Schimbările climatice şi poluarea schimbă complet peisajul din Bucureşti: arbori de Ginko Biloba, în loc de oţetari şi trifoi, în loc de gazon
Schimbările climatice şi poluarea schimbă peisajul din Bucureşti. Arbori de Ginkgo Biloba, în loc de oţetari şi trifoi, în loc de gazon. Sunt soluţiile arhitecţilor pentru Capitala care rămâne cu prea puţine spaţii verzi. Acum, oraşul este plin de zone uscate, acolo unde cândva erau plante care nu s-au mai putut adapta noilor temperaturi. Tot mai multe specii de plante şi arbori nu se mai pot adapta la condiţiile de mediu din Bucureşti. Principalul motiv este că temperaturile sunt din ce în ce mai ridicate de la un an la altul aşa că anumite specii de plante nu mai pot rezista secetei din oraş. Nici sistemele de irigaţii ale primăriilor nu ajută prea mult. Singura soluţie este înlocuirea arborilor cu care suntem obişnuiţi cu noi soiuri mai rezistente la căldura extremă. „Coniferele au început să sufere, mai ales în ultimii ani, în Bucureşti. Au început să se usuce şi să prezinte declin biologic sever. Gardul viu este un alt exemplu care nu se mai pretează în acest moment amenajărilor din Municipiul Bucureşti. Recomand Ginkgo Biloba, se practică utilizarea acestuia în aliniamente, captează dioxid de carbon”, a explicat pentru Observator TV Anca Strugariu, peisagist. Canicula şi seceta au dus şi la apariţia unor boli care distrug mai repede plantele şi arborii. Iar, în lipsa spaţiilor verzi, zilele caniculare sunt cu mult mai greu de suportat. „80% din suprafaţa Bucureştiului este acoperită de drumuri, construcţii, infrastructură rutieră. 20% este infim pentru a putea să facem în fiecare zi o trecere de la zi la noapte de la o temperatură de 45 de grade la o temperatură de 15 grade noaptea. Seara, acest 80% din Bucureşti nu face decât să ne ofere grade în plus. Nu e din cauza vremii de afară, e din cauza betonului pe care îl avem în oraş”, spune și Andrei Coşuleanu, fondator „Act for Tomorrow”. În Sectorul 1 al Capitalei se încearcă deja înlocuirea copacilor, dar și sistemele de irigaţii vor fi îmbunătăţite. „Avem sisteme de irigaţii, trebuie să le facem o mentenanţă mai drastică astfel încât ele să fie funcţionale în parametri normali… 100%. Avem în plan să creăm puţuri pentru a avea apa noastră, fără să mai plătim la Apa Nova”, spune Cătălina Manea, şef serviciu spaţii verzi Sector 1. Conform unui studiu recent, cartierele dormitor precum Pantelimon, Colentina, Militari au cele mai puţine spaţii verzi din Capitală.
Din 2030, UE le-ar putea interzice companiilor de leasing să mai cumpere mașini cu motoare cu combustie
Uniunea Europeană (UE) a stabilit ca până în 2035 să fie interzisă în totalitate vânzarea de autoturisme pe bază de benzină și motorină. Acum, Comisia Europeană intenționează să accelereze la tranziția către mașinile electrice și energiile verzi, introducând noi reglementări: să le interzică companiilor private să mai cumpere mașini termice. Planul UE pentru „Fit for 55” Bruxellesul speră că va da un impuls tranziției ecologice pentru a atinge obiectivele climatice „zero carbon” până în 2050. Până în 2030, UE speră să reducă emisiile de carbon cu 55%, în conformitate cu planul „Fit for 55”. Vestea a venit ca o bombă pentru industria auto, deja aflată într-o criză devastatoare din cauza creșterii costurilor traiului și a electrificării, mai ales că fabricarea unei mașini electrice este cu 40% mai poluantă decât la cea termică. Ce companii vor fi vizate, mai exact? Din 2030, firmele cu flotă auto și companiile de leasing nu vor mai putea cumpăra mașinile termice, potrivit Bild, publicația germană citată de Newsweek. Companiile private nu vor mai putea nici măcar să închirieze automobile. Astfel, companiile de leasing ar putea inunda piața second-hand de flote de mașini electrice. Sau așa speră Uniunea Europeană. Însă, statisticile din ultima vreme ne arată că mulți șoferi nu-și permit financiar să cumpere automobile electrice. Iar cei care au, cumpără mai ieftin mașini electrice de la companii chineze, nu și de la mărcile europene. Competiția dintre piața europeană a mașinilor electrice și cea chineză a devenit acerbă. În prezent, 60% din mașinile noi vândute în Europa sunt realizate de flotele companiilor de leasing. Sursa Foto: Shutterstock Autorul recomandă: Adio, mașini pe benzină și motorină?! Ce arată noile reglementări ale UE pentru închirierea vehiculelor MOTIVUL pentru care în România se vând cele mai puține mașini electrice din UE Comisia Europeană alocă fonduri de peste 800 de milioane de euro pentru fabricarea BATERIILOR integrate în mașinile electrice Europa, pas înapoi în „războiul” cu China pe piața bateriilor pentru mașinile electrice. Un producător suedez a inițiat procedura de FALIMENT
Sateliții din jurul pământului, inclusiv cei pentru GPS sau meteo, motiv semnificativ de îngrijorare. Cum duc la încălzirea globală, distrug stratul de ozon
La prima vedere, sateliții care orbitează în jurul Pământului par a fi niște aliați incontestabili ai progresului. Ne oferă internet de mare viteză, sprijină navigația prin GPS, monitorizează clima și ajută la prognoza meteo. Cu toate acestea, un nou studiu avertizează că acești sateliți ar putea avea un impact nociv, pe termen lung, asupra atmosferei terestre și implicit asupra climei globale. O flotă de sateliți care crește exponențial În 2025, în jurul planetei orbitează peste 9.000 de sateliți. Până în 2040, acest număr ar putea depăși 60.000, potrivit estimărilor cercetătorilor citați de publicația The Guardian. În ciuda beneficiilor pe care le aduc, sateliții sunt concepuți cu o durată de viață limitată – în medie de aproximativ cinci ani. Odată ce își încheie misiunea, aceștia sunt adesea retrași din orbită prin reducerea altitudinii, ceea ce duce la arderea lor în atmosferă. Acest proces aparent banal ascunde însă o realitate problematică: arderea sateliților eliberează în atmosferă particule de metale, în special oxid de aluminiu, care pot perturba semnificativ echilibrul termic și chimic al straturilor superioare ale atmosferei. Oxidul de aluminiu, un pericol invizibil Studiul publicat recent în Journal of Geophysical Research Atmospheres analizează scenariul în care, anual, 3.000 de sateliți ar fi dezintegrați în atmosferă, eliberând în total aproximativ 10.000 de tone de oxid de aluminiu. Simulările arată că acest compus se acumulează mai ales la latitudini mari, unde poate cauza creșteri de temperatură cu până la 1,5 grade Celsius în atmosfera medie și superioară. Această încălzire localizată poate modifica viteza vântului și contribuie la subțierea stratului de ozon, afectând negativ eforturile internaționale de refacere a acestuia. De altfel, autorii studiului avertizează că dacă tendința de creștere a flotei de sateliți continuă, ne putem confrunta cu un nou factor destabilizator al climei, ignorat până acum în discuțiile despre schimbările climatice. Alte metale periculoase și impactul lor necunoscut Pe lângă oxidul de aluminiu, în atmosferă mai ajung și alte metale: titan, litiu, fier și cupru. Deși studiul actual s-a concentrat pe efectele oxidului de aluminiu, impactul acestor metale asupra atmosferei rămâne, deocamdată, insuficient cercetat. Problema este agravată de faptul că aceste materiale nu au nicio cale naturală de eliminare din atmosfera superioară, ceea ce înseamnă că ele pot rămâne acolo zeci de ani, influențând circulația aerului, reflexia radiației solare și echilibrul chimic al stratului de ozon. Soluții și semnale de alarmă Cercetătorii avertizează că, în lipsa unei reglementări stricte privind gestionarea sfârșitului de viață al sateliților, situația ar putea deveni de nesoluționat în câteva decenii. Posibile soluții includ dezvoltarea unor tehnologii de reintrare controlată care să minimizeze arderea în atmosferă sau recuperarea sateliților prin metode active, dar aceste soluții sunt costisitoare și tehnic dificile. Pe măsură ce rețelele de sateliți – inclusiv cele comerciale precum Starlink, Kuiper sau OneWeb – se dezvoltă în ritm accelerat, este esențial ca impactul ecologic al acestora să fie analizat și reglementat, nu doar la nivel național, ci în mod coordonat la nivel global.