Etichetă: cnas

CNAS schimbă abordarea și vrea mai puțină spitalizare și mai mult ambulatoriu

Autoritățile sanitare pregătesc o schimbare de abordare în sistemul medical românesc, care să pună accent pe consultațiile în policlinici, medicina de familie și serviciile acordate fără internare în demersul de a reduce costurile și de a folosi mai eficient resursele din sănătate. Președinta Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS), Valeria Herdea, a declarat că sistemul trebuie să se concentreze mai mult pe serviciile medicale acordate în ambulatoriu, iar internarea ar trebui să rămână soluția pentru cazurile care au într-adevăr nevoie de tratament în spital. Mutare către medicii de familie și ambulatoriile de specialitate Potrivit acesteia, obiectivul este creșterea accesului la consultații și investigații înainte ca afecțiunile să se agraveze. Schimbarea face parte din reforma sistemului de sănătate, care urmărește mutarea unei părți importante din activitatea medicală din spitale către cabinetele medicilor de familie și ambulatoriile de specialitate. Autoritățile susțin că multe internări pot fi evitate dacă pacienții beneficiază la timp de consultații, investigații și tratament în afara spitalului. Plata medicilor de familie va depinde mai puțin de numărul pacienților înscriși și mai mult de servicii medicale oferite Reforma prevede și modificarea modului în care sunt finanțați medicii de familie. Plata va depinde într-o măsură mai mare de serviciile medicale efectuate și mai puțin de numărul pacienților înscriși pe liste. Astfel, cabinetele vor fi încurajate să ofere mai multe consultații, investigații și activități de prevenție. În același timp, ambulatoriile de specialitate vor beneficia de o finanțare mai consistentă, iar pacienții cu afecțiuni grave vor avea acces mai ușor la analize și investigații decontate. Pachetul de măsuri urmărește și extinderea accesului la tratamente inovatoare și reducerea timpului de așteptare pentru unele servicii medicale. Reforma urmează să fie implementată etapizat Autoritățile spun că noul model este deja utilizat în multe state europene, unde accentul cade pe prevenție și tratamentul în ambulatoriu, iar spitalele sunt rezervate cazurilor complexe sau urgențelor. „Această orientare către asistenţa pre-spitalicească îşi propune nu o imediată debalansare a serviciilor către sectorul pre-spitalicesc şi o tranziţie într-o prima etapă de cinci-zece ani spre prevenţie şi depistarea stadiului precoce al bolilor. Începând cu 1 ianuarie 2026, structura fondului destinat asistenţei medicale primare a fost balansată mai mult chiar decât anul 2023 către servicii”, a spus directorul general Direcţia Reglementări şi Norme de Contractare CNAS, dr. Elisabeth Brumă la rra. În opinia reprezentanților CNAS, această abordare poate reduce aglomerarea din unitățile sanitare și poate folosi mai eficient fondurile disponibile pentru sănătate. Reforma urmează să fie implementată etapizat, iar modificările vor viza atât modul de finanțare a furnizorilor de servicii medicale, cât și organizarea activității în medicina de familie, ambulatoriu și spitale.

Adeverința de asigurat ar putea deveni istorie. Cum vor fi verificați pacienții

Proiectul modifică Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății și introduce obligația furnizorilor de servicii medicale, farmaciilor și celorlalți parteneri contractuali ai CNAS de a verifica electronic statutul de asigurat al persoanelor care solicită servicii medicale. Când va mai fi cerută adeverința În cazul în care verificarea poate fi realizată prin sistemele informatice, adeverința de asigurat sau alte dovezi fizice nu vor mai putea fi solicitate. Acestea vor putea fi cerute numai în situații excepționale, cum ar fi indisponibilitatea sistemelor informatice, imposibilitatea identificării persoanei sau lipsa datelor necesare din bazele de date ale CNAS. Până la remedierea acestor situații, statutul de asigurat va putea fi dovedit cu documentele prevăzute de lege. Documente pe care statul le poate verifica singur Autorii inițiativei susțin că actualele reguli obligă cetățenii să demonstreze printr-un document fizic informații pe care instituțiile statului le pot verifica deja electronic. Astfel, „persoana ajunge, în anumite situații, să fie pusă în poziția de a proba, printr-un document fizic, o informație care poate fi verificată direct prin sistemele informatice ale statului”. Verificarea electronică ar trebui să devină regula de funcționare a sistemului de asigurări de sănătate, susțin parlamentarii, iar persoanele asigurate nu ar mai trebui „să circule între instituții pentru a proba o informație aflată deja în evidențele publice”. Verificarea calității de asigurat va rămâne obligatorie, însă va fi făcută, ca regulă, prin mijloace electronice. Cum va fi dovedită calitatea de asigurat Proiectul prevede și emiterea unui document electronic care va confirma calitatea de asigurat. Acesta va fi generat de CNAS, va avea aceeași valoare juridică precum adeverința de asigurat și nu va include informații despre starea de sănătate a persoanei. Inițiativa prevede, de asemenea, că persoanele care încep un nou raport de muncă vor putea beneficia de servicii medicale din pachetul de bază chiar înainte ca angajatorul să depună declarațiile fiscale privind contribuțiile, dacă își pot dovedi calitatea de asigurat. Mai puțină birocrație Proiectul este inițiat de parlamentari USR și UDMR, care susțin că măsurile propuse vor reduce numărul drumurilor la casele de asigurări de sănătate, timpul pierdut pentru obținerea adeverințelor și costurile administrative suportate de cetățeni. Totodată, verificarea electronică ar urma să simplifice activitatea furnizorilor de servicii medicale și a caselor de asigurări de sănătate. Proiectul nu modifică regimul calității de asigurat, contribuțiile la sănătate sau pachetul de servicii medicale de bază și nu elimină cardul național de sănătate, scopul fiind exclusiv înlocuirea, ca regulă generală, a dovezii fizice cu verificarea electronică.

Reformă dură în sănătate, în programul Veștea. Mai puține paturi de spital, plată după performanță și controale la concediile medicale

Guvernul propune reducerea cu peste 20% a numărului de paturi de spitalizare continuă până în anul 2030, concomitent cu introducerea unui sistem de plată a medicilor bazat pe performanță. De asemenea, sporurile din spitale vor fi corelate cu numărul și tipul serviciilor medicale furnizate. Programul prevede consolidarea managementului spitalelor, introducerea unor criterii de performanță pentru șefii de secție și formarea de consorții de spitale, inclusiv pentru achiziții comune la nivel județean, regional sau național. Concedii medicale sub control Executivul vizează creșterea bazei de plătitori la Casa Națională de Asigurări de Sănătate, prin descurajarea acordării concediilor medicale fictive. Sunt anunțate controale atât asupra medicilor prescriptori, cât și asupra beneficiarilor concediilor. Reguli mai stricte pentru sistemul privat contractat cu CNAS Potrivit programului, unitățile medicale private care vor contracte cu CNAS vor fi obligate să asigure că minimum 80% din personal este angajat cu normă întreagă. De asemenea, personalul medical din sistemul public care desfășoară activități private în timpul programului de lucru riscă desfacerea contractului de muncă. Unitățile sanitare cu grad redus de ocupare și servicii medicale ineficiente vor putea fi transformate în ambulatorii, spitale de recuperare sau unități de îngrijiri paliative. Investiții în spitalele regionale Programul de Guvernare prevede dezvoltarea unei rețele naționale de centre medicale comunitare, în special în mediul rural și în orașele mici, inclusiv servicii de telemedicină, stomatologie și farmacie comunitară. Totodată, sunt menționate investiții în spitalele regionale din Iași, Cluj-Napoca și Craiova, finanțate inclusiv prin Planul Național de Redresare și Reziliență, precum și posibila extindere a rețelei de spitale regionale. Digitalizare, telemedicină și dosar electronic de sănătate Guvernul Veștea propune o nouă platformă informatică a asigurărilor de sănătate, operaționalizarea dosarului electronic de sănătate și extinderea serviciilor de telemedicină, cu obiectivul reducerii birocrației și creșterii accesului pacienților la servicii medicale.

Ordin CNAS după disfuncționalitățile PIAS: Furnizorii pot raporta și deconta serviciile acordate offline, până la remedierea platformei

Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS) a emis un ordin prin care permite validarea și decontarea serviciilor medicale, medicamentelor și dispozitivelor medicale acordate offline în luna mai 2026, pe fondul disfuncționalităților înregistrate la Platforma Informatică a Asigurărilor de Sănătate (PIAS). Potrivit documentului, furnizorii de servicii medicale vor putea transmite în sistem, în vederea decontării, activitățile desfășurate în perioada 1-31 mai 2026, chiar dacă acestea au fost acordate offline din cauza problemelor tehnice ale platformei. Ce prevede Ordinul Măsura vizează atât serviciile medicale din sistemul de asigurări sociale de sănătate, cât și programele naționale curative. Ordinul prevede că datele aferente serviciilor acordate în luna mai vor putea fi încărcate în PIAS până la termenul de raportare a activității pentru luna respectivă, pentru a permite decontarea acestora de către casele de asigurări de sănătate. Regula de validare e suspendată temporar, până la remedierea platformei De asemenea, CNAS suspendă temporar regula de validare potrivit căreia serviciile medicale trebuie semnate cu cardul de sănătate, pentru perioada 1-31 mai 2026, având în vedere problemele de funcționare ale platformei informatice. Măsura are scopul de a evita blocarea plăților către furnizorii de servicii medicale și de a asigura continuitatea acordării asistenței medicale pentru pacienți, în contextul dificultăților tehnice care au afectat sistemul informatic al asigurărilor de sănătate.

CNAS: Pacienții din oncologie și alte programe naționale ar putea avea acces mai rapid la servicii prin implicarea sectorului privat

Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS) a publicat în transparență decizională un proiect de ordin care vizează programele naționale de sănătate. Documentul introduce o formulă de evaluare a situațiilor în care furnizorii publici nu mai pot răspunde cererii de servicii medicale. În astfel de cazuri, colaborarea cu furnizorii privați ar putea fi activată pe baza unor criterii clare și măsurabile. Potrivit CNAS, măsura urmărește să faciliteze accesul pacienților la servicii medicale finanțate din fonduri publice. Instituția susține că noul mecanism ar putea reduce timpii de așteptare și ar permite utilizarea mai eficientă a capacităților disponibile în sistemul de sănătate. Proiectul vizează programe esențiale pentru pacienții cu afecțiuni grave. Printre acestea se numără oncologia, bolile cardiovasculare, radioterapia și investigațiile de înaltă performanță, inclusiv PET-CT. Cum funcționează sistemul CNAS în prezent În prezent, programele naționale de sănătate sunt finanțate de CNAS și sunt derulate prin furnizori aflați în contract cu casele de asigurări de sănătate. Accesul pacienților depinde de includerea acestora în program și de capacitatea unităților medicale care furnizează serviciile respective. În multe cazuri, serviciile sunt oferite în principal de spitale și centre publice. Atunci când cererea depășește capacitatea disponibilă, pacienții pot ajunge pe liste de așteptare pentru investigații, tratamente sau proceduri. CNAS susține că noul ordin ar urma să stabilească în mod obiectiv momentul în care capacitatea sistemului public este considerată insuficientă. În aceste situații, furnizorii privați ar putea prelua o parte dintre serviciile decontate prin programele naționale. Instituția afirmă că măsura face parte dintr-un proces mai amplu de eficientizare administrativă și de creștere a transparenței în luarea deciziilor. Proiectul se află în prezent în etapa de consultare publică.

Blocaj major în radioterapie în sistemul public din București și Ilfov / Doar 10% din necesar e acoperit

Capacitatea reală de radioterapie din centrele medicale publice din regiunea București-Ilfov acoperă doar puțin peste 10% din necesarul de servicii pentru pacienții oncologici, avertizează Federația Asociațiilor Bolnavilor de Cancer (FABC), într-o scrisoare deschisă transmisă Ministerului Sănătății și Casei Naționale de Asigurări de Sănătate. Documentul, semnat de președintele FABC, Cezar Irimia, atrage atenția asupra unor disfuncționalități grave în accesul pacienților la servicii esențiale, în special în domeniul radioterapiei – o componentă vitală în tratamentul cancerului. Acces limitat la tratament esențial Potrivit federației, între 50% și 60% dintre pacienții oncologici au indicație de radioterapie. Cu toate acestea, sistemul public nu reușește să răspundă acestei nevoi. „Distribuția resurselor de radioterapie este inegală, regiunile Sud-Muntenia și Sud-Est înregistrând un deficit major de infrastructură, în ciuda concentrării din zona București-Ilfov”, se arată în scrisoarea deschisă. Deși Capitala concentrează cea mai mare parte a infrastructurii, centrele sunt suprasolicitate, deservind pacienți din întreaga jumătate sudică a țării. Presiune uriașă pe București Unitățile medicale din București și Ilfov tratează nu doar pacienți locali, ci și bolnavi din județe fără niciun centru de radioterapie, precum Călărași, Ialomița, Giurgiu și Dâmbovița. Estimările FABC indică un necesar anual de cel puțin 10.000 de pacienți care au nevoie de radioterapie doar în această regiune extinsă. În primele trei trimestre ale anului 2025, peste 9.000 de pacienți au fost deja tratați în cadrul programului național. Capacitate „pe hârtie” vs. realitate Datele oficiale arată că în București-Ilfov există aproximativ 25 de acceleratoare pentru radioterapie, dintre care 13 în sectorul public. În teorie, acest lucru ar trebui să asigure o acoperire majoritară a serviciilor în sistemul public. În practică însă, situația este radical diferită. „Capacitatea este doar pe hârtie. Centrele publice acoperă în prezent puțin peste 10% din necesarul real, raportat la decontările din programul național”, susține FABC. Mai mult, procentul este în scădere: 15% în 2023 și 12% în 2024. Întrebări fără răspuns Federația ridică semne de întrebare privind funcționarea reală a centrelor publice: De ce capacitatea tehnică nu se reflectă în servicii efective? De ce există activitate raportată, dar tratamentele sunt la un nivel minim? De ce pacienții sunt împinși, indirect, spre sistemul privat? Apel la reformă urgentă În acest context, FABC solicită autorităților: utilizarea tuturor resurselor disponibile, publice și private eliminarea barierelor administrative în accesul la tratament prioritizarea urgentă a pacienților oncologici „Este nevoie de urgentarea accesului la servicii, fără a condiționa acest acces pe criterii pur administrative”, subliniază organizația. Un sistem sub presiune, pacienți în așteptare Situația radioterapiei reflectă o problemă structurală mai amplă a sistemului de sănătate: infrastructură insuficientă, distribuție inegală a resurselor și un decalaj major între capacitatea declarată și cea reală. În timp ce cifrele oficiale sugerează existența unor resurse semnificative, realitatea din spitale arată că mii de pacienți sunt nevoiți să aștepte sau să caute soluții alternative pentru tratament – uneori contra cronometru.

Rogobete, despre spargerea monopolului CNAS: Automat crește standardul de îngrijire

Potrivit ministrului, schimbarea nu ar presupune costuri suplimentare pentru asigurați și nu ar afecta persoanele vulnerabile. „Pentru asigurat ar însemna case de asigurări de sănătate care concurează. Care oferă mai multe servicii. Care oferă mai multe extraopțiuni din care omul poate să aleagă. Nu înseamnă că plătește mai mult. Nu despre asta este vorba. Înseamnă că introducem un sistem concurențial care lipsește cu desăvârșire în acest domeniu și anume cel al asigurărilor. Înseamnă că spitalele vor începe să se adapteze în funcție de politica de asigurări de sănătate”, a afirmat Alexandru Rogobete la Digi 24. Ministrul susține că, într-un astfel de sistem, crește presiunea pentru performanță și calitate: „Automat crește standardul de îngrijire. Automat crește, pe alocuri, performanța și calitatea îngrijirilor pentru că un asigurător care verifică banii pe care îi plătește spitalului va vrea performanță”. Întrebat câți jucători ar putea exista și de când, Rogobete a spus că este prea devreme pentru un răspuns, dar vrea declanșarea procesului în 2026. „Nu știu, este prematur acum să zic câți. Eu îmi doresc anul acesta să începem acest proces de reformă, care este unul greu, complex, fără precedent și care, din punctul meu de vedere, reprezintă cea mai importantă reformă din sistemul de sănătate”, a declarat ministrul Sănătății. El a respins ideea că persoanele vulnerabile ar rămâne fără protecție: „Nu înseamnă că pachetele de bază dispar sau că rămân doar în sarcina CNAS. Nici vorbă. Nu înseamnă că oamenii vulnerabili, care și acum sunt vulnerabili, nu vor fi asigurați de statul român, cum sunt și în ziua de astăzi. Nu înseamnă că oamenii vor trebui să plătească în plus. Nu are nicio legătură”.

Rogobete vrea să spargă monopolul CNAS: mai multe case de asigurări

Întrebat, vineri, cum ar funcționa concret noul sistem, Rogobete a spus că analizează modele din mai multe țări europene, dar și din Israel, unde un sistem similar funcționează de peste 20 de ani. „Nu îmi doresc să inventăm apa caldă”, a spus el. Referitor la avantajele pentru pacienți, Rogobete a răspuns că aceștia ar avea mai multe opțiuni și ar putea alege între case de asigurări aflate în competiție. „Acolo unde există concurență, lucrurile funcționează mai bine”, a argumentat el. Întrebat cum vor fi împărțiți oamenii între case, ministrul a recunoscut că este prematur să discute despre detalii. A precizat însă că procesul ar putea începe în cursul acestui an. Spitalul Marie Curie se extinde: 20 de paturi ATI nou-născuți și o sală de operație, gata în mai Despre Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii „Marie Curie” din București, ministrul a spus că va avea în curând de 20 de paturi suplimentare de terapie intensivă pentru nou-născuți și o nouă sală de operație. Construcția urmează să fie finalizată la sfârșitul lunii mai sau începutul lunii iunie. Rogobete a vizitat vineri șantierul și a descris proiectul drept „un exemplu de bună practică pentru spitalele din România”. A subliniat că lucrările au avansat accelerat și se încadrează în termenele impuse de PNRR. Noua clădire include și alte funcțiuni: amfiteatre, zone educaționale și un centru de training prin simulare pentru personalul medical. Finanțarea provine din mai multe surse — PNRR pentru neonatologie, infecții nosocomiale și digitalizare — la care se adaugă fonduri private. Chirurgia robotică, decontată de Minister: ce spitale beneficiază și de când De asemenea, Rogobete a spus că spitalele publice care au un robot chirurgical vor primi fonduri direct de la Ministerul Sănătății pentru intervenții. Programul este finalizat și va fi aprobat odată cu bugetul pe 2026. Ministrul Alexandru Rogobete estimează că finanțarea va începe din luna martie. Întrebat despre stadiul programului, Rogobete a confirmat că acesta este gata. „Spitalele publice vor primi fonduri direct de la Minister pentru intervențiile chirurgicale asistate robotic”, a spus el. Este pentru prima dată când statul român decontează acest tip de intervenții în unitățile sanitare publice.

Rogobete: Concediile medicale fictive sunt o formă de fraudare și de căpușare a sistemului

„Concediile medicale fictive sunt o formă de fraudare și de căpușare a sistemului de sănătate”, a declarat ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, duminică, la B1. „Eu spun public tot ce se întâmplă în sistem, chiar dacă deranjează. Dacă nu recunoaștem problemele și le ascundem sub preș, ele nu vor fi niciodată rezolvate. Inclusiv plecatul la ora 11 de acasă este o formă de căpușare a sistemului public de sănătate. Trimiterea pacientului din spitalul public la cabinetul propriu privat este o formă de căpușare a sistemului de sănătate”, a mai declarat Rogobete. Ministrul a subliniat că, alături de „marea corupție, și mica corupție, care se întâmplă zilnic”, afectează în mod direct resursele din sănătate. „De asta am ajuns să dublăm bugetul Casei Naționale de Asigurări de Sănătate de la 40 de miliarde la 87 în 2025 și în continuare să existe în spitale lipsuri. Nu în toate, dar în continuare există. Am ajuns să avem spitale care nu au fost reașezate și reorganizate și reclasificate de 30 de ani. Avem zone în care nu se ține cont de realitatea anului 2026”, a mai spus ministrul. „Dacă nu schimbăm ceva, sistemul de sănătate se va colapsa. El nu mai poate funcționa așa”, a avertizat Rogobete. Alexandru Rogobete, despre CNAS Ministrul Sănătății a vorbit și despre nevoia reformării modului de finanțare a sistemului, susținând că „adevărata reformă a sistemului de sănătate din România este reforma modului în care este finanțat și în care sunt plătite serviciile medicale”. În acest context, Rogobete a criticat actualul model bazat pe o singură casă de asigurări. „Faptul că avem monopol prin CNAS este un lucru foarte rău pentru dezvoltarea sistemului de sănătate, pentru că nu există competiție. Neexistând competiție, evident că Casa își face propria politică publică, funcționează după propriile reguli și automat nimeni nu poate intra în competiție cu această casă”. Ministrul a dat exemplul Israelului, unde există patru case de asigurări de sănătate, iar contribuția este colectată la sursă, similar României. Diferența este că pacienții pot alege casa de asigurări. „Competiția între case nu este pe tarif, pentru că tariful este același, ci pe ce oferă în acel tarif: servicii extra, beneficii, pachete suplimentare. Această competiție stimulează și dezvoltă sistemul de sănătate”, a explicat Rogobete. El a precizat că și-ar dori implementarea unui astfel de model și în România, subliniind că reforma finanțării este esențială pentru modernizarea sistemului medical.

Anchetă G4Media: Zeci de medici își vând parafele la clinici private pentru ca acestea să obțină contracte cu Casele Județene de Asigurări

Zeci de medici radiologi și-au vândut parafele la clinici private, pentru ca acestea să obțină contracte cu Casele Județene de Asigurări de Sănătate, iar aceștia nici nu calcă pe la clinicile respective. Este rezultatul halucinant al unei investigații G4Media, desfășurate pe mai multe luni de zile, care confirmă că vânzarea parafelor în sistemul medical românesc este un adevărat sport național. Clinicile private se află, uneori, și la sute de kilometri depărtare de spitalele publice unde lucrează medicii, relatează G4Media, care identifică un tipar de comportament preluat și perpetuat: medicul figurează pe ștatele de plată al unui Spitalul Județean între orele 8 și 14, după care – pe ștatul de plată al unei clinici private de la ora 14:00, în condițiile în care clinica privată se află la o depărtare, uneori, chiar și de 100 de km de spital. Cine face interpretările imagistice Interpretările imagistice sunt făcute de medici cu calificări inferioare, au declarat surse pentru publicația citată, care a făcut aceste descoperiri pe baza răspunsurilor oficiale ale unor Case Județene de Sănătate (CJAS-uri). Unele cazuri au fost identificate în urma unor controale inopinate la clinici private. Reprezentanții Casei nu l-au găsit pe medicul care, altfel, figura pe ștatul de plată și au sancționat clinica cu 5% din suma decontabilă de la bugetul de stat. Contactat de G4Media.ro, medicul a susținut că în acea zi se afla în concediu. În mare parte, reacția autorităților la întrebările G4Media.ro pe marginea acestui subiect a fost refuzul dialogului și/sau mușamalizarea fenomenului. Cum arată frauda ”Conform legii, clinicile de imagistică care au contract cu Casele de Asigurări îl pot avea DOAR dacă au un medic radiolog cu contract PFA, SRL (al medicului) sau contract de muncă. Dacă nu au un astfel de contract, nu pot furniza servicii decontate de Casă. Prin contractul pe care furnizorul îl are cu CJAS, furnizorul (clinica) se obligă ca medicul să fie prezent în clinică în programul declarat la CJAS. Cam toți își pun cel puțin 6 ore pe zi. Cu cât ai mai mulți medici, cu atât ai un program mai lung și o decontare a serviciilor mai substanțială. Din cauza faptului că nu sunt radiologi destui sau sunt puțini în anumite zone geografice, medicii radiologi de la stat au ajuns sa își «vândă» parafa!”, a declarat o sursă pentru publicația citată. ”Ceea ce este incredibil este că nimeni nu se întreabă cum poate un radiolog care lucrează până la ora 14:00 în spitalul județean din Cluj, Timișoara, Arad, București etc să fie în program cu CJAS de la ora 14:00 în Vaslui, Piatra-Neamț, Turnu-Severin etc care e la sute de kilometri distanță”, s-a revoltat sursa G4Media.ro care deține o afacere privată în domeniu. Sursa G4 a adăugat că și ea a ”cumpărat parafă”, dar că ”m-am săturat de șantajul doctorilor și de faptul că le plătim parafa și de aceea am decis că e nevoie de o schimbare. (…) Cred că sunt câteva zeci dacă nu peste 100 în situația asta în țară”. CNAS: „Nu comentăm afirmații la afirmații” Adresa publicației către Casa Națională de Asigurări de Sănătate, în care este sesizat acest fenomen a fost întâmpinată cu un răspuns ironic, și anume că „nu comentează public afirmațiile niciunui jurnalist și cu atât mai puțin afirmațiile despre afirmațiile unor terțe persoane”. O altă sursă a afirmat referitor la această situație: ”Contractul cu CJAS ar trebui să se facă pe clinică, NU PE MEDIC! În felul acesta s-ar rezolva dezavantajul cu concediile și s-ar putea repartiza examinările în funcție de sub-specialitățile medicilor, ceea ce ar crește semnificativ calitatea actului medical. Plus că s-ar elimina mafia parafei. Toate acestea ar fi în avantajul pacientului, până la urmă, pentru că se crește calitatea actului medical”. Câteva cazuri de medici care se teleportează instantaneu la 100 de km la ora 14 Pe baza răspunsurilor primite anul trecut de la spitalele de stat, respectiv de la Case Județene de Asigurări de Sănătate (CJAS) care au contracte de decontare cu clinici private, G4Media.ro a identificat câteva situații ciudate în programul de lucru declarat de mai mulți medici radiologi: 1. Doctor de la Spitalul de Pediatrie 1 Cluj-Napoca program luni-vineri ora 8.00-14.00/Clinică privată luni-vineri 14.00-20.00. Distanță Cluj-Napoca-Alba Iulia 99,2 km. 2. Doctor Spitalul Negrești Oaș luni-vineri ora 8.00-14.00/Clinică privată Baia Mare. Casa de Sănătate Maramureș a refuzat să furnizeze numele și programul ei, informația că medicul lucrează aici am confirmat-o telefonic. Distanță Negrești Oaș – Baia Mare 50,5 km. 3. Doctor Spitalul ”Sf. Ioan cel Nou” Suceava luni-vineri ora 8.00-15.00/Clinică privată Târgu Neamț luni, marți și joi 8-11, miercuri și vineri 15.00-18.00. După întrebarea G4Media.ro adresată CJAS Neamț despre programul din privat al medicului, instituția ne-a informat că programul acestuia s-a schimbat prin act adițional din septembrie 2025: luni, marți, joi și vineri: 8.00-17.00 și miercuri: 8.00-11.00. Distanță Suceava-Târgu Neamț 60 km. 4. Doctor Spitalul Clinic Județean de Urgență Cluj-Napoca ture de câte 12 ore/Clinică privată Alba Iulia luni-vineri 8.00-14.00. Distanță Cluj-Napoca-Alba Iulia 99,2 km. În contractele încheiate de furnizorii privați cu Casele Județene de Sănătate există următoarea clauză care îi obligă pe aceștia ”Să facă dovada că pe toată durata programului de lucru solicitat a fi contractat cu casa de asigurări de sănătate, care nu poate fi mai mică de 6 ore pe zi – de luni până vineri – pentru fiecare laborator de radiologie-imagistică medicală/punct de lucru din structură, îşi desfăşoară activitatea medic/medici de specialitate radiologie-imagistică medicală, medicină nucleară într-o formă legală de exercitare a profesiei, care să acopere o normă întreagă (6 ore).” Cu alte cuvinte, pentru a încheia contract cu CJAS-urile în ambulator, o unitate privată este obligată prin legislație să aibă medicul radiolog în unitate toată perioada de program declarată și menționată în actele care stau la baza încheierii contractului de furnizare servicii de imagistică. 8:00 – 14:00 și 14:00 – 20:00 Casele Județene de Asigurări de Sănătate și CNAS au reacționat la adresele publicației. CJAS Alba, care a decontat bani către clinica privată din Alba Iulia inclusiv în baza prezenței doctorilor din Cluj-Napoca de luni până vineri între orele 8.00-14.00, respectiv 14.00-20.00, a