Nicușor Dan merge la Chișinău de Ziua Republicii Moldova
Președintele Nicușor Dan va efectua o vizită la Chișinău joi, 27 august, cu ocazia Zilei Independenței Republicii Moldova, transmit sursele Gândul. Potrivit presei din țara vecină, și președintele Ucrainei, Vladimir Zelenski, va efectua o vizită la Chișinău pe 27 august. Luni, Nicușor Dan a fost invitat de Volodimir Zelenski la evenimentele dedicate Zilei Independenței Ucrainei, însă președintele României nu a mers la Kiev. În schimb, partenera sa, Mirabela Grădinaru, a participat la festivitățile de la Kiev, iar Nicușor Dan a luat parte prin videoconferință la reuniunea „Coaliției Voinței”. (Mai multe detalii AICI) Amintim că, anul trecut, de Ziua Limbii Române, sărbătorită pe 31 august, președintele României, Nicușor Dan, a făcut o vizită în Republica Moldova. Foto: Administrația Prezidențială Loading … De Ziua Independenței Republicii Moldova, marcată pe 27 august, în Chișinău vor avea loc mai multe evenimente, inclusiv o paradă militară și un concert. Republica Moldova și-a proclamat independența la 27 august 1991, când Parlamentul a adoptat Declarația de Independență față de Uniunea Sovietică.
Valentin Stan critică planul lui Macron de a crea o forță multinațională pentru Ucraina: Vor face exerciții ostile împotriva Rusiei
Valentin Stan critică planul lui Macron de a crea o „forță multinațională” pentru Ucraina. Istoricul amintește că Bolojan a anunțat că România va permite tranzitul unor trupe străine către Ucraina. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă. Loading … „Bolojan ne-a anunțat că eventuale trupe care merg să se bată cu rușii în Ucraina vor trece pe aici” Invitat la Marius Tucă Show, Valentin Stan amintește una dintre declarațiile lui Ilie Bolojan din vremea în care era președinte interimar. În martie 2025, Bolojan anunța că nu vor fi trimiși militari din România să lupte în Ucraina. Istoricul surprinde că premierul demis a mai precizat și că trupele străine care vor merge să lupte în Ucraina vor avea drept de tranzit în România. „Ilie Bolojan, încă din martie 2025 când era președinte interimar, a zis că România nu va trimite militari în Ucraina. Dar de militarii care trec pe aici și se duc în Ucraina să se bată cu rușii, ce zicem? Bolojan ne anunța încă de atunci nu numai că face exerciții împotriva Rusiei, ci că eventuale trupe care merg să se bată cu rușii în Ucraina vor trece pe aici.”, amintește Valentin Stan. Profesorul Stan critică proiectul lui Macron de a organiza forță multinațională pentru Ucraina. Acesta susține că președintele Franței vrea să aibă oameni pe teritoriul Ucrainei, ca în cazul unui nou atac al Rusiei să poată interveni. Istoricul se întreabă ce se va întâmpla cu acești militari după terminarea războiului. „Forța de reasigurare, misiunea de sprijin pentru Ucraina, asta e forța multinațională pentru Ucraina. Ce are? Vocație defensivă… Măsurile sunt puse în aplicare pentru a preveni un nou atac al Rusiei. Deci în momentul în care s-a terminat războiul acolo, ce fac ăștia? Sunt acolo pentru a răspunde dacă Rusia ar decide să atace din nou. Adică ăștia vor fi desfășurați pe teritoriul Ucrainei, spune Macron, ca să se bată cu Rusia. Iar noi îi susținem pe ăștia… Franța este națiune cadru NATO în România. Iar ăștia vor desfășura aceste forțe, inclusiv pe teritoriul țărilor vecine.”, explică istoricul. Sloganul lui Macron – ne batem cu rușii Stan critică dur proiectul francez și susține că România, chiar dacă nu participă, va avea parte de exerciții militare pe teritoriul ei. Acesta afirmă că au mai fost exerciții militare făcute împotriva pericolului rusesc. Profesorul sesizează că niciun alt exercițiu nu a fost declarativ făcut pentru a pregăti militari într-o luptă directă cu Rusia. Exercițiile militare ale lui Macron, surprinde istoricul, sunt unele ostile împotriva Rusiei. „Forța asta se va bate cu Rusia. Până se bate cu Rusia, vor face exerciții. Unde? În țările vecine Ucrainei. Știi vreo țară vecină, mai vecină decât aia unde Franța este națiune cadru NATO? Pe aici sunt cele mai multe trupe franceze. Deci noi vom desfășura exerciții, chiar dacă nu participăm, pe teritoriul nostru. Vor fi exerciții anunțate de Macron ca fiind exerciții ostile împotriva Rusiei. Altminteri, NATO face fel de fel de exerciții, la munte, la mare… Dar nicăieri nu o să ai o comunicare de tipul: ne batem cu rușii. Sigur, le faci ca să te aperi de ruși și așa mai departe. Doar că aici și-a spus de dinainte că suntem nu numai ca să ne batem cu rușii, ci ca să îi apărăm pe ucraineni.”, menționează profesorul. Pe 13 iulie, Ucraina și nouă parteneri europeni au lansat Coaliția împotriva rachetelor balistice, cu scopul de a consolida capacitățile de apărare antirachetă ale Europei. România nu va participa la această coaliție împotriva rachetelor balistice.
Mesajul lui Nicușor Dan pentru Emmanuel Macron după dineul oficial de la Palatul Élysée
Președintele Nicușor Dan le-a transmis marți un mesaj de mulțumire președintelui Franței, Emmanuel Macron, și Primei Doamne Brigitte Macron pentru invitația la dineul oficial oferit la Palatul Élysée. „Mulțumesc Președintelui Emmanuel Macron și Primei Doamne a Republicii Franceze pentru invitația la dineul oficial oferit în onoarea șefilor de stat și de guvern, o oportunitate de a consolida dialogul și cooperarea dintre țările noastre”, a scris Nicușor Dan. Participarea la dineu face parte din programul vizitei oficiale pe care președintele României o efectuează la Paris, la invitația autorităților franceze. Vizita oficială continuă cu ceremoniile de Ziua Franței În cadrul vizitei oficiale la Paris, Nicușor Dan a participat luni la reuniunea Coaliției de Voință privind sprijinul acordat Ucrainei și la dineul oficial oferit de președintele francez Emmanuel Macron. Marți, șeful statului participă la ceremoniile dedicate Zilei Naționale a Franței, inclusiv la parada militară de pe Champs-Élysées, unde România este reprezentată de militari ai Brigăzii 30 Gardă „Mihai Viteazul”.
Nicușor Dan, după reuniunea Coaliției de Voință: România nu va trimite trupe în Ucraina
„În primul rând, coaliția asta știți că funcționează de doi ani și președinții României care au participat au avut un mandat pe care și l-au luat și deci ceea ce dumneavoastră știți că România și-a asumat, cam același lucru este, adică nu trupe în Ucraina, suport logistic, pregătire pentru militari ucrainieni în România sau în alte țări europene în colaborare cu armate din respectivele țări, participare la programe comune de înarmare”, a precizat președintele României, în declarațiile de presă susținute la Paris. Șeful statului a subliniat că documentul rezultat în urma reuniunii nu va fi „o simplă declarație de intenție”, iar fiecare stat participant va trebui să își asume formal obligațiile. „Și pentru ca documentul de azi să nu fie o simplă declarație de intenție pentru fiecare din țări, inclusiv pentru România, aceste angajamente vor fi trecute prin Parlamente deci în momentul în care o să avem un decupaj pe fiecare dintre țări cu ce presupune asta, acest decupaj va fi un act pe care Parlamentul României îl va aproba”, a mai spus Nicușor Dan. Declarațiile au fost făcute după reuniunea desfășurată la Paris, dedicată garanțiilor de securitate pentru Ucraina și rolului „Coaliției de Voință” în monitorizarea unui eventual acord de pace.
Nicușor Dan, despre garanțiile de securitate ale Ucrainei: O dovadă că există un parteneriat transatlantic. România, parte a pilonului naval
Președintele Nicușor Dan a participat, marți, la reuniunea liderilor Coaliției de Voință. În cadrul reuniunii a fost adoptat Acordul privind Garanțiile de Securitate ale Ucrainei, documentul care este parte a Planului de Pace propus de SUA, alături de liderii europeni. De asemenea, în cadrul întâlnirii a fost adoptat și un document militar, care nu este încă public și care prevede cum vor fi exercitate Garanții de Securitate, după cum a anunțat președintele Nicușor Dan, în cadrul conferinței de presă. „A avut loc o ședință fizică a Coaliției pentru Voință – spre deosebire de multe altele care au fost prin sisteme electronice. Cu participarea președintelui Zelenski și, foarte important, cu participarea celor doi emisari ai președintelui Trump pentru Ucraina, domnii Witcoff și Kushner”, a declarat Dan. Acesta a amintit că scopul Coaliției de Voință este acela de a ajuta Ucraina. Este format majoritar din țări europene, dar și țări care nu sunt membre UE sau NATO. „Obiectivul acestei Coaliții a fost, să contureze garanții de securitate pentru Ucraina din momentul în care pacea va fi obținută, astfel încât să existe garanția că Ucraina nu va mai fi în situația în care a fost odată cu începerea războiului acum patru ani”, a declarat președintele Nicușor Dan. Acordul privind Garanțiile de Securitate a fost adoptat Potrivit anunțului dat de președinte, liderii Coaliției de Voință au adoptat Acordul privind Garanțiile de Securitate. De asemenea, acesta a anunțat că SUA oferă sprijin în cadrul garanțiilor de securitate. Aici s-a făcut un pas important, în sensul că, pe de o parte, s-a adoptat un document public (…) al tuturor statelor care participă la această Coaliție de Voință. Mai important, în urma unei munci pe care au făcut-o echipele tehnice, Șef de Stat Major, Consilier de Securitate și așa mai departe, s-a definit un document militar, care nu este public, care prevede, în concret, cum vor fi exercitate aceste garanții de securitate, care sunt responsabilitățile pe care fiecare din participanții la această Coaliție și le asumă și cine coordonează pe fiecare din elementele de garanție. Foarte important, așa cum am spus, că Statele Unite sunt parte din aceste garanții de securitate. O dovadă că există un parteneriat transatlantic și un mesaj de unitate și de descurajare în fața Rusiei”, a declarat Nicușor Dan. Cum este împărțită securitatea Ucrainei potrivit noului acord? Nicușor Dan a explicat că noul Acord privind Garanțiile de Securitate al Ucrainei este împărțit pe mai multe paliere. Președintele a precizat că acordul este împărțit în „patru piloni” care includ, pe de-o parte, „echiparea corespunzătoare a armatei ucrainene”. Pe de altă parte, pentru fiecare tip de intervenție: „apă, aer, terestru, există un mecanism de răspuns. Aceasta este o primă împărțire”, a declarat Nicușor Dan. „Pentru fiecare dintre acești patru piloni, există o națiune lider, care coordonează eforturile tuturor celorlalte țări care s-au angajat să facă asta”, a declarat președintele. „De exemplu, pe partea de maritim, știți că România, împreună cu Turcia și Bulgaria, face o deminare în apele Mării Negre și va continua să facă asta (…) și, bineînțeles, această activitate va fi extinsă și va fi parte din acest pilon naval, pe de o parte. Pe de altă parte, există un mecanism de răspuns și aici, cum spuneam, e foarte important că Statele Unite sunt parte”, a declarat Nicușor Dan. Președintele Nicușor Dan a explicat că noul Acord de al Garanțiilor de Securitate ale Ucrainei prevede un mecanism de răspuns în care atât Ucraina, cât și Coaliția de Voință, dar și SUA au un rol rotativ. „Un mecanism de răspuns în care, în linii mari, primele 24 de ore este Ucraina; 48 de ore, forțele europene sau ale Coaliției de Voință și 72 de ore, un răspuns al Statelor Unite. Cam de tipul ăsta este structurat, iar monitorizarea păstrării păcii este coordonată de Statele Unite”, a declarat președintele Nicușor Dan. Întrebat dacă în cadrul reuniunii Coaliției de Voință au fost discuții cu privire la Securitatea din Marea Neagră, președintele a afirmat: „(…) Marea Neagră a fost evocată de mai mulți vorbitori ca parte importantă din Securitatea europeană”, a declarat președintele. Președintele Nicușor Dan a anunțat, în cadrul aceleiași conferințe, că România nu va trimite forțe terestre în Ucraina.
Nicușor Dan va participa la reuniunea Coaliției de Voință, la Paris
Consilierii europeni pentru securitate națională au mers la Kiev, sâmbătă, pentru a participa la o reuniune la nivel înalt a Coaliției de Voință. Întâlnirea a avut loc în contextul mai multor întâlniri anunțate de liderul ucrainean Volodimir Zelenski pentru începutul lunii ianuarie, printre care o reuniune la nivel de consilieri la Kiev și o întâlnire la nivel de lideri în Franța, potrivit The Kyiv Independent. „Ne-aștepta o zi de lucru intensă: probleme de securitate și economice, elaborarea documentelor-cadru, coordonarea pașilor următori cu partenerii”, a declarat secretarul Consiliului Național de Securitate și Apărare, Rustem Umerov. Umerov a precizat că la discuții participă reprezentanți din Germania, Regatul Unit, Franța, Italia, Spania, Letonia, Estonia, Lituania, Polonia, Finlanda, Canada, Țările de Jos, Suedia și Norvegia, precum și membri ai NATO, Consiliului European și Comisiei Europene. Întâlnirile au loc în contextul în care Ucraina și partenerii săi continuă să lucreze la un plan de pace menit să pună capăt războiului declanșat de Rusia.
Ministrul belgian de externe despre Ucraina: Avem nevoie de o coaliție a celor care plătesc, nu doar a celor care vor
Uniunea Europeană a fost surprinsă când președintele american Donald Trump a prezentat, pe 21 noiembrie, planul său în 28 de puncte pentru pacea din Ucraina, adică documentul considerat de Bruxelles și Kiev favorabil Kremlinului. De atunci, Uniunea a oferit o contrapropunere, dar blocul european a părut să reacționeze la evenimente, în loc să le conducă. Ministrul de externe și viceprim-ministrul Belgiei, Maxime Prévot, a oferit un interviu exclusiv pentru France24 despre această situație. Belgia, în toată această schemă, are un rol absolut esențial. Țara deține majoritatea activelor rusești înghețate în depozitul Euroclear. Întrebat de ce Uniunea pare să fie din nou în urmă, Prévot a spus că „din păcate, acest lucru s-a întâmplat deja în cazul situației din Gaza. Încă o dată, noi (UE) reacționăm la inițiativa SUA, în loc să preluăm inițiativa în găsirea unei soluții pentru o pace justă și durabilă în Ucraina. Chiar dacă [Ucraina] se află pe continentul european! Așadar, avem impresia că SUA a ales restaurantul și meniul, dar nota de plată a fost achitată de europeni.” Ministrul a spus că Belgia nu și-a schimbat poziția privind folosirea profiturilor din activele rusești înghețate la Euroclear, în ciuda presiunilor Comisiei Europene. „Belgia a explicat că este total inacceptabil să se confiște astfel de active suverane, doar pe baza unei decizii politice, fără o hotărâre judecătorească”, a spus el. „Ar putea crea un precedent periculos, cu riscuri juridice, financiare și sistemice ridicate pentru noi toți în Europa și, poate, cu efecte negative pentru zona euro.” Prévot a mai declarat pentru France24 că el consideră „că este o opțiune mai bună să menținem [activele] înghețate și să utilizăm procesele clasice de împrumut pentru a oferi Ucrainei sprijinul financiar necesar.” El a recunoscut că „este urgent să se acorde sprijin financiar Ucrainei”, dar spune că orice soluție trebuie să includă statele membre ale UE care să împărtășească angajamentul financiar și riscurile asociate. „Avem nevoie nu numai de o coaliție a celor dispuși, ci și de o coaliție a celor care plătesc”, a declarat acesta.
Nicușor Dan participă la „Coaliția de Voință”. Se discută sprijinul SUA pentru garanțiile de securitate ale Ucrainei
Nicușor Dan este unul dintre președinții de state care vor lua parte, joi, la reuniunea „Coaliției de Voință”, întrunită pentru reconfirmarea granițelor de securitate pentru Ucraina. Reuniunea „Coaliției de Voință” va fi organizată în format videoconferință, de la ora 11.30, și a fost convocată de președintele Franței, Emmanuel Macron și premierul U.K Keir Starmer. Aceasta va reuni aproape 30 de lideri de stat, europeni, și are ca scop principal confirmarea sprijinului Statelor Unite pentru garanțiile de securitate acordate Ucrainei, inclusiv prin posibilă acoperire aeriană și rachete, precum și schimb de informații, anunță Administrația Prezidențială. Șeful statului ucrainean, Volodimir Zelenski, va participa la întrunire de la Paris. Reuniunea va fi secondată de discuții cu președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. RECOMANDAREA AUTORULUI: Nicușor Dan vrea noi sancțiuni împotriva Rusiei, “până când pacea va fi realizată”. Anunțul făcut după Coaliția de Voință Zelenski a participat la videoconferința „Coaliției de Voință”. Liderii europeni susțin în continuare ajutorarea Ucrainei și sancționarea Rusiei