Mâncăm mai mult, dar ne hrănim mai puțin: fenomenul silențios care afectează miliarde de oameni
Un studiu publicat în revista Global Change Biology a analizat nivelurile de nutrienți din 43 de culturi, inclusiv orez, soia și grâu. Concluzia: proteinele, fierul și zincul au scăzut cu 3,2% în toate plantele analizate, începând cu sfârșitul anilor 1980. Cauza identificată este creșterea concentrației de CO2 din atmosferă. „Alimentația pe care o consumăm astăzi are o densitate nutrițională mai mică decât cea a bunicilor noștri, chiar dacă mâncăm exact același lucru”, a declarat Kristie Ebi, profesoară. De ce se întâmplă asta Plantele folosesc CO2 pentru a produce zaharuri și energie. Valoarea lor nutritivă pentru oameni provine însă din mineralele absorbite prin sol. Un nivel mai ridicat de CO2 ajută culturile să crească mai mari și mai repede. Însă, absorbția de minerale rămâne constantă – concentrația lor scade astfel prin diluție. Există și un al doilea mecanism. Când CO2-ul este abundent, plantele nu mai trebuie să-și deschidă porii microscopici – stomata – pentru a lăsa aerul să intre. Stomata deschise permit și absorbția apei prin rădăcini. Apa conține mineralele esențiale pe care le preluăm din alimente. Cu stomata mai rar deschise, și această sursă de minerale scade. „Planta devine mai eficientă, dar acest lucru are un preț, din perspectiva umană”, a explicat Lewis Ziska, biolog vegetal la Universitatea Columbia, care studiază fenomenul de peste două decenii. Consecințele pentru sănătatea globală Scăderea de 3,2% poate părea neglijabilă. Însă alimentația a miliarde de oameni se află deja la limita malnutriției. Autorul principal al studiului, Sterre ter Haar, avertizează că acele câteva puncte procentuale pot împinge milioane de oameni într-o criză de sănătate. Estimările existente sunt îngrijorătoare. Un sfert din populația lumii suferă deja de anemie. Un studiu din 2018 a calculat că 175 de milioane de oameni în plus ar putea avea probleme cauzate de deficiența de zinc. Aproximativ 1,4 miliarde de femei și copii ar putea pierde patru procente din fierul din alimentație. Ar agrava astfel o afecțiune care poate provoca complicații în sarcină, probleme de dezvoltare și deces.
Industria auto europeană consideră nerealist planul UE de a interzice emisiile de CO2 din 2035
„Este în desfășurare o mare transformare, dar nu suficient de rapidă pentru a atinge obiectivele (…). Reglementările care ni se aplică sunt prea rigide. Credem că trebuie adaptate la realitate”, a declarat, într-o întâlnire cu presa, Sigrid de Vries, directoarea generală a Asociației Europene a Producătorilor de Automobile (ACEA), scrie EFE. Mesajul confirmă linia exprimată în august de președinții ACEA și ai patronatului european al componentelor auto, CLEPA, care au transmis o scrisoare Ursulei von der Leyen, susținând că „îndeplinirea obiectivelor stricte privind CO2 pentru mașini și camionete în 2030 și 2035 nu mai este, în prezent, fezabilă”. Cele două organizații, care în urmă cu mai puțin de un an au reușit să obțină o prelungire până în 2027 a obiectivelor de reducere a CO2 stabilite pentru 2025, se vor întâlni vineri cu Von der Leyen pentru a cere schimbări mai profunde în foaia de parcurs. De Vries a prezentat pe scurt revendicările sectorului, care reprezintă 7% din PIB-ul Uniunii Europene, dar a evitat să intre în detalii privind termene sau cifre. „Vrem să identificăm numeroasele opțiuni existente, să discutăm despre ele și să luăm decizii. Nu trebuie să cădem în capcana de a spune: vom ajunge la X %. Sunt probleme de fond mult mai fundamentale”, a spus reprezentanta „lobby-ului” auto din Bruxelles. Concurența chineză Între ianuarie și iulie, vânzările de mașini electrice cu baterii au reprezentat 15,6% din totalul înregistrat în UE, cu o creștere semnificativă a producătorilor chinezi. BYD a depășit Tesla pe piața europeană, unde compania americană a înregistrat un recul după ce fondatorul său, Elon Musk, și-a exprimat sprijinul pentru politicianul Donald Trump. Constructorul chinez deține deja o cotă de piață de 1,2% față de 0,8% pentru compania americană. Comparativ cu anul precedent, vânzările Tesla în UE au scăzut cu 42,4%, în timp ce cele ale BYD au crescut cu 206,4%. „Producătorii chinezi nu au obiective foarte rigide și nici o politică unică privind tehnologia, dar reușesc o transformare a consumatorilor într-un timp incredibil de scurt (…). Nu spun că tot ceea ce fac este perfect (…), dar colaborează cu industria și cu piața pentru a se adapta pe parcurs, sunt flexibili”, a declarat De Vries. Deși există producători care se delimitează, precum Volvo, majoritatea industriei europene cere flexibilitate în stabilirea obiectivelor, stimulente pentru creșterea cererii de vehicule curate și extinderea infrastructurii de încărcare, pentru a reduce temerile consumatorilor. „Nu există un răspuns simplu, trebuie să facem întregul cadru mai competitiv”, a adăugat De Vries, subliniind nevoia de a ieftini energia, de a stimula inovația și de a sprijini industria europeană de baterii. Constructorii cer „condiții favorabile” pentru ca transformarea sectorului să devină realitate: „Dacă nu, vom eșua, iar nimeni nu își dorește asta. Trebuie să fim mai pragmatici”, a insistat De Vries. Directoarea ACEA a evitat să comenteze cifre concrete, dar nu a exclus ca Executivul european să poată permite vânzarea de mașini hibride și după data de 2035. „Există soluții diferite care se pot aplica. Extinderea utilizării și a rolului tehnologiilor hibride sau hibride plug-in este, în mod evident, un pas important”, a spus ea. Poziții opuse În contrast cu cererile ACEA, există companii din sectorul mobilității electrice, inclusiv Uber și Volvo, care susțin menținerea termenului-limită din 2035. Același punct de vedere este împărtășit și de un grup de medici și specialiști în boli cardiorespiratorii, care subliniază legătura dintre poluarea aerului și problemele de sănătate. O primă indicație despre viitorul reglementărilor auto din UE ar putea apărea miercuri, dacă Ursula von der Leyen va face referire la sector în cadrul dezbaterii privind Starea Uniunii, desfășurată în Parlamentul European de la Strasbourg (Franța).