bani”, spune fostul ministrul al Economiei. Deputatul USR mai atrage atenția că în cazul în care vor fi comisioane, ar trebui oferite condiții mai bune. „Imaginați-vă că ajungeți la vârsta pensionării și fondul de pensii vă oferă o rentă viageră derizorie. Veți alege să vă retrageți altfel banii. Tocmai de aceea, dacă fondurile vor să mai facă comisioane cu banii dumneavoastră va trebui să vă și ofere condiții mai bune. Problema cu soluția liberală este că nu are nimeni interes să facă lobby pentru ea. Ea ajută toți oamenii, dar nu ajută șmecherii”, spune Năsui. În egală măsură, parlamentarul reamintește și faptul că e nevoie de bani pentru acoperirea deficitului. „Fondurile de pensii câștigă mai mulți bani din comisioane dacă oamenii nu-și mai pot retrage banii. Iar statul are o cerere mai mare pentru titluri de stat dacă ține banii oamenilor blocați în fonduri de pensii pe care le obligă să-l împrumute pe el. Nu de alta, dar deficitul acela trebuie acoperit de undeva”, mai precizează Năsui.