Reformă dură în sănătate, în programul Veștea. Mai puține paturi de spital, plată după performanță și controale la concediile medicale
Guvernul propune reducerea cu peste 20% a numărului de paturi de spitalizare continuă până în anul 2030, concomitent cu introducerea unui sistem de plată a medicilor bazat pe performanță. De asemenea, sporurile din spitale vor fi corelate cu numărul și tipul serviciilor medicale furnizate. Programul prevede consolidarea managementului spitalelor, introducerea unor criterii de performanță pentru șefii de secție și formarea de consorții de spitale, inclusiv pentru achiziții comune la nivel județean, regional sau național. Concedii medicale sub control Executivul vizează creșterea bazei de plătitori la Casa Națională de Asigurări de Sănătate, prin descurajarea acordării concediilor medicale fictive. Sunt anunțate controale atât asupra medicilor prescriptori, cât și asupra beneficiarilor concediilor. Reguli mai stricte pentru sistemul privat contractat cu CNAS Potrivit programului, unitățile medicale private care vor contracte cu CNAS vor fi obligate să asigure că minimum 80% din personal este angajat cu normă întreagă. De asemenea, personalul medical din sistemul public care desfășoară activități private în timpul programului de lucru riscă desfacerea contractului de muncă. Unitățile sanitare cu grad redus de ocupare și servicii medicale ineficiente vor putea fi transformate în ambulatorii, spitale de recuperare sau unități de îngrijiri paliative. Investiții în spitalele regionale Programul de Guvernare prevede dezvoltarea unei rețele naționale de centre medicale comunitare, în special în mediul rural și în orașele mici, inclusiv servicii de telemedicină, stomatologie și farmacie comunitară. Totodată, sunt menționate investiții în spitalele regionale din Iași, Cluj-Napoca și Craiova, finanțate inclusiv prin Planul Național de Redresare și Reziliență, precum și posibila extindere a rețelei de spitale regionale. Digitalizare, telemedicină și dosar electronic de sănătate Guvernul Veștea propune o nouă platformă informatică a asigurărilor de sănătate, operaționalizarea dosarului electronic de sănătate și extinderea serviciilor de telemedicină, cu obiectivul reducerii birocrației și creșterii accesului pacienților la servicii medicale.
Ordin CNAS după disfuncționalitățile PIAS: Furnizorii pot raporta și deconta serviciile acordate offline, până la remedierea platformei
Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS) a emis un ordin prin care permite validarea și decontarea serviciilor medicale, medicamentelor și dispozitivelor medicale acordate offline în luna mai 2026, pe fondul disfuncționalităților înregistrate la Platforma Informatică a Asigurărilor de Sănătate (PIAS). Potrivit documentului, furnizorii de servicii medicale vor putea transmite în sistem, în vederea decontării, activitățile desfășurate în perioada 1-31 mai 2026, chiar dacă acestea au fost acordate offline din cauza problemelor tehnice ale platformei. Ce prevede Ordinul Măsura vizează atât serviciile medicale din sistemul de asigurări sociale de sănătate, cât și programele naționale curative. Ordinul prevede că datele aferente serviciilor acordate în luna mai vor putea fi încărcate în PIAS până la termenul de raportare a activității pentru luna respectivă, pentru a permite decontarea acestora de către casele de asigurări de sănătate. Regula de validare e suspendată temporar, până la remedierea platformei De asemenea, CNAS suspendă temporar regula de validare potrivit căreia serviciile medicale trebuie semnate cu cardul de sănătate, pentru perioada 1-31 mai 2026, având în vedere problemele de funcționare ale platformei informatice. Măsura are scopul de a evita blocarea plăților către furnizorii de servicii medicale și de a asigura continuitatea acordării asistenței medicale pentru pacienți, în contextul dificultăților tehnice care au afectat sistemul informatic al asigurărilor de sănătate.
CNAS: Pacienții din oncologie și alte programe naționale ar putea avea acces mai rapid la servicii prin implicarea sectorului privat
Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS) a publicat în transparență decizională un proiect de ordin care vizează programele naționale de sănătate. Documentul introduce o formulă de evaluare a situațiilor în care furnizorii publici nu mai pot răspunde cererii de servicii medicale. În astfel de cazuri, colaborarea cu furnizorii privați ar putea fi activată pe baza unor criterii clare și măsurabile. Potrivit CNAS, măsura urmărește să faciliteze accesul pacienților la servicii medicale finanțate din fonduri publice. Instituția susține că noul mecanism ar putea reduce timpii de așteptare și ar permite utilizarea mai eficientă a capacităților disponibile în sistemul de sănătate. Proiectul vizează programe esențiale pentru pacienții cu afecțiuni grave. Printre acestea se numără oncologia, bolile cardiovasculare, radioterapia și investigațiile de înaltă performanță, inclusiv PET-CT. Cum funcționează sistemul CNAS în prezent În prezent, programele naționale de sănătate sunt finanțate de CNAS și sunt derulate prin furnizori aflați în contract cu casele de asigurări de sănătate. Accesul pacienților depinde de includerea acestora în program și de capacitatea unităților medicale care furnizează serviciile respective. În multe cazuri, serviciile sunt oferite în principal de spitale și centre publice. Atunci când cererea depășește capacitatea disponibilă, pacienții pot ajunge pe liste de așteptare pentru investigații, tratamente sau proceduri. CNAS susține că noul ordin ar urma să stabilească în mod obiectiv momentul în care capacitatea sistemului public este considerată insuficientă. În aceste situații, furnizorii privați ar putea prelua o parte dintre serviciile decontate prin programele naționale. Instituția afirmă că măsura face parte dintr-un proces mai amplu de eficientizare administrativă și de creștere a transparenței în luarea deciziilor. Proiectul se află în prezent în etapa de consultare publică.
Blocaj major în radioterapie în sistemul public din București și Ilfov / Doar 10% din necesar e acoperit
Capacitatea reală de radioterapie din centrele medicale publice din regiunea București-Ilfov acoperă doar puțin peste 10% din necesarul de servicii pentru pacienții oncologici, avertizează Federația Asociațiilor Bolnavilor de Cancer (FABC), într-o scrisoare deschisă transmisă Ministerului Sănătății și Casei Naționale de Asigurări de Sănătate. Documentul, semnat de președintele FABC, Cezar Irimia, atrage atenția asupra unor disfuncționalități grave în accesul pacienților la servicii esențiale, în special în domeniul radioterapiei – o componentă vitală în tratamentul cancerului. Acces limitat la tratament esențial Potrivit federației, între 50% și 60% dintre pacienții oncologici au indicație de radioterapie. Cu toate acestea, sistemul public nu reușește să răspundă acestei nevoi. „Distribuția resurselor de radioterapie este inegală, regiunile Sud-Muntenia și Sud-Est înregistrând un deficit major de infrastructură, în ciuda concentrării din zona București-Ilfov”, se arată în scrisoarea deschisă. Deși Capitala concentrează cea mai mare parte a infrastructurii, centrele sunt suprasolicitate, deservind pacienți din întreaga jumătate sudică a țării. Presiune uriașă pe București Unitățile medicale din București și Ilfov tratează nu doar pacienți locali, ci și bolnavi din județe fără niciun centru de radioterapie, precum Călărași, Ialomița, Giurgiu și Dâmbovița. Estimările FABC indică un necesar anual de cel puțin 10.000 de pacienți care au nevoie de radioterapie doar în această regiune extinsă. În primele trei trimestre ale anului 2025, peste 9.000 de pacienți au fost deja tratați în cadrul programului național. Capacitate „pe hârtie” vs. realitate Datele oficiale arată că în București-Ilfov există aproximativ 25 de acceleratoare pentru radioterapie, dintre care 13 în sectorul public. În teorie, acest lucru ar trebui să asigure o acoperire majoritară a serviciilor în sistemul public. În practică însă, situația este radical diferită. „Capacitatea este doar pe hârtie. Centrele publice acoperă în prezent puțin peste 10% din necesarul real, raportat la decontările din programul național”, susține FABC. Mai mult, procentul este în scădere: 15% în 2023 și 12% în 2024. Întrebări fără răspuns Federația ridică semne de întrebare privind funcționarea reală a centrelor publice: De ce capacitatea tehnică nu se reflectă în servicii efective? De ce există activitate raportată, dar tratamentele sunt la un nivel minim? De ce pacienții sunt împinși, indirect, spre sistemul privat? Apel la reformă urgentă În acest context, FABC solicită autorităților: utilizarea tuturor resurselor disponibile, publice și private eliminarea barierelor administrative în accesul la tratament prioritizarea urgentă a pacienților oncologici „Este nevoie de urgentarea accesului la servicii, fără a condiționa acest acces pe criterii pur administrative”, subliniază organizația. Un sistem sub presiune, pacienți în așteptare Situația radioterapiei reflectă o problemă structurală mai amplă a sistemului de sănătate: infrastructură insuficientă, distribuție inegală a resurselor și un decalaj major între capacitatea declarată și cea reală. În timp ce cifrele oficiale sugerează existența unor resurse semnificative, realitatea din spitale arată că mii de pacienți sunt nevoiți să aștepte sau să caute soluții alternative pentru tratament – uneori contra cronometru.
Rogobete, despre spargerea monopolului CNAS: Automat crește standardul de îngrijire
Potrivit ministrului, schimbarea nu ar presupune costuri suplimentare pentru asigurați și nu ar afecta persoanele vulnerabile. „Pentru asigurat ar însemna case de asigurări de sănătate care concurează. Care oferă mai multe servicii. Care oferă mai multe extraopțiuni din care omul poate să aleagă. Nu înseamnă că plătește mai mult. Nu despre asta este vorba. Înseamnă că introducem un sistem concurențial care lipsește cu desăvârșire în acest domeniu și anume cel al asigurărilor. Înseamnă că spitalele vor începe să se adapteze în funcție de politica de asigurări de sănătate”, a afirmat Alexandru Rogobete la Digi 24. Ministrul susține că, într-un astfel de sistem, crește presiunea pentru performanță și calitate: „Automat crește standardul de îngrijire. Automat crește, pe alocuri, performanța și calitatea îngrijirilor pentru că un asigurător care verifică banii pe care îi plătește spitalului va vrea performanță”. Întrebat câți jucători ar putea exista și de când, Rogobete a spus că este prea devreme pentru un răspuns, dar vrea declanșarea procesului în 2026. „Nu știu, este prematur acum să zic câți. Eu îmi doresc anul acesta să începem acest proces de reformă, care este unul greu, complex, fără precedent și care, din punctul meu de vedere, reprezintă cea mai importantă reformă din sistemul de sănătate”, a declarat ministrul Sănătății. El a respins ideea că persoanele vulnerabile ar rămâne fără protecție: „Nu înseamnă că pachetele de bază dispar sau că rămân doar în sarcina CNAS. Nici vorbă. Nu înseamnă că oamenii vulnerabili, care și acum sunt vulnerabili, nu vor fi asigurați de statul român, cum sunt și în ziua de astăzi. Nu înseamnă că oamenii vor trebui să plătească în plus. Nu are nicio legătură”.
Rogobete vrea să spargă monopolul CNAS: mai multe case de asigurări
Întrebat, vineri, cum ar funcționa concret noul sistem, Rogobete a spus că analizează modele din mai multe țări europene, dar și din Israel, unde un sistem similar funcționează de peste 20 de ani. „Nu îmi doresc să inventăm apa caldă”, a spus el. Referitor la avantajele pentru pacienți, Rogobete a răspuns că aceștia ar avea mai multe opțiuni și ar putea alege între case de asigurări aflate în competiție. „Acolo unde există concurență, lucrurile funcționează mai bine”, a argumentat el. Întrebat cum vor fi împărțiți oamenii între case, ministrul a recunoscut că este prematur să discute despre detalii. A precizat însă că procesul ar putea începe în cursul acestui an. Spitalul Marie Curie se extinde: 20 de paturi ATI nou-născuți și o sală de operație, gata în mai Despre Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii „Marie Curie” din București, ministrul a spus că va avea în curând de 20 de paturi suplimentare de terapie intensivă pentru nou-născuți și o nouă sală de operație. Construcția urmează să fie finalizată la sfârșitul lunii mai sau începutul lunii iunie. Rogobete a vizitat vineri șantierul și a descris proiectul drept „un exemplu de bună practică pentru spitalele din România”. A subliniat că lucrările au avansat accelerat și se încadrează în termenele impuse de PNRR. Noua clădire include și alte funcțiuni: amfiteatre, zone educaționale și un centru de training prin simulare pentru personalul medical. Finanțarea provine din mai multe surse — PNRR pentru neonatologie, infecții nosocomiale și digitalizare — la care se adaugă fonduri private. Chirurgia robotică, decontată de Minister: ce spitale beneficiază și de când De asemenea, Rogobete a spus că spitalele publice care au un robot chirurgical vor primi fonduri direct de la Ministerul Sănătății pentru intervenții. Programul este finalizat și va fi aprobat odată cu bugetul pe 2026. Ministrul Alexandru Rogobete estimează că finanțarea va începe din luna martie. Întrebat despre stadiul programului, Rogobete a confirmat că acesta este gata. „Spitalele publice vor primi fonduri direct de la Minister pentru intervențiile chirurgicale asistate robotic”, a spus el. Este pentru prima dată când statul român decontează acest tip de intervenții în unitățile sanitare publice.
Rogobete: Concediile medicale fictive sunt o formă de fraudare și de căpușare a sistemului
„Concediile medicale fictive sunt o formă de fraudare și de căpușare a sistemului de sănătate”, a declarat ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, duminică, la B1. „Eu spun public tot ce se întâmplă în sistem, chiar dacă deranjează. Dacă nu recunoaștem problemele și le ascundem sub preș, ele nu vor fi niciodată rezolvate. Inclusiv plecatul la ora 11 de acasă este o formă de căpușare a sistemului public de sănătate. Trimiterea pacientului din spitalul public la cabinetul propriu privat este o formă de căpușare a sistemului de sănătate”, a mai declarat Rogobete. Ministrul a subliniat că, alături de „marea corupție, și mica corupție, care se întâmplă zilnic”, afectează în mod direct resursele din sănătate. „De asta am ajuns să dublăm bugetul Casei Naționale de Asigurări de Sănătate de la 40 de miliarde la 87 în 2025 și în continuare să existe în spitale lipsuri. Nu în toate, dar în continuare există. Am ajuns să avem spitale care nu au fost reașezate și reorganizate și reclasificate de 30 de ani. Avem zone în care nu se ține cont de realitatea anului 2026”, a mai spus ministrul. „Dacă nu schimbăm ceva, sistemul de sănătate se va colapsa. El nu mai poate funcționa așa”, a avertizat Rogobete. Alexandru Rogobete, despre CNAS Ministrul Sănătății a vorbit și despre nevoia reformării modului de finanțare a sistemului, susținând că „adevărata reformă a sistemului de sănătate din România este reforma modului în care este finanțat și în care sunt plătite serviciile medicale”. În acest context, Rogobete a criticat actualul model bazat pe o singură casă de asigurări. „Faptul că avem monopol prin CNAS este un lucru foarte rău pentru dezvoltarea sistemului de sănătate, pentru că nu există competiție. Neexistând competiție, evident că Casa își face propria politică publică, funcționează după propriile reguli și automat nimeni nu poate intra în competiție cu această casă”. Ministrul a dat exemplul Israelului, unde există patru case de asigurări de sănătate, iar contribuția este colectată la sursă, similar României. Diferența este că pacienții pot alege casa de asigurări. „Competiția între case nu este pe tarif, pentru că tariful este același, ci pe ce oferă în acel tarif: servicii extra, beneficii, pachete suplimentare. Această competiție stimulează și dezvoltă sistemul de sănătate”, a explicat Rogobete. El a precizat că și-ar dori implementarea unui astfel de model și în România, subliniind că reforma finanțării este esențială pentru modernizarea sistemului medical.
Anchetă G4Media: Zeci de medici își vând parafele la clinici private pentru ca acestea să obțină contracte cu Casele Județene de Asigurări
Zeci de medici radiologi și-au vândut parafele la clinici private, pentru ca acestea să obțină contracte cu Casele Județene de Asigurări de Sănătate, iar aceștia nici nu calcă pe la clinicile respective. Este rezultatul halucinant al unei investigații G4Media, desfășurate pe mai multe luni de zile, care confirmă că vânzarea parafelor în sistemul medical românesc este un adevărat sport național. Clinicile private se află, uneori, și la sute de kilometri depărtare de spitalele publice unde lucrează medicii, relatează G4Media, care identifică un tipar de comportament preluat și perpetuat: medicul figurează pe ștatele de plată al unui Spitalul Județean între orele 8 și 14, după care – pe ștatul de plată al unei clinici private de la ora 14:00, în condițiile în care clinica privată se află la o depărtare, uneori, chiar și de 100 de km de spital. Cine face interpretările imagistice Interpretările imagistice sunt făcute de medici cu calificări inferioare, au declarat surse pentru publicația citată, care a făcut aceste descoperiri pe baza răspunsurilor oficiale ale unor Case Județene de Sănătate (CJAS-uri). Unele cazuri au fost identificate în urma unor controale inopinate la clinici private. Reprezentanții Casei nu l-au găsit pe medicul care, altfel, figura pe ștatul de plată și au sancționat clinica cu 5% din suma decontabilă de la bugetul de stat. Contactat de G4Media.ro, medicul a susținut că în acea zi se afla în concediu. În mare parte, reacția autorităților la întrebările G4Media.ro pe marginea acestui subiect a fost refuzul dialogului și/sau mușamalizarea fenomenului. Cum arată frauda ”Conform legii, clinicile de imagistică care au contract cu Casele de Asigurări îl pot avea DOAR dacă au un medic radiolog cu contract PFA, SRL (al medicului) sau contract de muncă. Dacă nu au un astfel de contract, nu pot furniza servicii decontate de Casă. Prin contractul pe care furnizorul îl are cu CJAS, furnizorul (clinica) se obligă ca medicul să fie prezent în clinică în programul declarat la CJAS. Cam toți își pun cel puțin 6 ore pe zi. Cu cât ai mai mulți medici, cu atât ai un program mai lung și o decontare a serviciilor mai substanțială. Din cauza faptului că nu sunt radiologi destui sau sunt puțini în anumite zone geografice, medicii radiologi de la stat au ajuns sa își «vândă» parafa!”, a declarat o sursă pentru publicația citată. ”Ceea ce este incredibil este că nimeni nu se întreabă cum poate un radiolog care lucrează până la ora 14:00 în spitalul județean din Cluj, Timișoara, Arad, București etc să fie în program cu CJAS de la ora 14:00 în Vaslui, Piatra-Neamț, Turnu-Severin etc care e la sute de kilometri distanță”, s-a revoltat sursa G4Media.ro care deține o afacere privată în domeniu. Sursa G4 a adăugat că și ea a ”cumpărat parafă”, dar că ”m-am săturat de șantajul doctorilor și de faptul că le plătim parafa și de aceea am decis că e nevoie de o schimbare. (…) Cred că sunt câteva zeci dacă nu peste 100 în situația asta în țară”. CNAS: „Nu comentăm afirmații la afirmații” Adresa publicației către Casa Națională de Asigurări de Sănătate, în care este sesizat acest fenomen a fost întâmpinată cu un răspuns ironic, și anume că „nu comentează public afirmațiile niciunui jurnalist și cu atât mai puțin afirmațiile despre afirmațiile unor terțe persoane”. O altă sursă a afirmat referitor la această situație: ”Contractul cu CJAS ar trebui să se facă pe clinică, NU PE MEDIC! În felul acesta s-ar rezolva dezavantajul cu concediile și s-ar putea repartiza examinările în funcție de sub-specialitățile medicilor, ceea ce ar crește semnificativ calitatea actului medical. Plus că s-ar elimina mafia parafei. Toate acestea ar fi în avantajul pacientului, până la urmă, pentru că se crește calitatea actului medical”. Câteva cazuri de medici care se teleportează instantaneu la 100 de km la ora 14 Pe baza răspunsurilor primite anul trecut de la spitalele de stat, respectiv de la Case Județene de Asigurări de Sănătate (CJAS) care au contracte de decontare cu clinici private, G4Media.ro a identificat câteva situații ciudate în programul de lucru declarat de mai mulți medici radiologi: 1. Doctor de la Spitalul de Pediatrie 1 Cluj-Napoca program luni-vineri ora 8.00-14.00/Clinică privată luni-vineri 14.00-20.00. Distanță Cluj-Napoca-Alba Iulia 99,2 km. 2. Doctor Spitalul Negrești Oaș luni-vineri ora 8.00-14.00/Clinică privată Baia Mare. Casa de Sănătate Maramureș a refuzat să furnizeze numele și programul ei, informația că medicul lucrează aici am confirmat-o telefonic. Distanță Negrești Oaș – Baia Mare 50,5 km. 3. Doctor Spitalul ”Sf. Ioan cel Nou” Suceava luni-vineri ora 8.00-15.00/Clinică privată Târgu Neamț luni, marți și joi 8-11, miercuri și vineri 15.00-18.00. După întrebarea G4Media.ro adresată CJAS Neamț despre programul din privat al medicului, instituția ne-a informat că programul acestuia s-a schimbat prin act adițional din septembrie 2025: luni, marți, joi și vineri: 8.00-17.00 și miercuri: 8.00-11.00. Distanță Suceava-Târgu Neamț 60 km. 4. Doctor Spitalul Clinic Județean de Urgență Cluj-Napoca ture de câte 12 ore/Clinică privată Alba Iulia luni-vineri 8.00-14.00. Distanță Cluj-Napoca-Alba Iulia 99,2 km. În contractele încheiate de furnizorii privați cu Casele Județene de Sănătate există următoarea clauză care îi obligă pe aceștia ”Să facă dovada că pe toată durata programului de lucru solicitat a fi contractat cu casa de asigurări de sănătate, care nu poate fi mai mică de 6 ore pe zi – de luni până vineri – pentru fiecare laborator de radiologie-imagistică medicală/punct de lucru din structură, îşi desfăşoară activitatea medic/medici de specialitate radiologie-imagistică medicală, medicină nucleară într-o formă legală de exercitare a profesiei, care să acopere o normă întreagă (6 ore).” Cu alte cuvinte, pentru a încheia contract cu CJAS-urile în ambulator, o unitate privată este obligată prin legislație să aibă medicul radiolog în unitate toată perioada de program declarată și menționată în actele care stau la baza încheierii contractului de furnizare servicii de imagistică. 8:00 – 14:00 și 14:00 – 20:00 Casele Județene de Asigurări de Sănătate și CNAS au reacționat la adresele publicației. CJAS Alba, care a decontat bani către clinica privată din Alba Iulia inclusiv în baza prezenței doctorilor din Cluj-Napoca de luni până vineri între orele 8.00-14.00, respectiv 14.00-20.00, a
Guvernul schimbă radical finanțarea medicilor de familie din 2026. Plata per serviciu devine dominantă
Actul normativ, inițiat de Ministerul Sănătății, prevede că, începând cu 1 ianuarie 2026, doar 25% din bugetul alocat medicilor de familie va fi direcționat către plata per capita, în timp ce 75% va merge către plata pe serviciu medical efectiv prestat. Schimbare de filozofie în sistemul sanitar Comparativ cu anul 2025, când distribuția fondurilor era de 35% per capita și 65% per serviciu medical, finanțarea medicilor de familie în 2026 marchează o schimbare clară de abordare. Autoritățile urmăresc ca banii publici să fie alocați în funcție de actul medical realizat și de serviciile efectiv oferite pacienților, nu doar de numărul persoanelor înscrise pe listele medicilor de familie. Plata per capita asigura până acum venituri relativ stabile, indiferent de frecvența prezentării pacienților la consultații, în timp ce plata per serviciu recompensa activitatea medicală concretă, precum consultațiile, controalele periodice sau procedurile simple. Noile valori ale punctelor Potrivit notei de fundamentare a ordonanței, noua formulă de finanțare a medicilor de familie se reflectă direct în modificarea valorii punctelor de decontare. Astfel, dacă în 2025 valoarea punctului per capita era de 12 lei, iar cea per serviciu medical de 8 lei, din 1 ianuarie 2026 acestea vor fi ajustate semnificativ. Valoarea punctului per capita scade la 8,2 lei, ceea ce reprezintă o diminuare de aproximativ 32%, în timp ce punctul per serviciu medical crește la 10,3 lei, o majorare de circa 29%. Modificările au fost confirmate de Casa Națională de Asigurări de Sănătate și sunt prevăzute în ordinul comun al ministrului Sănătății și al președintelui CNAS nr. 2.339/2.015/2025, publicat pe 31 decembrie 2025 în Monitorul Oficial. Ordonanța de urgență stabilește și direcția pentru anul 2027, când finanțarea medicilor de familie va deveni și mai dependentă de activitatea medicală efectivă. Conform documentului, doar 20% din buget va mai fi alocat plății per capita, iar 80% va fi direcționat către plata per serviciu medical.
Președintele CNAS: 2025 este anul în care încrederea în vaccinuri revine puternic!
Președintele CNAS a transmis printr-un comunicat de presă că românii aleg din nou prevenția prin vaccinare. Astfel datele CNAS confirmă o mobilizare în creștere: „2025 este anul în care încrederea în vaccinuri revine puternic!”, spune Horațiu Moldovan. O analiză comparativă a consumului de vaccinuri eliberate prin farmaciile cu circuit deschis, pe bază de rețetă, la nivelul primelor nouă luni ale anilor 2024 și 2025, evidențiază tendințe clare de creștere a interesului românilor pentru imunizare, se arată în comunicat. „124.820 doze de vaccin HPV1 au fost administrate în acest an, până în luna septembrie. Este o schimbare pozitivă față de 83.824 cu un an în urmă. O creștere de aproape 49% care arată o schimbare de atitudine și decizii mature pentru sănătatea generațiilor viitoare; 2.695 persoane au primit vaccinul meningococic în 2025, față de 1.218 persoane în 2024. O creștere de 121%; 26.779 persoane au fost imunizate cu vaccinul pneumococic în 2025, față de 21.100 în 2024. O creștere de 27%; 1.806 doze de vaccin hepatitic B administrate în 2025, comparativ cu 1.007 în 2024. O creștere de 80%”, a transmis șeful CNAS. Potrivit oficialului, pentru vaccinurile administrate în primele nouă luni ale acestui an, CNAS a plătit peste 111,1 milioane lei. Din aceștia 87 milioane lei au acoperit costurile pentru vaccinurile care asigură protecția împotriva infecției cu HPV. Decizii bazate pe informații corecte „Toate aceste date reprezintă dovezi clare că, în ciuda zgomotului și a valurilor de dezinformare pe teme medicale, oamenii înțeleg că o comunitate sănătoasă începe cu decizii bazate pe informații corecte. Atunci când tot mai mulți părinți solicită vaccinul HPV pentru copiii lor, când tot mai multe persoane active sau cu afecțiuni cronice aleg să se vaccineze, nu doar că putem vorbi despre o populație mai sănătoasă pe termen mediu și lung, ci și despre un sistem de sănătate care își poate gestiona resursele mai chibzuit, eliberat de povara și presiunea plăților suplimentare generate de bolile care pot fi prevenite prin vaccinare. Îmi doresc ca, împreună cu Ministerul Sănătății, să reușim să extindem serviciile de prevenție și în ceea ce privește vaccinarea, iar acest lucru e posibil odată cu premisele pe care le-am creat pentru sprijinirea medicilor de familie și creșterea plății acestora pentru consultațiile de prevenție”, a declarat Horațiu Moldovan. În calitate de medic, el susține că vaccinarea trebuie făcută în cabinetul medical. „Este singurul profesionist care poate evalua istoricul medical, riscurile, nevoile reale ale fiecărui pacient. El poate face examinarea medicală corectă înaintea administrării vaccinului, precum și supravegherea reacțiilor care pot apărea post-vaccinare. Pentru a consolida creșterea cererii pentru vaccinuri avem nevoie de decizii pragmatice, care să-i apropie pe pacienți de sistemul sanitar și să vindece relația dintre comunitate și profesioniștii din sănătate – o relație care, în ultimii ani cel puțin, a avut de înfruntat provocări imense”, a transmis șeful CNAS.