Grindeanu: Deocamdată suntem în această coaliție, nu suntem pe niciun picior de plecare
El a vorbit după Conferința Extraordinară a PSD Dâmbovița despre congresul partidului. „Și în 7 noiembrie facem, dacă vreți, și o reașezare statutară a partiului, pentru că în 7 noiembrie îmi doresc să punem la punct toate echipele. Și acum se lucrează. Eu nu pot să spun că nu lucrăm. Și vedeți, doar că de atunci PSD-ul va lucra în echipă completă și va avea în spate legitimitatea unui congres. Asta este foarte important și asta, cred eu, e și dătător de energie pentru mine și pentru colegii mei. Sunt lucruri care vor trebui să fie clarificate în congres”, a declarat Sorin Grindeanu. El a spus că PSD nu este ținut cu forța în coaliție, dar că decamdată nu este pe picior de plecare. „Nu ne ține nimeni cu forța în această coaliție. Am votat aproape 5.000 de oameni, dacă vă aduceți aminte, n-am făcut o consultare doar în forul de conducere, în Comitetul Politic Național, au votat atunci toate comitetele politice județene, toți primarii PSD, toți consilierii județeni parlamentari și aproape 5.000, cred că 4.700 sau 4.800 de colegi am votat. Într-un procent covârșitor, noi am spus da, intrăm la guvernare, suntem parteneri serioși, vrem să facem politică pentru români, vrem să contribuim cu tot ceea ce știm noi la îmbunătățirea vieții românilor. Cred că până la urmă asta trebuie să ne ghideze pe toți. Dacă propunerile noastre sunt de fiecare dată tratate la „și altele”, sigur că trebuie să facem. Nu ne ține, așa cum am spus, nu ne ține nimeni cu forța și sigur că putem să facem o evaluare. Deocamdată, suntem în această coaliție, nu suntem pe niciun picior de plecare, dar avem propuneri decente, bune pentru români, pe care le vrem a fi puse în practică”, a mai spus Grindeanu.
Daniel Băluță dezvăluie: Cătălin Predoiu a dat explicații pertinente după ce Grindeanu a cerut dialog cu magistrații
Declarația vine în contextul în care Grindeanu a plecat din ședința de coaliție după ce interlocutorii au refuzat continuarea dialogului cu magistrații. „La solicitarea pe care Sorin Grindeanu a făcut-o în legătură cu dialogul pe care trebuie să-l avem cu această categorie profesională, premierul, din păcate, nu a acceptat în momentul respectiv, în ciuda faptului că domnul Cătălin Predoiu a dat niște explicații extrem de pertinente vis-a-vis de modul în care s-a ajuns la această situație și dânsul a insistat în legătură cu necesitatea intensificării dialogului”, a declarat Daniel Băluță la Antena 3 CNN. Întrebat dacă Predoiu, care a fost anterior la Justiție și este avocat și jurist de profesie, a spus că trebuie discutat cu „sistemul”, Băluță a oferit detalii despre intervenția lui Predoiu: „Dânsul a prezentat istoricul, cum s-a ajuns în această situație, faptul că în MCV am avut prevăzut acest aspect, faptul că există directive europene în acest sens. Este adevărat că am ajuns într-un punct care este foarte dificil de suportat pentru societate, în primul rând din punct de vedere al echității, apoi din punct de vedere al resurselor financiare pe care le alocăm”. Recomandarea a fost de intensificare a dialogului, de altfel o recomandare de bun simț, una firească, care nu are legătură cu PNL, PSD sau USR, ci are legătură cu normalitatea”. Evoluția ședinței de coaliție după ce Grindeanu a plecat Întrebat cum au evoluat lucrurile în ședința de coaliție și de ce Sorin Grindeanu a plecat, Daniel Băluță a răspuns: „Mai puțin sunt importante detaliile acestea, pentru că ne interesează motivul pentru care s-a întâmplat lucrul acesta și anume refuzul implementării unui grup de dialog format din reprezentanții tuturor partidelor politice, grup care să redacteze un nou proiect legislativ în această privință și grup cu care să existe un dialog cu reprezentanții profesiei”. El a precizat că „nedorindu-se continuarea unui dialog cu acești oameni, președintele Sorin Grindeanu a considerat că este oportun să temporizeze această situație și probabil că la următoarea ședință de coaliție lucrurile acestea vor fi” rezolvate. Întrebat care este de fapt poziția PSD în raport cu mărimea acestor pensii și cu vârsta de pensionare a magistraților, Daniel Băluță a răspuns că partidul susține echitatea, dar nu poate ignora necesitatea dialogului cu puterea judecătorească. „Cu certitudine, așa cum v-am spus, opinia pe care orice cetățean o are, are legătură cu echitatea, cu faptul că nu trebuie să existe categorii profesionale privilegiate, însă trebuie să ținem cont de faptul că puterea judecătorească discută cu puterea politică, iar lucrul acesta, pentru a ajunge la o concluzie și pentru a ajunge la o soluție, este nevoie de dialog”, a declarat primarul Sectorului 4.
Gâlceava SALARIULUI minim din coaliție. Cine câștigă? Orice creștere de 100 de lei înseamnă 42 de lei direct în buzunarul guvernului Bolojan
Un nou scandal încinge spiritele în coaliție. De data aceasta, divergențele sunt cauzate de subiectul creșterii salariului minim pe economie. PSD cere creșterea salariului minim, în schimb, PNL, USR și UDMR se opun acestei măsuri. De asmenea, sindicaliștii cer creșterea salariului minim la 4.500 lei, dar patronatele solicită înghețarea la valoarea de 4.050 lei. Coaliția analizează mai multe variante a creșterii salariului minim. Sursele Gândul indică minim 3 scenarii de lucru la Guvern: 47% din salariul mediu brut (4.314 lei); 50% din salariul mediu brut (4.590 lei); 52% din salariul mediu brut (4.773 lei); Sorin Grindeanu (al 2-lea din stanga) reactioneaza in timpul declaratiilor de sustinute de liderii coalitiei la finalul semnarii acordul politic intre PSD, PNL, USR, UDMR si Grupul Minoritatilor privind un nou guvern si un nou program de guvernare, la Palatul Parlamentului, luni, 23 iunie 2025, in Bucuresti. ALEXANDRU DOBRE / MEDIAFAX FOTO România a transpus în legislație, în luna februarie a acestui an, directiva europeană privind salariile minime adecvate. Potrivit acesteia, salariul minim trebuie să reprezinte 50% din salariul mediu brut și să permită lucrătorilor trai decent. Din calculele Gândul, orice creștere cu 100 de lei a salariului minim înseamnă un venit de 42 de lei în visteria guvernului din impozitele și taxele aferente (CAS, CASS și impozit pe venit). Reprezentanții sindicatelor și patronatelor au fost chemați luni la Ministerul Muncii, de la ora 13:00, pentru a discuta majorarea salariului minim pe economie. Sindicatele cer, patronatele se opun Sindicatul Național Forța Legii anunță că participă luni la consultările de la Ministerul Muncii privind salariul minim brut pe țară pentru anul 2026, propunerea sindicaliștilor fiind ca acesta să fie stabilit la un nivel de cel puțin 4.500 lei. „Organizația noastră subliniază cu fermitate că salariul minim reprezintă nu doar un indicator economic, ci o măsură socială de protecție a muncii decente, un instrument de coeziune și un barometru al respectului față de cetățeanul care muncește. În consecință, stabilirea nivelului pentru 2026 trebuie să reflecte nu doar datele macroeconomice, ci și realitatea dură a vieții de zi cu zi, marcată de inflație, creșterea prețurilor la alimente și utilități și scăderea puterii reale de cumpărare”, precizează reprezentanții sindicatului, potrivit Agerpres. De partea cealaltă, reprezentanții patronatelor susțin însă că majorarea nu este binevenită, pe motiv că nu pot susține creșteri de salarii, și cer înghețarea acestora la valoarea din prezent – 4.050 de lei brut. „O creștere cu 8–10% a costurilor pe cheltuiala forței de muncă înseamnă 39 de lei pe lună pentru fiecare angajat, față de aproximativ 300 de lei în plus pe care trebuie să îi suporte firma pentru fiecare angajat. Statul este, ca de obicei, câștigătorul net, în timp ce IMM-urile rămân dezavantajate. În acest an putem lua în calcul suspendarea creșterii salariului minim pentru un an de zile, pentru că, în ultima perioadă, am văzut doar creșteri de taxe suportate de mediul de afaceri, fără nicio reducere în aparatul bugetar”, a declarat Sterică Fudulea, prim-vicepreședinte IMM, într-o intervenție la Digi24. Secretarul general al Consiliului National al Intreprinderilor Private Mici si Mijlocii din Romania (CNIPMMR), Sterica Fudulea, participa la o conferinta de presa la sediul partidului din Bucuresti, miercuri, 22 septembrie 2021. ANDREEA ALEXANDRU / MEDIAFAX FOTO Ce spun liderii politici Purtătoarea de cuvânt a Guvernului, Ioana Dogioiu, a declarat că premierul Ilie Bolojan ia în calcul, de principiu, să nu majoreze veniturile în 2026. „Subiectul este în analiza premierului. Când l-am întrebat, mi-a răspuns: ‘În principiu — subliniez, în principiu — salariul minim nu va crește’. Totuși, decizia finală este încă în analiză”, a declarat Ioana Dogioiu pe 16 octombrie. Ioana Dogioiu, purtatorul de cuvant al Guvernului,, sustine o declaratie de presa la Palatul Victoria, avand ca tema reducerea cheltuielilor lunare cu parcul auto al institutiei, vineri, 3 octombrie 2025. ALEXANDRU DOBRE / MEDIAFAX FOTO De aceeași părere este și liderul UDMR: „Cu toții am fost de acord că nu vom crește salariul începând de anul viitor. Aceasta a fost discuția săptămâna trecută”, a declarat Kelemen Hunor, la Antena 3 CNN. Kelemen Hunor, liderul UDMR, asculta discursul sustinut de candidatului Aliantei electorale ‘Romania Inainte’ la alegerile prezidentiale, Crin Antonescu, dupa aflarea exit-poll-urilor, in Bucuresti, duminica, 4 mai 2025. MIHAI POP /GMN/ MEDIAFAX FOTO Și USR nu susține creșterea salariului minim. „Să nu crească salariul minim. Înghețarea e un lucru foarte bun în momentul ăsta. Dacă vrem să ajutăm cu adevărat oamenii, ar trebui redusă taxarea pe salariul minim”, a declarat Claudiu Năsui la Digi24. Claudiu Nasui participa la depunerea dosarelor candidatilor USR Bucuresti pentru alegerile parlamentare, la Biroul Electoral al Municipiului Bucuresti, vineri, 11 octombrie 2024. ANDREEA ALEXANDRU / MEDIAFAX FOTO De partea cealaltă, PSD cere creșterea salariului minim: „Ultima decizie în partid era că susținem creșterea salariului minim. Susținem că trebuie să respectăm directiva Uniunii Europene. Din punct de vedere economic, politic și social, înghețarea salariului minim este o greșeală enormă”, a spus Marius Budai, fost ministru al Muncii. Deputatul PSD, Marius Budai, participa la sedinta de plen a Camerei Deputatilor in sesiune extraordinara, la solicitarea premierului Marcel Ciolacu, pentru modificarea legislatiei privind vanatoarea de ursi, la Palatul parlamentului, in Bucuresti, luni, 15 iulie 2024. ALEXANDRU DOBRE/ MEDIAFAX FOTO.
Ce șanse are coaliția să reziste și motivele pentru care s-ar rupe. Răspunsul Olguței Vasilescu
Vasilescu a fost întrebată, la Antena 3 CNN ce șanse dă ca această coaliție să continue încă un an de aici, încolo. „Șanse mari”, spune Vasilescu. „Nu există altă variantă decât această coaliție. Discutăm în contradictoriu pentru că noi avem niște teme pentru care ne-am bătut în campania electorală și care trebuie puse în aplicare, așa cum este de exemplu această relansare economică pe care noi o propunem. Pentru că nu poți să pui doar bici, bici, bici pe populație”. Întrebată, în continuare, ce se întâmplă dacă dorința PSD nu este ascultată, Lia Olguța Vasilescu a spus că „în acest caz, în mod sigur, ne vom retrage din această coaliție. Adică dacă niciuna dintre propunerile noastre nu va trece, sigur ne vom retrage din coaliție. Pentru că, vedeți dumneavoastră, ăsta este și scopul unei coaliții. Să vină mai multe idei, să rămână cele mai bune. Chiar dacă mai cedează unul, mai cedează altul. Așa se întâmplă”. Ce șanse îi dă lui Ilie Bolojan Întrebată, pe scară de la 1 la 10, ce șanse îi dă lui Ilie Bolojan să rămână în continuare premier cât durează coaliția, Vasilescu a spus că dacă va accepta și propunerile PSD, va rămâne premier. „Dacă nu, probabil că partidul se va retrage în opoziție”. „Acum depinde ce își doresc. Sigur, o variantă de guvernare fără PSD nu se poate”, mai spune Vasilescu. Un alt motiv pentru care PSD s-ar retrage din coaliție este legat de cazul în care s-ar forma o coaliție „mai mică” în coaliția „mare”, din PNL și USR pentru Primăria Capitalei. „Aici este vorba despre un acord politic. În primul rând, dacă suntem într-o coaliție, fie avem un candidat comun al coaliției, fiecare partid, fie fiecare partid candidează singur. Adică nu poți să ai o mini coaliție în interiorul coaliției. Și atunci am spus că nu putem să mergem pe balada Miorița cu Baciul ungurean și cu cel vrâncean să se unească ca să-l omoare pe Baciul moldovean. Și dacă vom avea un acord politic în care fiecare partid, de exemplu, merge de sine stătător, atunci nu m-ar fi niciun fel de problemă de înțelegere. Nu este corect, evident (ca PNL și USR să aibă un candidat comun). „(Dacă se întâmplă lucrul ăsta – n.r.) probabil se va rupe coaliția. Probabil, mai mult ca sigur. Asta înseamnă că s-a format o altă coaliție în interiorul coaliției. Ceea ce nu este corect față de partele lor”, afirmă Vasilescu. Primarul Craiovei afirmă că PSD nu are o problemă cu data alegerilor pentru Primăria Capitalei, care pot „să fie și mâine”: „Dar trebuie să stabilim în cadrul coaliției un protocol foarte clar. Nu depinde de noi, pentru că noi ne-am precizat foarte clar poziția. Nu are nicio legătură cu ceea ce ne dorim noi. Noi dorim mâine alegeri. N-avem nicio problemă din punctul acesta de vedere. Dar dacă vin cu o mini coaliție în cadrul coaliției, atunci da, este o problemă”.
Cseke despre tensiunile din coaliție: Toate cele patru formațiuni trebuie să accepte un compromis
„Nu a fost discuția în sensul că ne retragem. Trebuie să acceptăm că într-o coaliție cu patru partide, sigur fiecare își urmărește un anumit proiect. Ideea de redresare, de măsuri de stimulare a economiei, de măsuri de stimulare a investițiilor, Ministrul Dezvoltării nu poate fi decât de acord”, a afirmat Cseke, marți seara la TVR Info. Ministrul a adăugat că UDMR va veni, la rândul său, cu propuneri privind stimularea investițiilor și sprijinirea sectorului construcțiilor, precizând că măsurile economice propuse de PSD vor fi analizate în detaliu în ședința coaliției de săptămâna viitoare. Privind mesajul și atitudinea coaliției de guvernare, ministrul UDMR a afirmat: „ Mesajul dat de către coaliție în societate nu este un mesaj de fermitate și de coerență. Întotdeauna când ești într-o coaliție cu patru formațiuni, cred că toate cele patru formațiuni trebuie să accepte sau să aibă o predispoziție pentru a face un compromis, un pas mai în spate, mai spre lateral”.
Rafila, despre reforma administraţiei locale: ne apropiem de o soluţie, probabil luni
Întrebat despre reforma administraţiei locale, Rafila (PSD) a spus, miercuri, că nu participă la aceste discuţii ale coaliţiei, dar, „de ce am înţeles, nu pe surse, ci din discuţii cu colegii, ne apropiem de o soluţie care va fi prezentată opiniei publice şi care va încheia această discuţie legată de această reforma administraţiei locale, mai ales că punctul nostru de vedere, exprimat şi de preşedintele partidului şi de doamna Olguţa Vasilescu, a fost foarte clar în sensul în care şi instituţiile administraţiei centrale trebuie să intre într-un proces de reformare şi de reducere a cheltuielilor, nu exclusiv instituţiile autorităţilor locale”. Întrebat, în continuare, ce se va întâmpla dacă premierul Ilie Bolojan nu va fi de acord cu varianta PSD de a da opţiunea de a alege primarii şi şefii de consilii judeţene dacă fie taie salariile şi cheltuiele, fie posturile, Rafila a spus că de aceea a fost nevoie de încă o şedinţă, care va avea loc luni, pentru că nu s-a ajuns la o concluzie. „Sper că luni, la sfârşitul zilei, după întunirea coaliţiei, să avem un răspuns care să clarifice întrebările dumneavoastră. (Premierul – n.r.) este premier al unui guvern de coaliţie, nu este un premier al unuia sau altuia dintre partide”, a mai spus Rafila.
Băsescu: Ce se întâmplă la Guvern este comic. Partidele astea pun interesele lor deasupra interesului național
Fostul președinte Traian Băsescu a criticat atitudinea partidelor aflate în coaliție. „Ce se întâmplă cu partidele astea este comic. Am inventat o nouă instituție, care se numește Coaliția, care coaliție a pus un guvern, cu un program discutat două luni la Cotroceni. (…) După ce l-au votat, s-a constatat că fiecare partid are câte un vicepremier politic și s-au gândit: Ia să fim noi Coaliție în fiecare zi. Și în loc să lase Guvernul să guverneze… Dacă nu sunt de acord, dacă nu s-a făcut programul, foarte bine, Coaliția se întrunește și depune moțiune de cenzură – schimbă Guvernul… Dar ce fac ei este împotriva Constituției – nu există în Constituție această instituție atotputernică, ce domină deciziile guvernamentale”, a declarat Băsescu. Mai degrabă ar lăsa Guvernul să guverneze, pentru că această instituție – Coaliția – nu există în Constituție. „Partidele astea pun interesele lor deasupra interesului național. România are ca interes acum o guvernare cu o cadență ridicată, cu măsuri pe care cu cât le ia mai repede, cu atât mai bine Coaliția nu face altceva „decât să își facă propriile socoteli”, a adăugat fostul președinte.
Coaliția a decis luni cum se împart banii la rectificarea bugetară. Cine sunt marii câștigători?/ Subvenția partidelor politice ar putea scădea cu 10%
UPDATE 11.46: Ședința coaliției s-a încheiat după aproape două ore de discuții pe tema rectificării bugetare. Potrivit purtătoarei de cuvânt a Guvernului, proiectul va fi pus luni în transparență și, „în funcție de avizare, va fi adoptat de Guvern miercuri sau joi”, a anunțat Ioana Dogioiu. Știrea inițială Liderii coaliției de guvernare se reunesc luni dimineață, de la ora 10.00, într-o nouă ședință dedicată rectificării bugetare, au declarat surse politice pentru Gândul. Proiectul trebuia publicat în transparență încă de vineri, însă negocierile nu s-au încheiat, urmând să stabilească ce ministere primesc bani în plus și în ce cuantum. Potrivit informațiilor obținute de Gândul, Guvernul va împărți 22,8 miliarde de lei, cu un deficit bugetar estimat la 8,4%. Ministrul Finanțelor a dat asigurări că salariile, pensiile, alocațiile și plățile sociale sunt acoperite până la sfârșitul anului. Ce ministere primesc bani – SURSE Sănătate: +3,4 miliarde lei, pentru CNAS, medicamente compensate și concedii medicale. Transporturi: +2,1 miliarde lei, pentru investiții și facturi restante. Muncă: +2,5 miliarde lei, dintre care 1 miliard pentru facturile consumatorilor casnici. Dezvoltare: +2,5 miliarde lei. Energie: +1,2 miliarde lei pentru plata furnizorilor. Educație: aproape +900 milioane lei. Finanțe: +18,3 miliarde lei, din care 12,1 miliarde doar pentru dobânzi și 1,6 miliarde pentru Fondul de Rezervă Bugetară. Cine pierde la împărțirea banilor Nu toate ministerele și-au văzut cererile aprobate. Mediul a cerut 4 miliarde, dar primește doar 600 de milioane. Cultura a solicitat 375 de milioane și primește 6 milioane. Ministerul de Externe nu a primit nimic, deși a cerut 100 de milioane. În plus, de la Ministerul Fondurilor Europene se taie 3,2 miliarde de lei. În paralel, subvenția partidelor politice ar putea scădea cu 10%, potrivit informațiilor Gândul. Decizia finală va fi stabilită luni, după negocierile din coaliție. Sursa: ALEXANDRU DOBRE / MEDIAFAX FOTO
Coaliția decide luni cum se împart banii la rectificarea bugetară. Sănătatea, Transporturile și Dezvoltarea, printre marii câștigători
Liderii coaliției de guvernare se reunesc luni dimineață, de la ora 10.00, într-o nouă ședință dedicată rectificării bugetare, au declarat surse politice pentru Gândul. Proiectul trebuia publicat în transparență încă de vineri, însă negocierile nu s-au încheiat, urmând să stabilească ce ministere primesc bani în plus și în ce cuantum. Potrivit informațiilor obținute de Gândul, Guvernul va împărți 22,8 miliarde de lei, cu un deficit bugetar estimat la 8,4%. Ministrul Finanțelor a dat asigurări că salariile, pensiile, alocațiile și plățile sociale sunt acoperite până la sfârșitul anului. Ce ministere primesc bani – SURSE Sănătate: +3,4 miliarde lei, pentru CNAS, medicamente compensate și concedii medicale. Transporturi: +2,1 miliarde lei, pentru investiții și facturi restante. Muncă: +2,5 miliarde lei, dintre care 1 miliard pentru facturile consumatorilor casnici. Dezvoltare: +2,5 miliarde lei. Energie: +1,2 miliarde lei pentru plata furnizorilor. Educație: aproape +900 milioane lei. Finanțe: +18,3 miliarde lei, din care 12,1 miliarde doar pentru dobânzi și 1,6 miliarde pentru Fondul de Rezervă Bugetară. Cine pierde la împărțirea banilor Nu toate ministerele și-au văzut cererile aprobate. Mediul a cerut 4 miliarde, dar primește doar 600 de milioane. Cultura a solicitat 375 de milioane și primește 6 milioane. Ministerul de Externe nu a primit nimic, deși a cerut 100 de milioane. În plus, de la Ministerul Fondurilor Europene se taie 3,2 miliarde de lei. În paralel, finanțarea partidelor politice ar putea scădea cu 10%. Decizia finală va fi stabilită luni, după negocierile din coaliție. Sursa: ALEXANDRU DOBRE / MEDIAFAX FOTO
Reîmpărțirea banilor din buget, principalul subiect al ședinței Coaliției de joi Reîmpărțirea banilor din buget, principalul subiect al ședinței Coaliției de joi
Liderii coaliției de guvernare s-au întâlnit joi dimineață la Palatul Victoria. Tema principală a discuțiilor a fost rectificarea bugetară, potrivit surselor Gândul. Pe masa negocierilor s-a aflat împărțirea banilor către ministere. Printre instituțiile care ar urma să primească fonduri suplimentare se numără Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației și Ministerul Transporturilor, potrivit unor surse guvernamentale. Premierul Ilie Bolojan a anunțat că documentul va fi pus în transparență, cel târziu, joi sau vineri dimineață. „Această rectificare va fi demarată, practic, în cursul zilei de mâine și, cel mai târziu vineri dimineața, va fi publicată în transparență decizională în vederea consultării rectificarea de buget. Ea se va încadra în liniile pe care vi le-am prezentat”, a spus Bolojan. Executivul va adopta forma finală marți, într-o ședință extraordinară. „Așa cum știți, am supracontractat sume importante pe proiectele din fondurile europene – practic, ne-am dublat sumele care ne-au fost alocate. În loc de puțin peste 20 de miliarde de euro, grant și împrumut, contractele semnate au fost de aproximativ 40 de miliarde de euro, dacă le scădem pe cele care au fost denunțate, deci acolo unde nu s-au semnat contractele”, a adăugat premierul miercuri, într-o conferință de presă. Foto: Alexandru Dobre – Mediafax