Cum înțelegi mai bine digitalizarea serviciilor publice din România. Cum va funcționa sistemul național de evidență, organizare și monitorizare
Digitalizarea serviciilor publice din România intră într-o nouă etapă odată cu propunerea legislativă privind înființarea Catalogului Național al Serviciilor Publice (CNSP). Proiectul prevede o platformă digitală unică, prin care cetățenii vor putea accesa mai ușor informații despre serviciile oferite de instituțiile statului. Este o măsură necesară pentru a combate fragmentarea, birocrația și lipsa de transparență din actualul sistem. Această inițiativă vine ca răspuns la deficiențele semnalate în ultimii ani în ceea ce privește digitalizarea administrației publice. Platformele existente, precum ROeID, nu sunt interoperabile, ceea ce complică accesul cetățenilor la serviciile statului. CNSP promite să aducă o organizare coerentă, cu reguli clare și uniforme pentru toate instituțiile, în vederea creșterii eficienței și transparenței. Ce este Catalogul Național al Serviciilor Publice și cum va funcționa Catalogul Național al Serviciilor Publice va fi o bază de date centralizată, disponibilă public prin platforma serviciipublice.gov.ro, care va include informații detaliate despre toate serviciile publice oferite de autoritățile centrale și locale. Cetățenii vor putea consulta pașii necesari pentru obținerea unui serviciu, ce documente sunt cerute, termenele de soluționare și modalitățile de comunicare cu instituția. Proiectul de lege prevede ca toate autoritățile publice să înregistreze și să actualizeze aceste informații în platformă, iar pentru acest lucru vor desemna un responsabil din cadrul fiecărei instituții. În plus, va exista o procedură unică obligatorie pentru toate serviciile – de la tipurile de documente cerute până la cerințele de accesibilitate pentru persoanele cu dizabilități. Digitalizarea nu va mai fi opțională. Autoritatea pentru Digitalizarea României (ADR) va avea atribuții clare în ceea ce privește dezvoltarea, implementarea și monitorizarea platformei. De asemenea, instituțiile care nu se conformează vor fi sancționate, iar lipsa conformării poate atrage chiar blocarea unor finanțări sau refuzul emiterii avizelor pentru proiecte IT publice. Calendar de implementare și sancțiuni pentru nerespectare Pentru ca CNSP să devină operațional, propunerea legislativă trebuie mai întâi adoptată de Parlament, promulgată de președinte și publicată în Monitorul Oficial. După aceea, Guvernul are la dispoziție 90 de zile pentru a aproba arhitectura informatică a platformei. În termen de 180 de zile de la acest moment, ADR trebuie să elaboreze metodologia de înrolare, iar toate instituțiile vor avea doar 30 de zile pentru a se înrola efectiv în sistem. Nerespectarea acestor termene vine cu sancțiuni clare: între 10.000 și 50.000 de lei pentru conducătorii instituțiilor care nu înregistrează datele, respectiv între 10.000 și 30.000 de lei pentru cei care nu aplică procedura unică. În plus, sesizările pot veni chiar din partea cetățenilor, dacă observă nereguli în furnizarea serviciilor publice. Sumele colectate din amenzi vor merge la bugetul de stat, dar pe termen lung, beneficiul real ar trebui să fie un sistem public mai eficient, coerent și mai prietenos cu cetățeanul. Implementarea cu succes a CNSP ar putea reprezenta o etapă decisivă în modernizarea relației dintre administrația publică și contribuabili.
Anunț crucial privind producția de gaze a României în primele două luni din 2025. Ce s-a întâmplat cu importurile / Anul 2027, considerat un vârf de lance
Producţia de gaze naturale utilizabile a României a fost, în primele două luni din 2025, de 1,26 milioane tone echivalent petrol, cu 23.800 tep sub cea din perioada similară a anului trecut (minus 1,9%), conform datelor centralizate de Institutul Naţional de Statistică (INS). CNSP estimează, pentru 2025, importuri de gaze naturale de 2,211 milioane tep (-7,6%), pentru 2026 de 2,150 milioane tep (-2,7%) şi pentru 2027 de 2,022 milioane tep (-6%). Pe de altă parte, în primele două luni din acest an, importurile de gaze naturale au crescut cu 23% – plus 255.200 tep – faţă de perioada ianuarie-februarie 2024, până la 462.700 de tone echivalent petrol, potrivit informațiilor agerpres.ro. Producţia de gaze naturale ar urma să crească, până în 2027 Conform estimărilor Comisiei Naţionale de Strategie şi Prognoză (CNSP), producţia de gaze naturale ar urma să crească, până în 2027, cu un ritm mediu anual de 1,7%. Astfel, potrivit sursei citate, în ultima Prognoză a echilibrului energetic, pentru 2025 a fost estimată o producţie de gaze naturale de 7,79 milioane tep (plus 1,5%), pentru 2026 una de 7,907 milioane tep (plus 1,5%) şi pentru 2027 o producţie de gaze naturale de 8,176 milioane tep (plus 3,4%). În ceea ce priveşte importurile, se aşteaptă o tendinţă de reducere, cu un ritm mai pronunţat la orizontul anului 2027 (de minus 6%), în concordanţă cu avansul producţiei, prin intrarea în exploatare a unor noi capacităţi, luând în considerare şi o menţinere a tranzitului către pieţe externe. Prosumatorii, îndemnați să oprească invertoarele dacă pleacă de acasă Reamintim că prosumatorii sunt îndemnați să oprească invertoarele de Paște dacă pleacă de acasă, apel adresat și firmelor care au instalate panouri solare. Îndemnul aparține Asociației Prosumatorilor și a Comunităților de Energie din România (APCE) și a fost luată ca urmare a scăderii consumului de sărbători. Specialiștii din sistemul energetic național estimează că în zilele de Paște – când vremea va fi însorită, deci producția din surse fotovoltaice va fi mare, iar credincioșii, deopotrivă ortodocși și catolici vor fi liberi, deci consumul va fi mic -, România va avea un excedent de energie electrică. Aceștia au început să creioneze scenariile cele mai probabile de Paște, care să fie petrecut fără probleme de alimentare pentru consumatori, dar și pentru siguranța sistemul de distribuție. Cum se va echilibra sistemul Cele două reactoare de la Cernavodă vor rămâne deschise, a anunțat ministrul Energiei. De asemenea, producția de la Centrala nucleară de la Cernavodă ar putea fi redusă în zilele de Paște, în cazul unui excedent prea mare în zilele de Paște, când consumul de curent din țară este așteptat să fie mic, acesta fiind un scenariu de ultima instanță, potrivit unui anunț făcut marți de autorități după Comandamentul energetic. „Conform bunei tradiții pe care o avem la Ministerul Energiei, ne asigurăm din timp, și de data aceasta, că nu vom fi luați prin surprindere și că vom ține permanent lumina aprinsă în casele românilor. Mai ales de Paște. Din acest motiv, joia trecută am organizat un comandament energetic în care am analizat mai multe scenarii și am creat planuri de acțiune”, a spus Sebastian Burduja. CITIȚI ȘI: Alertă ENERGETICĂ înainte de Paște. Prosumatorii, îndemnați să oprească invertoarele dacă pleacă de acasă / Scenarii și planuri de acțiune ANPC anunță un amplu control la furnizorii de ENERGIE electrică. Ce vizează inspectorii lui Piedone Mara Răducanu este jurnalist de eveniment. A terminat Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării din București și a lucrat la mai multe publicații, precum Jurnalul național, Evenimentul … vezi toate articolele