Kelemen Hunor: Nu torn gaz pe foc. Dacă cineva crede că e o bucurie să guvernezi acum, greşeşte
„Nu vreau să comentez declaraţiile doamnei Vasilescu, fiindcă nu vreau să comentez. Eu de obicei încerc să caut un echilibru într-o coaliţie, nu să torn gaz pe foc. Deci sigur, această posibilitate de a depune moţiuni de cenzură există. Exista posibilitatea să nu avem o gaură în buget de 10% aproape şi această posibilitate exista acum un an de zile. Exista posibilitatea să faci rectificare în 2023, să faci rectificare în 2024, ce nu s-a întâmplat…”, spune la Antena 1 Kelemen Hunor. Liderul UDMR afirmă că „oricine poate să se retragă de la guvernare”. „Va guverna cineva, nu-i nicio problemă. Dacă cineva crede că în acest moment e o mare bucurie şi fericire să stai în executiv sau să fie în coaliţie, greşeşte”, încheie Kelemen Hunor. Sorin Grindeanu, preşedintele interimar al PSD, a subliniat marţi că partidul nu va iniţia moţiuni de cenzură, dar că rolul său în coaliţie nu este să aplaude sau să aprobe politicile proaste ale Guvernului, ci să contribuie activ cu expertiză, propuneri şi soluţii pentru români. Invitată în emisiunea Ai aflat! cu Ionuţ Cristache, Lia Olguţa Vasilescu, confirmă că PSD i-a transmis lui Ilie Bolojan că ar urma să fie demis dacă, până pe 28 noiembrie, reforma pensiilor magistraţilor nu va fi aprobată prin lege, cu avizul de constituţionalitate din partea CCR.
Kelemen Hunor: Ei s-au obișnuit când au guvernat în doi, că ceea ce spune PSD-ul, PNL-ul acceptă
Întrebat luni seara, la Digi24 despre disputele din coaliție, președintele UDMR a apus: „Da, există aceste dispute. Este dinamica coaliției de la bun început și aproape dinamica tuturor coalițiilor din ultimii 35 de ani. Mai repede sau mai târziu apar astfel de polemici. PSD-ul se pregătește de alegeri, cu toate că nu există o miză, că nu există o competiție, în sensul că n-are Sorin Grindeanu un competitor. Și apar aceste dispute”. El spune că, în România, de fiecare dată când se guvernează în coaliție, apar aceste conflicte în spațiu public. „Ce voia PSD-ul aia era, că ei erau mai mari” „Eu am și o altă explicație. Sigur că nu o să-i placă nici PSD-ului, nici PNL-ului. Dar asta e viața. Nu fac politică ca să fiu pe placul lor. Ei s-au obișnuit când au guvernat în doi, că ceea ce spune PSD-ul, PNL-ul acceptă. Nicu cu Marcel aveau o altă relație. Și indiferent cine era premier, că era Nicu, că era Marcel, ce voia PSD-ul aia era, că ei erau mai mari”, a explicat Kelemen Hunor. El spune că acum există un alt premier de la PNL „care e mai puțin flexibil, hai să folosim acest cuvânt, și trebuie să te obișnuiești cu asta”. „Într-o coaliție unde sunt cinci la masă, n-ai cum să aștepți să fie toată lumea de acord cu fiecare enunț. Dar eu cred că suntem oameni maturi și vom trece de aceste, sau peste aceste tensiuni din coaliție după 7 noiembrie”, a mai afirmat liderul UDMR.
Propunerea Suveraniștilor, în frunte cu Victor Ponta: Dacă iese USR de la guvernare, suntem 30 să compensăm
După ce tensiunile din coaliția de guvernare au luat amploare, reprezentanții noului grup parlamentar „Pace – Întâi România” au transmis că sunt dispuși să sprijine Guvernul condus de Ilie Bolojan, cu o singură condiție, ieșirea USR de la guvernare. Declarația a fost făcută chiar în cadrul evenimentului organizat de Asociația Oamenilor de Afaceri Turci din România (TIAD), desfășurat la Hotel Radisson Blu din București. „Dacă iese USR de la Guvernare, suntem 30 să compensăm”, a spus unul dintre participanții la eveniment, potrivit STIRIPESURSE.RO. „Suveraniștii” care vor sa sprijine Guvernul La evenimentul TIAD au participat mai mulți parlamentari și foști membri ai unor partide naționaliste, printre care: senatorul Petrea Dorin, senatorul Adrian Peiu, senatorul Liviu Fodoca, senatorul Ștefan Bortun, senatorul Clement Sava, senatorul Ninel Peia, deputatul Groza, Virgil Zidaru (Makaveli)și fostul premier Victor Ponta. Ei fac parte din noul grup parlamentar „Pace – Întâi România”. Acesta a fost format din foști membri ai partidelor SOS România, POT și AUR, care s-au reunit într-o platformă comună declarată „suveranistă, dar pro-europeană”. sursa foto: Stiripesurse Recomandările autorului:
Grindeanu: Deocamdată suntem în această coaliție, nu suntem pe niciun picior de plecare
El a vorbit după Conferința Extraordinară a PSD Dâmbovița despre congresul partidului. „Și în 7 noiembrie facem, dacă vreți, și o reașezare statutară a partiului, pentru că în 7 noiembrie îmi doresc să punem la punct toate echipele. Și acum se lucrează. Eu nu pot să spun că nu lucrăm. Și vedeți, doar că de atunci PSD-ul va lucra în echipă completă și va avea în spate legitimitatea unui congres. Asta este foarte important și asta, cred eu, e și dătător de energie pentru mine și pentru colegii mei. Sunt lucruri care vor trebui să fie clarificate în congres”, a declarat Sorin Grindeanu. El a spus că PSD nu este ținut cu forța în coaliție, dar că decamdată nu este pe picior de plecare. „Nu ne ține nimeni cu forța în această coaliție. Am votat aproape 5.000 de oameni, dacă vă aduceți aminte, n-am făcut o consultare doar în forul de conducere, în Comitetul Politic Național, au votat atunci toate comitetele politice județene, toți primarii PSD, toți consilierii județeni parlamentari și aproape 5.000, cred că 4.700 sau 4.800 de colegi am votat. Într-un procent covârșitor, noi am spus da, intrăm la guvernare, suntem parteneri serioși, vrem să facem politică pentru români, vrem să contribuim cu tot ceea ce știm noi la îmbunătățirea vieții românilor. Cred că până la urmă asta trebuie să ne ghideze pe toți. Dacă propunerile noastre sunt de fiecare dată tratate la „și altele”, sigur că trebuie să facem. Nu ne ține, așa cum am spus, nu ne ține nimeni cu forța și sigur că putem să facem o evaluare. Deocamdată, suntem în această coaliție, nu suntem pe niciun picior de plecare, dar avem propuneri decente, bune pentru români, pe care le vrem a fi puse în practică”, a mai spus Grindeanu.
Daniel Băluță dezvăluie: Cătălin Predoiu a dat explicații pertinente după ce Grindeanu a cerut dialog cu magistrații
Declarația vine în contextul în care Grindeanu a plecat din ședința de coaliție după ce interlocutorii au refuzat continuarea dialogului cu magistrații. „La solicitarea pe care Sorin Grindeanu a făcut-o în legătură cu dialogul pe care trebuie să-l avem cu această categorie profesională, premierul, din păcate, nu a acceptat în momentul respectiv, în ciuda faptului că domnul Cătălin Predoiu a dat niște explicații extrem de pertinente vis-a-vis de modul în care s-a ajuns la această situație și dânsul a insistat în legătură cu necesitatea intensificării dialogului”, a declarat Daniel Băluță la Antena 3 CNN. Întrebat dacă Predoiu, care a fost anterior la Justiție și este avocat și jurist de profesie, a spus că trebuie discutat cu „sistemul”, Băluță a oferit detalii despre intervenția lui Predoiu: „Dânsul a prezentat istoricul, cum s-a ajuns în această situație, faptul că în MCV am avut prevăzut acest aspect, faptul că există directive europene în acest sens. Este adevărat că am ajuns într-un punct care este foarte dificil de suportat pentru societate, în primul rând din punct de vedere al echității, apoi din punct de vedere al resurselor financiare pe care le alocăm”. Recomandarea a fost de intensificare a dialogului, de altfel o recomandare de bun simț, una firească, care nu are legătură cu PNL, PSD sau USR, ci are legătură cu normalitatea”. Evoluția ședinței de coaliție după ce Grindeanu a plecat Întrebat cum au evoluat lucrurile în ședința de coaliție și de ce Sorin Grindeanu a plecat, Daniel Băluță a răspuns: „Mai puțin sunt importante detaliile acestea, pentru că ne interesează motivul pentru care s-a întâmplat lucrul acesta și anume refuzul implementării unui grup de dialog format din reprezentanții tuturor partidelor politice, grup care să redacteze un nou proiect legislativ în această privință și grup cu care să existe un dialog cu reprezentanții profesiei”. El a precizat că „nedorindu-se continuarea unui dialog cu acești oameni, președintele Sorin Grindeanu a considerat că este oportun să temporizeze această situație și probabil că la următoarea ședință de coaliție lucrurile acestea vor fi” rezolvate. Întrebat care este de fapt poziția PSD în raport cu mărimea acestor pensii și cu vârsta de pensionare a magistraților, Daniel Băluță a răspuns că partidul susține echitatea, dar nu poate ignora necesitatea dialogului cu puterea judecătorească. „Cu certitudine, așa cum v-am spus, opinia pe care orice cetățean o are, are legătură cu echitatea, cu faptul că nu trebuie să existe categorii profesionale privilegiate, însă trebuie să ținem cont de faptul că puterea judecătorească discută cu puterea politică, iar lucrul acesta, pentru a ajunge la o concluzie și pentru a ajunge la o soluție, este nevoie de dialog”, a declarat primarul Sectorului 4.
Gâlceava SALARIULUI minim din coaliție. Cine câștigă? Orice creștere de 100 de lei înseamnă 42 de lei direct în buzunarul guvernului Bolojan
Un nou scandal încinge spiritele în coaliție. De data aceasta, divergențele sunt cauzate de subiectul creșterii salariului minim pe economie. PSD cere creșterea salariului minim, în schimb, PNL, USR și UDMR se opun acestei măsuri. De asmenea, sindicaliștii cer creșterea salariului minim la 4.500 lei, dar patronatele solicită înghețarea la valoarea de 4.050 lei. Coaliția analizează mai multe variante a creșterii salariului minim. Sursele Gândul indică minim 3 scenarii de lucru la Guvern: 47% din salariul mediu brut (4.314 lei); 50% din salariul mediu brut (4.590 lei); 52% din salariul mediu brut (4.773 lei); Sorin Grindeanu (al 2-lea din stanga) reactioneaza in timpul declaratiilor de sustinute de liderii coalitiei la finalul semnarii acordul politic intre PSD, PNL, USR, UDMR si Grupul Minoritatilor privind un nou guvern si un nou program de guvernare, la Palatul Parlamentului, luni, 23 iunie 2025, in Bucuresti. ALEXANDRU DOBRE / MEDIAFAX FOTO România a transpus în legislație, în luna februarie a acestui an, directiva europeană privind salariile minime adecvate. Potrivit acesteia, salariul minim trebuie să reprezinte 50% din salariul mediu brut și să permită lucrătorilor trai decent. Din calculele Gândul, orice creștere cu 100 de lei a salariului minim înseamnă un venit de 42 de lei în visteria guvernului din impozitele și taxele aferente (CAS, CASS și impozit pe venit). Reprezentanții sindicatelor și patronatelor au fost chemați luni la Ministerul Muncii, de la ora 13:00, pentru a discuta majorarea salariului minim pe economie. Sindicatele cer, patronatele se opun Sindicatul Național Forța Legii anunță că participă luni la consultările de la Ministerul Muncii privind salariul minim brut pe țară pentru anul 2026, propunerea sindicaliștilor fiind ca acesta să fie stabilit la un nivel de cel puțin 4.500 lei. „Organizația noastră subliniază cu fermitate că salariul minim reprezintă nu doar un indicator economic, ci o măsură socială de protecție a muncii decente, un instrument de coeziune și un barometru al respectului față de cetățeanul care muncește. În consecință, stabilirea nivelului pentru 2026 trebuie să reflecte nu doar datele macroeconomice, ci și realitatea dură a vieții de zi cu zi, marcată de inflație, creșterea prețurilor la alimente și utilități și scăderea puterii reale de cumpărare”, precizează reprezentanții sindicatului, potrivit Agerpres. De partea cealaltă, reprezentanții patronatelor susțin însă că majorarea nu este binevenită, pe motiv că nu pot susține creșteri de salarii, și cer înghețarea acestora la valoarea din prezent – 4.050 de lei brut. „O creștere cu 8–10% a costurilor pe cheltuiala forței de muncă înseamnă 39 de lei pe lună pentru fiecare angajat, față de aproximativ 300 de lei în plus pe care trebuie să îi suporte firma pentru fiecare angajat. Statul este, ca de obicei, câștigătorul net, în timp ce IMM-urile rămân dezavantajate. În acest an putem lua în calcul suspendarea creșterii salariului minim pentru un an de zile, pentru că, în ultima perioadă, am văzut doar creșteri de taxe suportate de mediul de afaceri, fără nicio reducere în aparatul bugetar”, a declarat Sterică Fudulea, prim-vicepreședinte IMM, într-o intervenție la Digi24. Secretarul general al Consiliului National al Intreprinderilor Private Mici si Mijlocii din Romania (CNIPMMR), Sterica Fudulea, participa la o conferinta de presa la sediul partidului din Bucuresti, miercuri, 22 septembrie 2021. ANDREEA ALEXANDRU / MEDIAFAX FOTO Ce spun liderii politici Purtătoarea de cuvânt a Guvernului, Ioana Dogioiu, a declarat că premierul Ilie Bolojan ia în calcul, de principiu, să nu majoreze veniturile în 2026. „Subiectul este în analiza premierului. Când l-am întrebat, mi-a răspuns: ‘În principiu — subliniez, în principiu — salariul minim nu va crește’. Totuși, decizia finală este încă în analiză”, a declarat Ioana Dogioiu pe 16 octombrie. Ioana Dogioiu, purtatorul de cuvant al Guvernului,, sustine o declaratie de presa la Palatul Victoria, avand ca tema reducerea cheltuielilor lunare cu parcul auto al institutiei, vineri, 3 octombrie 2025. ALEXANDRU DOBRE / MEDIAFAX FOTO De aceeași părere este și liderul UDMR: „Cu toții am fost de acord că nu vom crește salariul începând de anul viitor. Aceasta a fost discuția săptămâna trecută”, a declarat Kelemen Hunor, la Antena 3 CNN. Kelemen Hunor, liderul UDMR, asculta discursul sustinut de candidatului Aliantei electorale ‘Romania Inainte’ la alegerile prezidentiale, Crin Antonescu, dupa aflarea exit-poll-urilor, in Bucuresti, duminica, 4 mai 2025. MIHAI POP /GMN/ MEDIAFAX FOTO Și USR nu susține creșterea salariului minim. „Să nu crească salariul minim. Înghețarea e un lucru foarte bun în momentul ăsta. Dacă vrem să ajutăm cu adevărat oamenii, ar trebui redusă taxarea pe salariul minim”, a declarat Claudiu Năsui la Digi24. Claudiu Nasui participa la depunerea dosarelor candidatilor USR Bucuresti pentru alegerile parlamentare, la Biroul Electoral al Municipiului Bucuresti, vineri, 11 octombrie 2024. ANDREEA ALEXANDRU / MEDIAFAX FOTO De partea cealaltă, PSD cere creșterea salariului minim: „Ultima decizie în partid era că susținem creșterea salariului minim. Susținem că trebuie să respectăm directiva Uniunii Europene. Din punct de vedere economic, politic și social, înghețarea salariului minim este o greșeală enormă”, a spus Marius Budai, fost ministru al Muncii. Deputatul PSD, Marius Budai, participa la sedinta de plen a Camerei Deputatilor in sesiune extraordinara, la solicitarea premierului Marcel Ciolacu, pentru modificarea legislatiei privind vanatoarea de ursi, la Palatul parlamentului, in Bucuresti, luni, 15 iulie 2024. ALEXANDRU DOBRE/ MEDIAFAX FOTO.
Ce șanse are coaliția să reziste și motivele pentru care s-ar rupe. Răspunsul Olguței Vasilescu
Vasilescu a fost întrebată, la Antena 3 CNN ce șanse dă ca această coaliție să continue încă un an de aici, încolo. „Șanse mari”, spune Vasilescu. „Nu există altă variantă decât această coaliție. Discutăm în contradictoriu pentru că noi avem niște teme pentru care ne-am bătut în campania electorală și care trebuie puse în aplicare, așa cum este de exemplu această relansare economică pe care noi o propunem. Pentru că nu poți să pui doar bici, bici, bici pe populație”. Întrebată, în continuare, ce se întâmplă dacă dorința PSD nu este ascultată, Lia Olguța Vasilescu a spus că „în acest caz, în mod sigur, ne vom retrage din această coaliție. Adică dacă niciuna dintre propunerile noastre nu va trece, sigur ne vom retrage din coaliție. Pentru că, vedeți dumneavoastră, ăsta este și scopul unei coaliții. Să vină mai multe idei, să rămână cele mai bune. Chiar dacă mai cedează unul, mai cedează altul. Așa se întâmplă”. Ce șanse îi dă lui Ilie Bolojan Întrebată, pe scară de la 1 la 10, ce șanse îi dă lui Ilie Bolojan să rămână în continuare premier cât durează coaliția, Vasilescu a spus că dacă va accepta și propunerile PSD, va rămâne premier. „Dacă nu, probabil că partidul se va retrage în opoziție”. „Acum depinde ce își doresc. Sigur, o variantă de guvernare fără PSD nu se poate”, mai spune Vasilescu. Un alt motiv pentru care PSD s-ar retrage din coaliție este legat de cazul în care s-ar forma o coaliție „mai mică” în coaliția „mare”, din PNL și USR pentru Primăria Capitalei. „Aici este vorba despre un acord politic. În primul rând, dacă suntem într-o coaliție, fie avem un candidat comun al coaliției, fiecare partid, fie fiecare partid candidează singur. Adică nu poți să ai o mini coaliție în interiorul coaliției. Și atunci am spus că nu putem să mergem pe balada Miorița cu Baciul ungurean și cu cel vrâncean să se unească ca să-l omoare pe Baciul moldovean. Și dacă vom avea un acord politic în care fiecare partid, de exemplu, merge de sine stătător, atunci nu m-ar fi niciun fel de problemă de înțelegere. Nu este corect, evident (ca PNL și USR să aibă un candidat comun). „(Dacă se întâmplă lucrul ăsta – n.r.) probabil se va rupe coaliția. Probabil, mai mult ca sigur. Asta înseamnă că s-a format o altă coaliție în interiorul coaliției. Ceea ce nu este corect față de partele lor”, afirmă Vasilescu. Primarul Craiovei afirmă că PSD nu are o problemă cu data alegerilor pentru Primăria Capitalei, care pot „să fie și mâine”: „Dar trebuie să stabilim în cadrul coaliției un protocol foarte clar. Nu depinde de noi, pentru că noi ne-am precizat foarte clar poziția. Nu are nicio legătură cu ceea ce ne dorim noi. Noi dorim mâine alegeri. N-avem nicio problemă din punctul acesta de vedere. Dar dacă vin cu o mini coaliție în cadrul coaliției, atunci da, este o problemă”.
Cseke despre tensiunile din coaliție: Toate cele patru formațiuni trebuie să accepte un compromis
„Nu a fost discuția în sensul că ne retragem. Trebuie să acceptăm că într-o coaliție cu patru partide, sigur fiecare își urmărește un anumit proiect. Ideea de redresare, de măsuri de stimulare a economiei, de măsuri de stimulare a investițiilor, Ministrul Dezvoltării nu poate fi decât de acord”, a afirmat Cseke, marți seara la TVR Info. Ministrul a adăugat că UDMR va veni, la rândul său, cu propuneri privind stimularea investițiilor și sprijinirea sectorului construcțiilor, precizând că măsurile economice propuse de PSD vor fi analizate în detaliu în ședința coaliției de săptămâna viitoare. Privind mesajul și atitudinea coaliției de guvernare, ministrul UDMR a afirmat: „ Mesajul dat de către coaliție în societate nu este un mesaj de fermitate și de coerență. Întotdeauna când ești într-o coaliție cu patru formațiuni, cred că toate cele patru formațiuni trebuie să accepte sau să aibă o predispoziție pentru a face un compromis, un pas mai în spate, mai spre lateral”.
Rafila, despre reforma administraţiei locale: ne apropiem de o soluţie, probabil luni
Întrebat despre reforma administraţiei locale, Rafila (PSD) a spus, miercuri, că nu participă la aceste discuţii ale coaliţiei, dar, „de ce am înţeles, nu pe surse, ci din discuţii cu colegii, ne apropiem de o soluţie care va fi prezentată opiniei publice şi care va încheia această discuţie legată de această reforma administraţiei locale, mai ales că punctul nostru de vedere, exprimat şi de preşedintele partidului şi de doamna Olguţa Vasilescu, a fost foarte clar în sensul în care şi instituţiile administraţiei centrale trebuie să intre într-un proces de reformare şi de reducere a cheltuielilor, nu exclusiv instituţiile autorităţilor locale”. Întrebat, în continuare, ce se va întâmpla dacă premierul Ilie Bolojan nu va fi de acord cu varianta PSD de a da opţiunea de a alege primarii şi şefii de consilii judeţene dacă fie taie salariile şi cheltuiele, fie posturile, Rafila a spus că de aceea a fost nevoie de încă o şedinţă, care va avea loc luni, pentru că nu s-a ajuns la o concluzie. „Sper că luni, la sfârşitul zilei, după întunirea coaliţiei, să avem un răspuns care să clarifice întrebările dumneavoastră. (Premierul – n.r.) este premier al unui guvern de coaliţie, nu este un premier al unuia sau altuia dintre partide”, a mai spus Rafila.
Băsescu: Ce se întâmplă la Guvern este comic. Partidele astea pun interesele lor deasupra interesului național
Fostul președinte Traian Băsescu a criticat atitudinea partidelor aflate în coaliție. „Ce se întâmplă cu partidele astea este comic. Am inventat o nouă instituție, care se numește Coaliția, care coaliție a pus un guvern, cu un program discutat două luni la Cotroceni. (…) După ce l-au votat, s-a constatat că fiecare partid are câte un vicepremier politic și s-au gândit: Ia să fim noi Coaliție în fiecare zi. Și în loc să lase Guvernul să guverneze… Dacă nu sunt de acord, dacă nu s-a făcut programul, foarte bine, Coaliția se întrunește și depune moțiune de cenzură – schimbă Guvernul… Dar ce fac ei este împotriva Constituției – nu există în Constituție această instituție atotputernică, ce domină deciziile guvernamentale”, a declarat Băsescu. Mai degrabă ar lăsa Guvernul să guverneze, pentru că această instituție – Coaliția – nu există în Constituție. „Partidele astea pun interesele lor deasupra interesului național. România are ca interes acum o guvernare cu o cadență ridicată, cu măsuri pe care cu cât le ia mai repede, cu atât mai bine Coaliția nu face altceva „decât să își facă propriile socoteli”, a adăugat fostul președinte.