Senatul a dat undă verde Codului Urbanismului și Acordului de împrumut SAFE. Suma pe care a evitat România să o piardă din PNRR
Senatul a aprobat acordul SAFE. România poate accesa aproape 17 miliarde de euro pentru apărare Senatul a adoptat joi proiectul de lege pentru aprobarea Acordului de împrumut SAFE dintre Uniunea Europeană și România, în valoare de 16.680.055.394 euro. Proiectul a fost aprobat cu 83 de voturi pentru, 35 împotrivă și două abțineri, iar după promulgare va permite României să utilizeze fondurile destinate consolidării capacităților de apărare. Acordul SAFE a fost semnat la București, la 12 mai 2026, și ulterior la Bruxelles, în 20 și 21 mai 2026. Potrivit proiectului de lege, plata datoriei aferente acestui împrumut, inclusiv rambursarea capitalului, costurile de finanțare, administrarea lichidităților și celelalte cheltuieli asociate, va fi asigurată de Ministerul Finanțelor, în conformitate cu legislația privind datoria publică. Finanțarea va fi gestionată prin mecanismul folosit de Guvern pentru împrumuturile contractate în vederea acoperirii deficitului bugetar, refinanțării și rambursării anticipate a datoriei publice guvernamentale. Președintele Senatului, Mircea Abrudean, a declarat joi că aprobarea acordului SAFE reprezintă una dintre cele mai importante decizii adoptate în sesiunea extraordinară. „Au mai fost adoptate câteva legi importante, așa cum spuneam la început. Cea mai importantă dintre aceste este legea de aprobare a Acordului SAFE pentru România, care permite utilizarea celui împrumut de aproape 17 miliarde de euro necesar pentru apărarea României. De asemenea, legea merge la promulgare. Am reușit să facem lucruri bune pentru România, am reușit să salvăm bani, am reușit să contribuim la îmbunătățirea securității României prin aprobarea acordului SAFE și vedem în ultima perioadă cu ce avem de-a face și înțelegem, cred că, mai bine decât oricând cât este de necesar acest acord și cât de mult avem nevoie de îmbunătățirea înzestrării armatei”, a spus Mircea Abrudean. După votul favorabil din Senat, legea va fi trimisă președintelui României pentru promulgare. Știrea inițială Codul Amenajării Teritoriului, Urbanismului și Construcțiilor (CATUC), cunoscut drept noul Cod al Urbanismului, a fost adoptat joi de Parlament, după ce a primit votul Senatului, în calitate de for decizional, la o zi după aprobarea în Camera Deputaților. Ministerul Dezvoltării afirmă că noua lege simplifică procedurile din domeniul construcțiilor, reduce birocrația, fiind una dintre multele reforme importante asumate de România prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Ministrul Dezvoltării, Cseke Attila, a declarat că adoptarea Codului Urbanismului permite României să îndeplinească un jalon important din PNRR și să evite pierderea a 972 de milioane de euro din fonduri europene nerambursabile. „Codul Urbanismului aduce simplificări substanţiale în domeniul construcţiilor, dar şi rigoare şi responsabilitate pentru instituţiile publice implicate. Digitalizăm procesele de avizare, legea oferă siguranţă în amenajarea localităţilor în care trăim şi înseamnă 972 de milioane de euro din fonduri nerambursabile, pe care România nu le va pierde prin adoptarea acestui jalon inclus în PNRR”, a declarat, miercuri, ministrul. „Am aprobat câteva legi foarte importante pentru România, dintre care două sunt jaloane PNRR, aprobate în calitate de Camera Inițială de Camera Deputaților, Senatul fiind Cameră Decizională. E vorba de codul urbanismului și amenajării teritoriului. O lege extrem de importantă. Pentru prima dată, după 1989, avem un astfel de cod care conține toate reglementările date în 36 de ani și care valorează 972 de milioane de euro, adică valoarea unui spital regional cu toate dotările aferente.”, a declarat joi Mircea Abrudean, președintele Senatului. Potrivit Ministerului Dezvoltării, noul Cod reprezintă o reformă esențială pentru modernizarea legislației din domeniul amenajării teritoriului, urbanismului și construcțiilor. Acesta reunește într-un singur act normativ prevederi care până acum erau cuprinse în 21 de acte legislative distincte și introduce reguli atât pentru marile orașe, cât și pentru comunitățile din mediul rural. Una dintre cele mai importante schimbări este digitalizarea completă a procesului de emitere a certificatelor de urbanism, avizelor și autorizațiilor de construire. Ministerul Dezvoltării va crea o platformă digitală națională care va funcționa ca ghișeu unic pentru toate procedurile de avizare. Potrivit noii legi, termenul pentru emiterea unei autorizații de construire ar urma să scadă la aproximativ 65 de zile, față de patru-opt luni în prezent. De asemenea, documentațiile de urbanism vor fi aprobate într-un timp mult mai scurt. Planurile Urbanistice Generale (PUG) vor putea fi avizate în șase până la 12 luni, comparativ cu trei-cinci ani în prezent, Planurile Urbanistice Zonale (PUZ) în aproximativ șapte luni și jumătate, iar Planurile Urbanistice de Detaliu (PUD) vor deveni proceduri simplificate, cu termene de una până la două săptămâni. Legea pune în aplicare și rezultatul referendumului organizat în București în 2024, convocat de Nicușor Dan. Începând cu 1 noiembrie 2028, certificatele de urbanism și autorizațiile de construire din Capitală vor fi emise de Primăria Municipiului București, prin aparatul de specialitate al primarului general, și nu de primăriile de sector. Aplicarea acestei prevederi a fost însă amânată până în mandatul viitorului primar general, în urma unui amendament susținut de PSD. Tot până în iulie anul viitor va trebui stabilită metodologia privind reorganizarea structurilor de specialitate și transferul personalului de la sectoare către Primăria Capitalei. Noul Cod introduce și obligații suplimentare pentru dezvoltatorii imobiliari. Cei care construiesc ansambluri rezidențiale cu peste 500 de locuințe vor contribui financiar la dezvoltarea infrastructurii locale. Fondurile vor putea fi folosite pentru construirea de creșe, grădinițe, școli și alte investiții necesare noilor cartiere. Ministerul Dezvoltării precizează că legislația privind protejarea spațiilor verzi nu va fi modificată, iar prevederile existente rămân în vigoare. Printre noile măsuri se regăsesc și înființarea Registrului Național al Construcțiilor, noi reguli privind certificarea firmelor din domeniu, introducerea răspunderii legale pentru proiectanți și ceilalți specialiști implicați în procesul de avizare. Totodată, legea propune accelerarea investițiilor publice, prin eliminarea unor blocaje administrative. Studiile de fezabilitate vor putea fi realizate mai rapid, pe baza unor indicatori de referință. Proiectul tehnic va rămâne valabil pe toată durata execuției lucrărilor. Ministerul Dezvoltării a mai anunțat că prevederile noului Cod al Urbanismului vor intra în vigoare la 15 zile după promulgarea legii.
Parlamentarii, chemați din vacanță. Sesiune extraordinară cu mize de miliarde: PNRR, împrumutul SAFE și criza politică
Cele două Camere au fost convocate în sesiune extraordinară în perioada 27–31 iulie. Senatul va avea luni, de la ora 14:00, o ședință de plen desfășurată atât la Palatul Parlamentului, cât și online, urmată, în restul săptămânii, de lucrări în comisiile permanente. Convocarea are loc pe fondul crizei politice și al funcționării unui Guvern interimar, în timp ce partidele încearcă să ajungă la un acord pentru formarea unui nou Executiv. Lipsa unui consens politic riscă să întârzie reforme de care depinde accesarea ultimelor fonduri disponibile prin Planul Național de Redresare și Reziliență. Proiectele aflate pe masa deputaților Potrivit ordinii de zi publicate de Camera Deputaților, printre proiectele care ar urma să fie dezbătute se numără Codul amenajării teritoriului, urbanismului și construcțiilor, modificări ale legislației din sănătate și acordarea primelor de carieră pentru personalul din învățământ. Pe listă se mai află proiectul privind consolidarea legislației în domeniul integrității, precum și cel referitor la decarbonizarea sectorului de încălzire și răcire. Majoritatea inițiativelor vor putea intra în dezbaterea plenului numai dacă vor primi, la timp, rapoartele comisiilor parlamentare. Una dintre cele mai importante inițiative este aprobarea Acordului de împrumut SAFE dintre România și Uniunea Europeană. Proiectul este dezbătut în procedură de urgență, Camera Deputaților fiind prima Cameră sesizată, iar Senatul urmând să aibă votul decizional. SAFE – „Acțiunea pentru securitatea Europei” – este un instrument european prin care statele membre pot contracta împrumuturi pe termen lung, în condiții avantajoase, pentru achiziții comune de echipamente militare, consolidarea industriei europene de apărare și dezvoltarea infrastructurii cu utilizare duală. României i-a fost aprobată o finanțare maximă de 16.680.055.394 de euro, una dintre cele mai mari alocări din program. Din această sumă, prefinanțarea stabilită la nivel european depășește 2,5 miliarde de euro. Ce va dezbate Senatul Pe ordinea de zi a Senatului se află un proiect privind recompensarea angajaților administrației fiscale și vamale în funcție de performanțele în colectarea veniturilor, precum și modificări ale Codului administrativ. Senatorii vor discuta și două proiecte de modificare a legislației fiscal-bugetare. Acestea au legătură inclusiv cu problemele apărute pe piața imobiliară și cu aplicarea cotei reduse de TVA pentru anumite locuințe, după blocajele administrative semnalate în ultimele săptămâni. Ordinea de zi poate fi completată pe parcursul săptămânii cu inițiative adoptate de Camera Deputaților, motiv pentru care lucrările comisiilor sunt programate până vineri, 31 iulie. Miza PNRR: miliarde de euro și reforme întârziate Principala miză a sesiunii extraordinare rămâne adoptarea proiectelor asumate în relația cu Comisia Europeană. PNL a estimat la aproximativ trei miliarde de euro valoarea ultimei cereri de plată din granturi, în timp ce Guvernul interimar a asociat șase reforme restante cu peste 4,5 miliarde de euro pe care România trebuie să le mai încaseze. Printre cele mai sensibile reforme se află noua lege a salarizării bugetarilor. Proiectul nu apare în forma actuală a ordinii de zi publicate de Camera Deputaților, iar negocierile dintre partide nu au dus până acum la un acord. PSD a anunțat că nu va susține forma propusă de Guvernul interimar și a cerut amendamente privind salariile din educație, sănătate și apărare. Dispute există și în privința reformei legislației de integritate și a unor modificări din Codul administrativ. Orice schimbare adoptată de Parlament trebuie însă să rămână compatibilă cu jaloanele negociate cu reprezentanții Comisiei Europene. Sesiune extraordinară pe fondul crizei politice Președintele Camerei Deputaților, Sorin Grindeanu, a cerut partidelor să pună temporar pe pauză disputele politice și a propus formarea unui „comitet de criză” informal, cu reprezentanți ai tuturor grupurilor parlamentare, care să pregătească soluțiile legislative urgente până la instalarea unui Guvern cu puteri depline. Propunerea nu a întrunit însă consensul partidelor. PNL a respins ideea unei structuri informale, susținând că actualele comisii și proceduri parlamentare sunt suficiente pentru adoptarea proiectelor urgente.
Haosul urbanismului și lanțul slăbiciunilor în emiterea avizelor au înmulțit litigiile în construcții. Avocat: În România s-a construit mult și prost
V-ați gândit vreodată câte probleme juridice pot exista în domeniul construcțiilor și al achizițiilor publice? Câte litigii pot fi generate de contractele realizate în aceste domenii și ajung pe masa judecătorilor în România sau în străinătate? Toți ne întrebăm de ce unii constructori nu respectă termenele, de ce anumite lucrări au vicii ascunse, greu de depistat la finalizarea lor, de ce multe proiecte legate de infrastructură nu respectă termenele sau punerea lor în execuție durează ani de-a rândul și ajung chiar la reziliere. Unul dintre avocații specializați în dreptul construcțiilor este Eugen Sârbu, care a reprezentat cu succes, în cei zece ani de experiență, o serie de companii și clienți importanți din România și în fața Curților de arbitraj din diverse jurisdicții, precum Elveția, Anglia, Austria, Spania, Franța. Fiind specializări juridice rar dezbătute în spațiul public, iar problematica la zi necesită o abordare mai profundă, avocatul Eugen Sârbu a oferit detalii importante legate de aceste litigii care privesc domeniul construcțiilor și al achizițiilor publice, într-un interviu la Gândul Exclusiv. Avocatul Eugen Sârbu dezvăluie cauzele majore care generează toate aceste probleme litigioase, dar și ce se întâmplă cu deșeurile din construcții și care va fi soluția în viitor. De ce ne lovim, zi de zi, de construcții ridicate anapoda care produc o supraaglomerare a traficului imposibil de controlat, de proceduri de avizare greoaie acolo unde nu este cazul, de lucrări de apă-canal făcute de mântuială, de ce am ajuns să trăim într-o Capitală dezvoltată haotic din punct de vedere arhitectural, care sunt implicațiile politice în aceste domenii ? Care sunt soluțiile și cât de mult ține rezolvarea acestor probleme litigioase de simplificarea legislației? Răspunsurile specialistului sunt extrem de importante pentru că devoalează partea nevăzută a acestor cauze litigioase care ar putea fi îmbunătățită cu ajutorul legiuitorului. Lanțul slăbiciunilor creat de întârzierea avizelor și necesitatea apariției Codului Urbanismului Urbanismul modern este o disciplină complexă, care presupune integrarea unor concepte de sustenabilitate bine gândite. Schimbările demografice au și ele un puternic impact asupra dezvoltării urbane, iar infrastructura urbană influențează calitatea vieții cetățenilor, ceea ce aduce în discuție teme precum cultura socială în construcții și etica profesională în arhitectura unui oraș. “Într-adevăr, în România s-a construit mult, s-a construit prost, s-a creat o densitate foarte mare în marile orașe și probleme au apărut, litigii sunt destule și probabil că vor mai fi… Sperăm că lucrurile se vor și îmbunătăți pe parcurs. Marea majoritate a problemelor au privit acest haos al urbanismului, probleme referitoare la autorizațiile de construire, la emiterea cu întârziere a avizelor, pe urmă la conformarea constructorilor la solicitările din aceste avize, ceea ce a creat, în lanț cumva, niște probleme pentru că întârzierea avizării duce mai departe la întârzieri în proiectare, mai departe duce la întârzierea întregului proiect. Între timp s-au tot modificat prevederi legislative, pentru că noi avem și această manie de a face legi fără număr. Acum există un proiect în Parlament care se pare că va intra în vigoare destul de curând, al unui Cod al urbanismului care să aducă laolaltă toată legislația aceasta din domeniul construcțiilor, pentru că legislația este extrem de stufoasă, avem legi principale, secundare, terțiare și așa mai departe, normative privind rețetele de construire a prețurilor, norme privind devizele și cred că e un lucru bun că toată această legislație se aduce laolaltă într-un Cod al urbanismului. Acum, să vedem și cum va funcționa el”, a spus Eugen Sârbu, care timp de 10 ani a lucrat și ca avocat specializat în proiecte de infrastructură, de căi ferate, autostrăzi, inclusiv, proiecte de instalații. “În Finlanda, Codul obligațiilor are opt pagini” Este de notorietate faptul că România a devenit o “fabrică de legi” pe bandă rulantă, reglementări, norme, modificări, amendamente și abrogări care fac ca și numărul litigiilor în aceste domenii ce țin de dezvoltarea urbană să crească, iar instanțele să caute soluțiile cele mai corecte într-un hățis toxic legislativ. Cu ce diferă sistemele juridice din alte țări de România, în vasta materie a litigiilor? „În România, sistemul nostru normativ, legile, funcționează pe modelul francez și avem codificări nenumărate în toate domeniile. Din experiența mea în arbitrajul internațional, unde am lucrat pe legislație străină, pe legislația anglo-saxonă, pe legislație nordică, am putut să observ cât de bine funcționează aceste sisteme și cât de bine funcționează piața în sistemele astea pe o legislație foarte suplă, foarte restrânsă, dar care are niște principii clare, niște principii care se aplică constant de zeci, chiar și sute de ani, dacă vorbim de sistemul anglo-saxon, și în care toată lumea înțelege ce are de făcut. Vă dau un exemplu – Codul obligațiilor în Finlanda are opt pagini. Este foarte suplu, trasează niște principii generale pentru oamenii care fac business pe teritoriul acelei țări. Toată lumea l-a înțeles, toată lumea a înțeles acele principii și știe cum să se comporte când apar probleme. Îi este mai ușor și judecătorului, iar acest tip de legislație merge în mână în mână cu aplicarea precedentului. Adică s-a dat o decizie pe o anumită situație, aceea rămâne Constituția pentru astfel de situații. În toate situațiile următoare se va aplica unitar aceeași prevedere legală, se va da aceeași dezlegare și atunci oamenii din piață știu ce au de făcut, știu la ce să se conformeze. În opinia mea, da, avem o bubă pe domeniul ăsta, pentru că oamenii sunt obligați să cunoască legea. (…) Au fost nenumărate situații în care s-a apelat la noi ca specialiști în procesul acesta legislativ. Am oferit opinii și ce a ieșit într-un final era destul de diferit. În zona asta politică există cumva o hărnicie să facem legi cât mai multe și dacă nu facem, măcar să le modificăm pe alea. Și de multe ori le modificăm pe alea care funcționează”, a explicat avocatul. În zona achizițiilor, ”au fost unele decizii ale Curții Constituționale care mai mult au încurcat decât au descurcat” Întrebat dacă judecata Curții Constituționale a adus un suflu pozitiv în problematica litigiilor din domeniul achiziților publice, avocatul Eugen Sârbu confirmă că au existat decizii care mai mult au încurcat