Etichetă: cnas

Peste 300 de pacienți cu boala Wilson cer acces la tratament și diagnostic mai rapid

Boala Wilson poate afecta ficatul și sistemul nervos Boala Wilson este o afecțiune genetică rară care împiedică organismul să elimine corespunzător excesul de cupru. Acesta se poate acumula în ficat, creier și alte organe și poate provoca manifestări diverse. Recunoașterea bolii într-un stadiu cât mai timpuriu și începerea tratamentului sunt importante pentru prevenirea complicațiilor și menținerea calității vieții pacienților. „În spatele fiecărui diagnostic de boală rară se află un om care are nevoie de răspunsuri, de tratament și de siguranța că nu este singur. Pentru pacienții cu boala Wilson, accesul la tratamentul potrivit și la informații corecte poate face o diferență majoră. Ne dorim ca diagnosticul să vină la timp și niciun pacient să nu fie pus în situația de a lupta singur pentru accesul la îngrijirea de care are nevoie”, spune Andreea Irimiciuc, reprezentanta Asociației „Împreună Luptăm Împotriva Bolii Wilson”. Diagnosticul bolilor hepatice rare poate fi dificil, din cauza manifestărilor diverse și a investigațiilor complexe. Pentru persoanele cu boala Wilson, pacienții și organizațiile care îi reprezintă cer diagnosticarea cât mai rapidă, acces la tratament și un cadru național clar pentru monitorizare și îngrijire. Problemele au fost discutate în cadrul webinarului „Colestaza și alte boli hepatice rare: provocări în diagnostic și acces la îngrijire”, organizat în seria Share Experience 2026 de Alianța Națională pentru Boli Rare România și Asociația Română de Cancere Rare, cu sprijinul Ipsen, UCB, Sanofi, MSD și Johnson & Johnson. La eveniment au participat Prof. Dr. Tudor Pop, de la UMF „Iuliu Hațieganu” Cluj-Napoca, Marinela Debu, președinta Asociației Pacienților cu Afecțiuni Hepatice, și Andreea Irimiciuc, reprezentanta Asociației „Împreună Luptăm Împotriva Bolii Wilson”. Webinarul a fost moderat de Dorica Dan, reprezentanta Alianței Naționale pentru Boli Rare România. Medicii atrag atenția asupra diagnosticării timpurii În cazul bolilor hepatice rare, simptomele pot fi nespecifice, ceea ce poate duce la întârzieri în stabilirea diagnosticului. Specialiștii subliniază importanța colaborării dintre diferite specialități medicale și a direcționării pacienților către centre cu experiență în astfel de afecțiuni. „În cazul bolilor hepatice rare, diversitatea manifestărilor clinice poate face ca diagnosticul să fie dificil și tardiv. Recunoașterea timpurie a semnelor care ridică suspiciunea unei astfel de afecțiuni, colaborarea dintre specialități și mai ales cu centrele cu expertiză în bolile rare hepatice pediatrice sunt importante pentru orientarea pacientului către investigațiile și îngrijirea adecvate”, spune Prof. Dr. Tudor Pop, de la UMF „Iuliu Hațieganu” Cluj-Napoca. Pacienții cer continuitatea tratamentului Reprezentanții pacienților susțin că stabilirea diagnosticului reprezintă doar primul pas. Accesul la specialiști, investigații și tratament pe termen lung, precum și comunicarea cu echipa medicală sunt esențiale pentru gestionarea unei boli rare. „Un diagnostic corect este un pas esențial, dar pacienții au nevoie și de acces la specialiști, investigații și tratamente pe termen lung. Organizațiile de pacienți pot contribui la identificarea problemelor întâmpinate în practică și la susținerea unor soluții care să răspundă nevoilor reale ale oamenilor”, afirmă Marinela Debu, președinta Asociației Pacienților cu Afecțiuni Hepatice. În cazul bolii Wilson, comunitatea pacienților indică drept priorități diagnosticarea mai rapidă, accesul la opțiuni terapeutice adecvate, stabilirea unui cadru național pentru tratament și monitorizare și colectarea unor date mai bune privind numărul persoanelor afectate. Numărul real al pacienților nu este cunoscut În 2023, 316 persoane cu boala Wilson figurau în evidențele Asociației „Împreună Luptăm Împotriva Bolii Wilson”, potrivit organizației, iar datele ar fi fost confirmate și de CNAS. Asociația atrage însă atenția că numărul real al pacienților este necunoscut și semnalează o creștere a cazurilor diagnosticate în rândul copiilor. Organizațiile de pacienți susțin că este nevoie de măsuri coordonate pentru ca persoanele cu boli hepatice rare să poată beneficia de diagnostic în timp util, tratament și monitorizare pe termen lung.

Medicii de familie, în discuții cu CNAS | Ce vor de la Casa de Asigurări

Organizațiile medicilor de familie au discutat, marți, cu conducerea Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS) mai multe modificări ale Contractului-cadru și ale normelor de aplicare, inclusiv trecerea de la calculul trimestrial la unul semestrial al mediei consultațiilor și plata consultațiilor efectuate de medicii înlocuitori peste media cabinetului, potrivit unei comunicări a Federației Naționale a Patronatelor Medicilor de Familie. La consultările din 8 septembrie au participat reprezentanții AREPMF, FNPMF, SNMF și UPIMF, alături de președintele CNAS, Horațiu Moldovan, și întreaga conducere a instituției. Propunerile medicilor Potrivit informării organizațiilor medicilor de familie, CNAS a precizat că sunt acceptate și alte propuneri decât cele aflate deja în transparență decizională. Printre modificările discutate se află introducerea colesterolului HDL în pachetul de analize decontate pentru consultațiile de prevenție, pentru calcularea scorurilor SCORE2 și SCORE2-OP, precum și introducerea CT-ului low-dose ca metodă de screening pentru cancerul pulmonar la pacienții cu risc. A fost discutată și plata consultațiilor realizate de medicul înlocuitor în perioadele de absență ale titularului, peste media serviciilor efectuate pe propria listă de pacienți. Reintroducerea regularizării la 11 luni Medicii au propus ca media consultațiilor care determină plata per serviciu să fie calculată semestrial, nu trimestrial, argumentând că în anumite perioade, în special în lunile de iarnă, numărul consultațiilor crește semnificativ. O altă propunere vizează plata pentru performanță, care ar urma să fie calculată procentual în funcție de numărul pacienților eligibili de pe lista fiecărui medic. Organizațiile au cerut și reintroducerea regularizării la 11 luni, astfel încât fondurile din asistența medicală primară să rămână în acest segment. Alte solicitări ale medicilor de familie Medicii au mai solicitat prelungirea de la 60 la 90 de zile a perioadei de absență pentru convențiile de înlocuire, însă propunerea nu a fost acceptată de CNAS. Printre celelalte solicitări s-au numărat posibilitatea ca medicii de familie cu o a doua specializare să contracteze o jumătate de normă și pe aceasta, precum și introducerea unei convenții de înlocuire de urgență pentru situații de forță majoră. Niciuna dintre cele două propuneri nu a fost acceptată la această etapă. HPV și FRAX Medicii au cerut și decontarea teleconsultațiilor și a urgențelor medico-chirurgicale prin plata per serviciu, în contextul reducerii ponderii plății per capita, estimată la 20% în 2027. În cadrul discuțiilor s-a convenit și reformularea obligației privind HPV, astfel încât medicii de familie să ofere consiliere privind testarea HPV, și nu să urmărească frecvența testării. De asemenea, medicii au propus ca testul FRAX să fie punctat în cadrul consultațiilor preventive pentru depistarea riscului de fractură osteoporotică.

Șeful CNAS, despre lipsa citostaticelor: Sunt discontinuități, nu o problemă de finanțare a Casei

El a avertizat, în același timp, că actualul sistem de stabilire a prețurilor și de decontare a medicamentelor trebuie regândit pentru a evita o situație nesustenabilă financiar. Horațiu Moldovan a afirmat, într-o conferință de presă, că problemele de aprovizionare cu anumite medicamente sunt generate în principal de producție sau de lanțurile de distribuție. „Am recunoscut în mod foarte clar și transparent că există anumite discontinuități pentru anumite medicamente, inclusiv pentru medicamentele citostatice. Astfel de discontinuități există nu doar în România, există în toate țările din Uniunea Europeană și din lume”, a declarat președintele CNAS. El a respins ideea că aceste situații ar fi determinate de activitatea Casei Naționale. „Sub nicio formă nu există astfel de discontinuități în România din motive imputabile Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, Casa Națională fiind instituția care se ocupă cu finanțarea și decontarea acestor medicamente.” Moldovan a precizat că monitorizarea stocurilor revine Ministerului Sănătății și Agenției Naționale a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale, iar în unele situații intervine și Unifarm. Potrivit acestuia, sistemul de alertă pentru stocuri a fost modificat astfel încât procedurile pentru nevoi speciale să poată fi declanșate mai devreme. CNAS: Nu vorbim despre tăieri la medicamente Șeful CNAS a susținut că discuțiile privind costurile medicamentelor nu vizează reduceri de acces, ci eficientizarea utilizării fondurilor. „Desigur că am făcut această analiză și vreau să clarific acest lucru în spațiu public, că nu vorbim despre tăieri la medicamente, ci vorbim despre cheltuirea mai eficientă a banilor pe care îi avem, inclusiv pe medicamente, dar nu doar pentru medicamente, în tot sistemul sanitar.” Potrivit datelor prezentate de Moldovan, cheltuielile cu medicamentele au crescut în ultimii trei ani cu aproximativ 5 miliarde de lei anual, echivalentul a peste un miliard de euro pe an. El a avertizat că, dacă ritmul se menține, bugetul pentru medicamente ar putea ajunge la 40 de miliarde de lei în 2028, față de aproximativ 25 de miliarde de lei anul trecut. „Vom ajunge, nu mai departe de anul următor, într-un colaps” Președintele CNAS a susținut că România trebuie să modifice mecanismul prin care sunt stabilite prețurile și nivelurile de decontare. „Și am tras un semnal de alarmă că dacă nu vom regândi mecanismul legislativ de stabilire a prețurilor și reimbursarea medicamentelor, vom ajunge, nu mai departe de anul următor, într-un colaps, pentru că ceea ce trebuie să facă România este să decupleze prețul oficial al medicamentului de prețul de decontare în sistemul de asigurări sociale de sănătate.” Moldovan a arătat că o asemenea abordare există și în alte state și ar putea permite României să introducă mai rapid medicamente inovative pe lista celor compensate. Potrivit acestuia, bugetele pentru medicamente cresc în medie cu aproximativ 4% în Uniunea Europeană, în timp ce în România creșterea din ultimii ani a fost de circa 20%. „Se pune problema pe viitor de susținere financiară dacă România va fi capabilă, ca persistând aceste mecanisme de pricing și reimbursare, să mai facă față.” „Nu pentru că nu avem bani destui, dar pentru că nu îi cheltuim eficient” Întrebat cum se explică faptul că bugetele cresc, în timp ce pacienții reclamă lipsa unor tratamente și consumabile, Moldovan a indicat actualul sistem de stabilire și decontare a prețurilor. „Mai departe, noi conectăm mecanismul de reimbursare a medicamentelor de prețul de catalog iar chestiunea aceasta ne situează într-o poziție în care sunt pacienți pe care nu putem să îi tratăm, nu pentru că nu avem bani destui, dar pentru că nu îi cheltuim eficient.” Președintele CNAS a spus că obiectivul modificărilor este tratarea unui număr mai mare de bolnavi. „Dar ideea este să putem să tratăm cât mai mulți pacienți, respectiv toți pacienții bolnavi pe care îi avem în România. Fiecare are dreptul la viață, fiecare are dreptul la un tratament.” Schimbări și în finanțarea spitalelor Moldovan a criticat și actualul sistem de finanțare a spitalelor, afirmând că acesta a fost prea mult legat de numărul de paturi. „Noi, până anul acesta, am contractat paturi. Noi tratam paturi, nu tratam pacienți.” El a precizat că noul contract-cadru propune finanțarea în funcție de numărul de cazuri tratate, nu de simpla existență a paturilor.

CNAS schimbă abordarea și vrea mai puțină spitalizare și mai mult ambulatoriu

Autoritățile sanitare pregătesc o schimbare de abordare în sistemul medical românesc, care să pună accent pe consultațiile în policlinici, medicina de familie și serviciile acordate fără internare în demersul de a reduce costurile și de a folosi mai eficient resursele din sănătate. Președinta Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS), Valeria Herdea, a declarat că sistemul trebuie să se concentreze mai mult pe serviciile medicale acordate în ambulatoriu, iar internarea ar trebui să rămână soluția pentru cazurile care au într-adevăr nevoie de tratament în spital. Mutare către medicii de familie și ambulatoriile de specialitate Potrivit acesteia, obiectivul este creșterea accesului la consultații și investigații înainte ca afecțiunile să se agraveze. Schimbarea face parte din reforma sistemului de sănătate, care urmărește mutarea unei părți importante din activitatea medicală din spitale către cabinetele medicilor de familie și ambulatoriile de specialitate. Autoritățile susțin că multe internări pot fi evitate dacă pacienții beneficiază la timp de consultații, investigații și tratament în afara spitalului. Plata medicilor de familie va depinde mai puțin de numărul pacienților înscriși și mai mult de servicii medicale oferite Reforma prevede și modificarea modului în care sunt finanțați medicii de familie. Plata va depinde într-o măsură mai mare de serviciile medicale efectuate și mai puțin de numărul pacienților înscriși pe liste. Astfel, cabinetele vor fi încurajate să ofere mai multe consultații, investigații și activități de prevenție. În același timp, ambulatoriile de specialitate vor beneficia de o finanțare mai consistentă, iar pacienții cu afecțiuni grave vor avea acces mai ușor la analize și investigații decontate. Pachetul de măsuri urmărește și extinderea accesului la tratamente inovatoare și reducerea timpului de așteptare pentru unele servicii medicale. Reforma urmează să fie implementată etapizat Autoritățile spun că noul model este deja utilizat în multe state europene, unde accentul cade pe prevenție și tratamentul în ambulatoriu, iar spitalele sunt rezervate cazurilor complexe sau urgențelor. „Această orientare către asistenţa pre-spitalicească îşi propune nu o imediată debalansare a serviciilor către sectorul pre-spitalicesc şi o tranziţie într-o prima etapă de cinci-zece ani spre prevenţie şi depistarea stadiului precoce al bolilor. Începând cu 1 ianuarie 2026, structura fondului destinat asistenţei medicale primare a fost balansată mai mult chiar decât anul 2023 către servicii”, a spus directorul general Direcţia Reglementări şi Norme de Contractare CNAS, dr. Elisabeth Brumă la rra. În opinia reprezentanților CNAS, această abordare poate reduce aglomerarea din unitățile sanitare și poate folosi mai eficient fondurile disponibile pentru sănătate. Reforma urmează să fie implementată etapizat, iar modificările vor viza atât modul de finanțare a furnizorilor de servicii medicale, cât și organizarea activității în medicina de familie, ambulatoriu și spitale.

Adeverința de asigurat ar putea deveni istorie. Cum vor fi verificați pacienții

Proiectul modifică Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății și introduce obligația furnizorilor de servicii medicale, farmaciilor și celorlalți parteneri contractuali ai CNAS de a verifica electronic statutul de asigurat al persoanelor care solicită servicii medicale. Când va mai fi cerută adeverința În cazul în care verificarea poate fi realizată prin sistemele informatice, adeverința de asigurat sau alte dovezi fizice nu vor mai putea fi solicitate. Acestea vor putea fi cerute numai în situații excepționale, cum ar fi indisponibilitatea sistemelor informatice, imposibilitatea identificării persoanei sau lipsa datelor necesare din bazele de date ale CNAS. Până la remedierea acestor situații, statutul de asigurat va putea fi dovedit cu documentele prevăzute de lege. Documente pe care statul le poate verifica singur Autorii inițiativei susțin că actualele reguli obligă cetățenii să demonstreze printr-un document fizic informații pe care instituțiile statului le pot verifica deja electronic. Astfel, „persoana ajunge, în anumite situații, să fie pusă în poziția de a proba, printr-un document fizic, o informație care poate fi verificată direct prin sistemele informatice ale statului”. Verificarea electronică ar trebui să devină regula de funcționare a sistemului de asigurări de sănătate, susțin parlamentarii, iar persoanele asigurate nu ar mai trebui „să circule între instituții pentru a proba o informație aflată deja în evidențele publice”. Verificarea calității de asigurat va rămâne obligatorie, însă va fi făcută, ca regulă, prin mijloace electronice. Cum va fi dovedită calitatea de asigurat Proiectul prevede și emiterea unui document electronic care va confirma calitatea de asigurat. Acesta va fi generat de CNAS, va avea aceeași valoare juridică precum adeverința de asigurat și nu va include informații despre starea de sănătate a persoanei. Inițiativa prevede, de asemenea, că persoanele care încep un nou raport de muncă vor putea beneficia de servicii medicale din pachetul de bază chiar înainte ca angajatorul să depună declarațiile fiscale privind contribuțiile, dacă își pot dovedi calitatea de asigurat. Mai puțină birocrație Proiectul este inițiat de parlamentari USR și UDMR, care susțin că măsurile propuse vor reduce numărul drumurilor la casele de asigurări de sănătate, timpul pierdut pentru obținerea adeverințelor și costurile administrative suportate de cetățeni. Totodată, verificarea electronică ar urma să simplifice activitatea furnizorilor de servicii medicale și a caselor de asigurări de sănătate. Proiectul nu modifică regimul calității de asigurat, contribuțiile la sănătate sau pachetul de servicii medicale de bază și nu elimină cardul național de sănătate, scopul fiind exclusiv înlocuirea, ca regulă generală, a dovezii fizice cu verificarea electronică.

Reformă dură în sănătate, în programul Veștea. Mai puține paturi de spital, plată după performanță și controale la concediile medicale

Guvernul propune reducerea cu peste 20% a numărului de paturi de spitalizare continuă până în anul 2030, concomitent cu introducerea unui sistem de plată a medicilor bazat pe performanță. De asemenea, sporurile din spitale vor fi corelate cu numărul și tipul serviciilor medicale furnizate. Programul prevede consolidarea managementului spitalelor, introducerea unor criterii de performanță pentru șefii de secție și formarea de consorții de spitale, inclusiv pentru achiziții comune la nivel județean, regional sau național. Concedii medicale sub control Executivul vizează creșterea bazei de plătitori la Casa Națională de Asigurări de Sănătate, prin descurajarea acordării concediilor medicale fictive. Sunt anunțate controale atât asupra medicilor prescriptori, cât și asupra beneficiarilor concediilor. Reguli mai stricte pentru sistemul privat contractat cu CNAS Potrivit programului, unitățile medicale private care vor contracte cu CNAS vor fi obligate să asigure că minimum 80% din personal este angajat cu normă întreagă. De asemenea, personalul medical din sistemul public care desfășoară activități private în timpul programului de lucru riscă desfacerea contractului de muncă. Unitățile sanitare cu grad redus de ocupare și servicii medicale ineficiente vor putea fi transformate în ambulatorii, spitale de recuperare sau unități de îngrijiri paliative. Investiții în spitalele regionale Programul de Guvernare prevede dezvoltarea unei rețele naționale de centre medicale comunitare, în special în mediul rural și în orașele mici, inclusiv servicii de telemedicină, stomatologie și farmacie comunitară. Totodată, sunt menționate investiții în spitalele regionale din Iași, Cluj-Napoca și Craiova, finanțate inclusiv prin Planul Național de Redresare și Reziliență, precum și posibila extindere a rețelei de spitale regionale. Digitalizare, telemedicină și dosar electronic de sănătate Guvernul Veștea propune o nouă platformă informatică a asigurărilor de sănătate, operaționalizarea dosarului electronic de sănătate și extinderea serviciilor de telemedicină, cu obiectivul reducerii birocrației și creșterii accesului pacienților la servicii medicale.

Ordin CNAS după disfuncționalitățile PIAS: Furnizorii pot raporta și deconta serviciile acordate offline, până la remedierea platformei

Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS) a emis un ordin prin care permite validarea și decontarea serviciilor medicale, medicamentelor și dispozitivelor medicale acordate offline în luna mai 2026, pe fondul disfuncționalităților înregistrate la Platforma Informatică a Asigurărilor de Sănătate (PIAS). Potrivit documentului, furnizorii de servicii medicale vor putea transmite în sistem, în vederea decontării, activitățile desfășurate în perioada 1-31 mai 2026, chiar dacă acestea au fost acordate offline din cauza problemelor tehnice ale platformei. Ce prevede Ordinul Măsura vizează atât serviciile medicale din sistemul de asigurări sociale de sănătate, cât și programele naționale curative. Ordinul prevede că datele aferente serviciilor acordate în luna mai vor putea fi încărcate în PIAS până la termenul de raportare a activității pentru luna respectivă, pentru a permite decontarea acestora de către casele de asigurări de sănătate. Regula de validare e suspendată temporar, până la remedierea platformei De asemenea, CNAS suspendă temporar regula de validare potrivit căreia serviciile medicale trebuie semnate cu cardul de sănătate, pentru perioada 1-31 mai 2026, având în vedere problemele de funcționare ale platformei informatice. Măsura are scopul de a evita blocarea plăților către furnizorii de servicii medicale și de a asigura continuitatea acordării asistenței medicale pentru pacienți, în contextul dificultăților tehnice care au afectat sistemul informatic al asigurărilor de sănătate.

CNAS: Pacienții din oncologie și alte programe naționale ar putea avea acces mai rapid la servicii prin implicarea sectorului privat

Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS) a publicat în transparență decizională un proiect de ordin care vizează programele naționale de sănătate. Documentul introduce o formulă de evaluare a situațiilor în care furnizorii publici nu mai pot răspunde cererii de servicii medicale. În astfel de cazuri, colaborarea cu furnizorii privați ar putea fi activată pe baza unor criterii clare și măsurabile. Potrivit CNAS, măsura urmărește să faciliteze accesul pacienților la servicii medicale finanțate din fonduri publice. Instituția susține că noul mecanism ar putea reduce timpii de așteptare și ar permite utilizarea mai eficientă a capacităților disponibile în sistemul de sănătate. Proiectul vizează programe esențiale pentru pacienții cu afecțiuni grave. Printre acestea se numără oncologia, bolile cardiovasculare, radioterapia și investigațiile de înaltă performanță, inclusiv PET-CT. Cum funcționează sistemul CNAS în prezent În prezent, programele naționale de sănătate sunt finanțate de CNAS și sunt derulate prin furnizori aflați în contract cu casele de asigurări de sănătate. Accesul pacienților depinde de includerea acestora în program și de capacitatea unităților medicale care furnizează serviciile respective. În multe cazuri, serviciile sunt oferite în principal de spitale și centre publice. Atunci când cererea depășește capacitatea disponibilă, pacienții pot ajunge pe liste de așteptare pentru investigații, tratamente sau proceduri. CNAS susține că noul ordin ar urma să stabilească în mod obiectiv momentul în care capacitatea sistemului public este considerată insuficientă. În aceste situații, furnizorii privați ar putea prelua o parte dintre serviciile decontate prin programele naționale. Instituția afirmă că măsura face parte dintr-un proces mai amplu de eficientizare administrativă și de creștere a transparenței în luarea deciziilor. Proiectul se află în prezent în etapa de consultare publică.

Blocaj major în radioterapie în sistemul public din București și Ilfov / Doar 10% din necesar e acoperit

Capacitatea reală de radioterapie din centrele medicale publice din regiunea București-Ilfov acoperă doar puțin peste 10% din necesarul de servicii pentru pacienții oncologici, avertizează Federația Asociațiilor Bolnavilor de Cancer (FABC), într-o scrisoare deschisă transmisă Ministerului Sănătății și Casei Naționale de Asigurări de Sănătate. Documentul, semnat de președintele FABC, Cezar Irimia, atrage atenția asupra unor disfuncționalități grave în accesul pacienților la servicii esențiale, în special în domeniul radioterapiei – o componentă vitală în tratamentul cancerului. Acces limitat la tratament esențial Potrivit federației, între 50% și 60% dintre pacienții oncologici au indicație de radioterapie. Cu toate acestea, sistemul public nu reușește să răspundă acestei nevoi. „Distribuția resurselor de radioterapie este inegală, regiunile Sud-Muntenia și Sud-Est înregistrând un deficit major de infrastructură, în ciuda concentrării din zona București-Ilfov”, se arată în scrisoarea deschisă. Deși Capitala concentrează cea mai mare parte a infrastructurii, centrele sunt suprasolicitate, deservind pacienți din întreaga jumătate sudică a țării. Presiune uriașă pe București Unitățile medicale din București și Ilfov tratează nu doar pacienți locali, ci și bolnavi din județe fără niciun centru de radioterapie, precum Călărași, Ialomița, Giurgiu și Dâmbovița. Estimările FABC indică un necesar anual de cel puțin 10.000 de pacienți care au nevoie de radioterapie doar în această regiune extinsă. În primele trei trimestre ale anului 2025, peste 9.000 de pacienți au fost deja tratați în cadrul programului național. Capacitate „pe hârtie” vs. realitate Datele oficiale arată că în București-Ilfov există aproximativ 25 de acceleratoare pentru radioterapie, dintre care 13 în sectorul public. În teorie, acest lucru ar trebui să asigure o acoperire majoritară a serviciilor în sistemul public. În practică însă, situația este radical diferită. „Capacitatea este doar pe hârtie. Centrele publice acoperă în prezent puțin peste 10% din necesarul real, raportat la decontările din programul național”, susține FABC. Mai mult, procentul este în scădere: 15% în 2023 și 12% în 2024. Întrebări fără răspuns Federația ridică semne de întrebare privind funcționarea reală a centrelor publice: De ce capacitatea tehnică nu se reflectă în servicii efective? De ce există activitate raportată, dar tratamentele sunt la un nivel minim? De ce pacienții sunt împinși, indirect, spre sistemul privat? Apel la reformă urgentă În acest context, FABC solicită autorităților: utilizarea tuturor resurselor disponibile, publice și private eliminarea barierelor administrative în accesul la tratament prioritizarea urgentă a pacienților oncologici „Este nevoie de urgentarea accesului la servicii, fără a condiționa acest acces pe criterii pur administrative”, subliniază organizația. Un sistem sub presiune, pacienți în așteptare Situația radioterapiei reflectă o problemă structurală mai amplă a sistemului de sănătate: infrastructură insuficientă, distribuție inegală a resurselor și un decalaj major între capacitatea declarată și cea reală. În timp ce cifrele oficiale sugerează existența unor resurse semnificative, realitatea din spitale arată că mii de pacienți sunt nevoiți să aștepte sau să caute soluții alternative pentru tratament – uneori contra cronometru.

Rogobete, despre spargerea monopolului CNAS: Automat crește standardul de îngrijire

Potrivit ministrului, schimbarea nu ar presupune costuri suplimentare pentru asigurați și nu ar afecta persoanele vulnerabile. „Pentru asigurat ar însemna case de asigurări de sănătate care concurează. Care oferă mai multe servicii. Care oferă mai multe extraopțiuni din care omul poate să aleagă. Nu înseamnă că plătește mai mult. Nu despre asta este vorba. Înseamnă că introducem un sistem concurențial care lipsește cu desăvârșire în acest domeniu și anume cel al asigurărilor. Înseamnă că spitalele vor începe să se adapteze în funcție de politica de asigurări de sănătate”, a afirmat Alexandru Rogobete la Digi 24. Ministrul susține că, într-un astfel de sistem, crește presiunea pentru performanță și calitate: „Automat crește standardul de îngrijire. Automat crește, pe alocuri, performanța și calitatea îngrijirilor pentru că un asigurător care verifică banii pe care îi plătește spitalului va vrea performanță”. Întrebat câți jucători ar putea exista și de când, Rogobete a spus că este prea devreme pentru un răspuns, dar vrea declanșarea procesului în 2026. „Nu știu, este prematur acum să zic câți. Eu îmi doresc anul acesta să începem acest proces de reformă, care este unul greu, complex, fără precedent și care, din punctul meu de vedere, reprezintă cea mai importantă reformă din sistemul de sănătate”, a declarat ministrul Sănătății. El a respins ideea că persoanele vulnerabile ar rămâne fără protecție: „Nu înseamnă că pachetele de bază dispar sau că rămân doar în sarcina CNAS. Nici vorbă. Nu înseamnă că oamenii vulnerabili, care și acum sunt vulnerabili, nu vor fi asigurați de statul român, cum sunt și în ziua de astăzi. Nu înseamnă că oamenii vor trebui să plătească în plus. Nu are nicio legătură”.