Decizie crucială cu privire la soarta tezaurului dacic furat din muzeul Drents din Olanda / UNESCO a lansat Muzeul Obiectelor Culturale Furate
Coiful dacic de la Coțofenești și patru brățări dacice de aur, de o valoare inestimabilă, încă nerecuperate, au fost incluse în Muzeul Obiectelor Culturale Furate, lansat de UNESCO. András István Demeter, ministrul Culturii, participă în aceste zile la Conferința Mondiacult, organizată de UNESCO și găzduită în Spania. Reamintim că cele patru piese de tezaur românesc furate de la Muzeul din Olanda au fost despăgubite de autoritățile olandeze cu 5,7 milioane de euro. Între timp, ancheta pentru prinderea hoților continuă. Suma, plătită integral de o mare companie de asigurări olandeză, a intrat deja în contul Muzeului Național de Istorie a României. „România se alătură statelor care susțin cu fermitate recunoașterea explicită a culturii” După lungi întregi de așteptare și suspans, autoritățile au decis să nu mai aștepte finalizarea anchetei penale derulate de autoritățile olandeze și au acceptat plata la valoarea asigurată. Potrivit unui comunicat al Ministerului Culturii, evenimentul reunește peste 100 de miniștri ai Culturii, 3.000 de participanți din 165 de țări și peste 100 de organizații neguvernamentale. Tema centrală a ediției din acest an este consolidarea rolului culturii în arhitectura globală a dezvoltării durabile. „Cultura nu este un accesoriu al dezvoltării, ci unul dintre pilonii săi fundamentali. De la educație și protecția patrimoniului, la industriile creative și dialogul intercultural, cultura oferă resurse esențiale pentru societăți reziliente și prospere. România se alătură statelor care susțin cu fermitate recunoașterea explicită a culturii ca obiectiv independent în viitoarea agendă globală de dezvoltare”, a subliniat ministrul András István Demeter. Un moment important al conferinței a fost lansarea, de către UNESCO, a Muzeului Obiectelor Culturale Furate, un spațiu virtual interactiv care atrage atenția asupra traficului ilicit de bunuri culturale și asupra patrimoniului dispărut. Tezaurul dacic furat din muzeul din Olanda, inclus în proiect În cadrul acestui proiect au fost incluse și obiecte din patrimoniul cultural românesc – coiful dacic de la Coțofenești și patru brățări dacice de aur, de valoare inestimabilă, încă nerecuperate. „Fiecare obiect cultural pierdut reprezintă o rană în memoria unui popor. Este esențial ca aceste cazuri să fie vizibile la nivel internațional pentru a menține cooperarea necesară recuperării lor. Patrimoniul nostru nu este doar o moștenire națională, ci parte a patrimoniului cultural universal. Pentru ca drepturile culturale să fie pe deplin garantate, mass-media trebuie să stea alături de sectoarele creative sub umbrela comună a culturii. Numai astfel putem construi un spațiu public rezilient, unde creația, informația și participarea cetățenilor se sprijină reciproc”, a spus ministrul. Totodată, România a prezentat inițiativele derulate pentru consolidarea guvernanței culturale prin măsuri concrete, precum formarea a peste 2.000 de experți în dezvoltare durabilă în administrația publică și integrarea culturii în implementarea Strategiei Naționale pentru Dezvoltare Durabilă. În marja conferinței, ministrul András István Demeter a avut o întrevedere cu omologul său din Republica Serbia, Nikola Selaković. Discuțiile au vizat consolidarea cooperării culturale bilaterale, precum și derularea de proiecte comune în domeniul patrimoniului, cercetării și schimburilor artistice. Cei doi miniștri au reliefat, totodată, rolul comunităților minoritare românești și sârbe ca punți de prietenie și elemente vii de legătură între cele două state. Blestemul brățărilor dacice În timp ce „emblema” jafului din ianuarie rămâne Coiful de Aur de la Coțofenești, cele 3 brățări dacice care au fost de asemenea furate se înscriu într-o „tradiție” nefericită a statului român. Reamintim că 24 de brățări dacice din aur au fost găsite la situl Sarmizegetusa Regia, 15 dintre acestea fiind furate în anii 2000 și 2001. O parte s-au recuperat. Însă nu pentru mult timp. Trei dintre suspecți au fost eliberați După jaful de la Muzeul Drents din Assen, mai multe persoane au fost arestate în Olanda. Trei dintre aceștia sunt considerați de anchetatori autorii principali: Douglas Chesley W., Bernhard Z. şi Jan B. Aceștia se află în arest preventiv, în timp ce alți trei suspecți, despre care s-a crezut că au fost complici la furt, au fost scoși de sub urmărire penală. Un director demis, un ministru denunțat Directorul Muzeului Naţional de Istorie a României, Ernest Oberländer-Târnoveanu, care a împrumutat piesele de tezaur pentru expoziția de la Muzeul Drents, a fost demis de către ministrul Culturii, Natalia Intotero. Atât împotriva lui, cât și împotriva fostului ministru al Culturii, Raluca Turcan, Liga Studenților din Iași a depus un denunț pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu, cu privire la lipsa unei Hotărâri de Guvern prin care să fi fost aprobat exportul coifului de aur de la Coțofenești și a celor trei brățări dacice la expoziția organizată de Muzeul de Artă Drents din Assen, Olanda, de unde au fost furate. Sursă foto: Gândul RECOMANDAREA AUTORULUI: ADIO, Coif! România a fost despăgubită cu 5,7 milioane de euro pentru valoarea inestimabilă a tezaurului furat în Olanda Cine este ASIGURATORUL Tezaurului Dacic FURAT din Muzeul Drents? Director Muzeu Istorie: „Asigurarea expoziției, peste 30 de milioane de euro” Ernest Târnoveanu, veriga dintre “Jaful secolului” și “Jaful mileniului”. Ce au în comun furtul tablourilor din Olanda și catastrofa tezaurului dacic
A renunțat sau nu a renunțat România la căutarea tezaurului furat din Olanda? Ce înseamnă plata despăgubirilor de aproape 6 milioane de euro
5,7 milioane de euro. Cam cât un kilometru de autostradă în zona de câmpie. Aceasta este despăgubirea pe care România o primește pentru tezaurul furat din Olanda. Și noi ne întrebăm: aici se termină povestea? Am vrut să aflăm de la doi oficiali care au fost responsabili de soarta pieselor de muzeu. Raluca Turcan, fost ministru al Culturii – în al cărei mandat a fost organizată expoziţia obiectelor dacice de la Muzeul Drent și Natalia Intotero – cea care și-a început mandatul de ministru al Culturii cu controversele și discuțiile privind furtul tezaurului dacic din Olanda – au vorbit în exclusivitate pentru Gândul despre despăgubirea primită, dar și despre șansele de a mai vedea vreodată Coiful de la Coțofenești și cele 3 brățări dacice. În timp ce Raluca Turcan consideră că politizarea acestui caz a fost și este dăunătoare anchetei, Natalia Intotero susține că suma cu care a fost despăgubită România nu reprezintă valoarea reală a tezaurului, format din piese inestimabile pentru cultura și istoria țării noastre. Raluca Turcan: „Dacă autoritățile nu ar fi făcut totul ca la carte, despăgubirea nu ar fi fost plătită” Raluca Turcan, fostul ministru al Culturii în perioada în care tezaurul a ieșit din țară, ne spune răspicat că ar trebui să mulțumim autorităților române că am ajuns să primim despăgubirea. „Prin plata celor aproape 6 milioane de euro pentru asigurare, partea olandeză își asumă responsabilitatea privind neidentificarea hoților în jaful de la muzeul din Drents. A fost un eveniment tragic, nimeni nu poate anticipa când și unde se comite un jaf, mai ales într-un stat european serios, și trebuie menționat că dacă Muzeul Național de Istorie și autoritățile statului nu ar fi făcut totul ca la carte, despăgubirea nu ar fi fost plătită.”, ne-a explicat fostul ministru. Raluca Turcan: „Politizarea furtului nu ajută ancheta” O altă grijă a fostului ministru este politizarea acestei tragedii. Ba chiar crede că ancheta n-a avut succes din cauza adversarilor politici care au folosit subiectul furtului tezaurului în campania electorală. „Politizarea furtului a avut și are rațiuni de campanie electorală. Politizarea nu a ajutat și nu ajută ancheta. Sper că plata acestor aproape 6 milioane de euro va mobiliza și mai mult autoritățile olandeze să identifice cât mai rapid locația artefactelor, care pentru noi, ca români, au o valoare inestimabilă. Ancheta trebuie să continue într-un ritm susținut până la recuperarea bunurilor furate”, a conchis fostul ministru al Culturii. Natalia Intotero: „Dacă se găsește tezaurul, România trebuie să restituie banii” La rândul său, Natalia Intotero, fost ministru al Culturii – pe mandatul căreia s-a petrecut furtul tezaurului românesc din Olanda – a precizat că țara noastră nu renunță la tezaur și că ancheta autorităților din Olanda își continuă cursul. „A fost vorba despre procedurile legale și acești bani prin care România a fost despăgubită vor fi puși într-un cont. În cazul în care tezaurul va fi găsit, România va trebui să restituie această sumă de bani. Să știți că eu am încredere în autoritățile implicate în această anchetă. Ceea ce pot să vă spun este că noi a trebuit să parcurgem prevederile legale, privind asigurarea care a fost făcută la vremea respectivă și din această sumă, în cazul în care se va găsi tezaurul și se spune că va fi deteriorat, se va putea achita partea de restaurare a acestuia. Deci, nu este o sumă care pe care România să o cheltuiască. Categoric că nu este o sumă care reprezintă valoarea tezaurului”, a explicat Natalia Intotero. De ce doar 5,7 milioane de euro? După ce ni s-a spus că tezaurul are o valoare inestimabilă, iată că asiguratorii au estimat o sumă pentru despăgubire. Fostul ministru, Natalia Intotero, recunoaște că suma este mică dintr-un motiv ireal. Brățările dacice nu fuseseră evaluate. „Am solicitat reevaluarea pieselor de tezaur. După cum știți, unora dintre aceste piese nu li s-a făcut reevaluarea, așa cum prevedea legea. De aceea, și suma de asigurare pentru unele a fost mai mică. În speță, chiar și pentru aceste exponate din tezaur care, din păcate au fost furate”, a conchis Natalia Intotero. Blestemul brățărilor dacice În timp ce „emblema” jafului din ianuarie rămâne Coiful de Aur de la Coțofenești, cele 3 brățări dacice care au fost de asemenea furate se înscriu într-o „tradiție” nefericită a statului român. Reamintim că 24 de brățări dacice din aur au fost găsite la situl Sarmizegetusa Regia, 15 dintre acestea fiind furate în anii 2000 și 2001. O parte s-au recuperat. Însă nu pentru mult timp. Trei dintre suspecți au fost eliberați După jaful de la Muzeul Drents din Assen, mai multe persoane au fost arestate în Olanda. Trei dintre aceștia sunt considerați de anchetatori autorii principali: Douglas Chesley W., Bernhard Z. şi Jan B. Aceștia se află în arest preventiv, în timp ce alți trei suspecți, despre care s-a crezut că au fost complici la furt, au fost scoși de sub urmărire penală. Un director demis, un ministru denunțat Directorul Muzeului Naţional de Istorie a României, Ernest Oberländer-Târnoveanu, care a împrumutat piesele de tezaur pentru expoziția de la Muzeul Drents, a fost demis de către ministrul Culturii, Natalia Intotero. Atât împotriva lui, cât și împotriva fostului ministru al Culturii, Raluca Turcan, Liga Studenților din Iași a depus un denunț pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu, cu privire la lipsa unei Hotărâri de Guvern prin care să fi fost aprobat exportul coifului de aur de la Coțofenești și a celor trei brățări dacice la expoziția organizată de Muzeul de Artă Drents din Assen, Olanda, de unde au fost furate. Sursă foto: colaj Gândul RECOMANDAREA AUTORULUI: ADIO, Coif! România a fost despăgubită cu 5,7 milioane de euro pentru valoarea inestimabilă a tezaurului furat în Olanda Cine este ASIGURATORUL Tezaurului Dacic FURAT din Muzeul Drents? Director Muzeu Istorie: „Asigurarea expoziției, peste 30 de milioane de euro” Ernest Târnoveanu, veriga dintre “Jaful secolului” și “Jaful mileniului”. Ce au în comun furtul tablourilor din Olanda și catastrofa tezaurului dacic
Deputat AUR, după despăgubirea pentru coiful de la Coțofenești furat: Aurul se plătește cu bani, dar memoria și identitatea nu au preț
Mihai Neamțu atrage atenția asupra faptului că furtul tezaurului care include coiful de la Coțofănești a fost, de la început, „un act de barbarie culturală, un atentat nu doar la adresa patrimoniului României, ci și la memoria colectivă a întregii Europe”. „Când cineva îndrăznește să fure o piesă-unicat, veche de peste două milenii, nu vorbim doar despre un delict penal, ci despre o crimă împotriva istoriei și a identității noastre naționale. Descoperit în 1929, coiful din aur masiv al geților este una dintre cele mai spectaculoase dovezi ale rafinamentului artistic și religios al strămoșilor noștri. Scenele de sacrificiu și simbolurile solare nu sunt simple ornamente, ci mărturii ale unei lumi spirituale complexe, ale unei civilizații care a lăsat urme adânci în cultura europeană. Este ca și cum cineva ar smulge o pagină din cronica neamului și ar arunca-o în întunericul pieței negre. În secolul XXI, când avem convenții internaționale și mecanisme de protecție a patrimoniului, astfel de furturi sunt cu atât mai scandaloase. Ele arată lăcomia fără margini a celor care reduc istoria la câteva lingouri de aur. O astfel de mentalitate transformă patrimoniul în pradă și cultura în monedă de schimb”, spune Neamțu. Deputatul consideră că se impune pedepsirea celor vinovați Deputatul AUR adaugă că despăgubirea de 5,7 milioane de euro, „oricât de semnificativă pare pe hârtie, nu poate vindeca rana lăsată de acest furt”. „Aurul se plătește cu bani, dar memoria și identitatea nu au preț. Singura compensație reală este recuperarea efectivă a coifului și readucerea lui în fața poporului român. Acest furt trebuie să ne mobilizeze pe toți: autorități, instituții culturale și opinie publică. România are datoria să-și apere patrimoniul cu aceeași fermitate cu care își apără frontierele”, mai spune Mihai Neamțu. Acesta este de părere că se impune pedepsirea exemplară a celor vinovați; întărirea cooperării internaționale pentru stoparea traficului de artefacte; dar și educarea tinerei generații în spiritul respectului față de patrimoniu. „Ca președinte al Comisiei de Cultură, condamn fără echivoc acest furt care ne-a lovit în inima istoriei. România nu poate accepta ca moștenirea sa geto-dacică să fie batjocorită. Coiful de la Coțofănești trebuie să se întoarcă acasă, iar acest episod rușinos trebuie să ne întărească hotărârea de a apăra fiecare comoară a neamului”, a declarat Mihai Neamțu, deputat AUR. Statul român, despăgubit cu 5,7 milioane de euro pentru furtul tezaurului dacic Statul român a fost despăgubit cu 5,7 milioane de euro pentru tezaurul furat din Olanda, din care face parte Coiful de la Coțofenești, un obiect cu valoare inestimabilă, precum și trei brățări dacice. Banii au ajuns deja la Muzeul Național de Istorie. Coiful de la Coțofenești și cele trei brățări dacice au fost furate în noaptea de 24 spre 25 ianuarie, din Muzeul Drents, Olanda, care găzduia expoziția „Dacia, imperiu de aur și argint”, care se aflau într-o expoziție în muzeul olandez.
Ministerul Culturii a făcut anunțul: România a primit despăgubiri de 5,7 milioane de euro pentru furtul tezaurului dacic din Olanda
Potrivit unui comunicat de presă transmis sâmbătă de Ministerul Culturii, România a încasat suma de 5,7 milioane de euro, reprezentând despăgubirea de asigurare pentru cele patru bunuri culturale mobile furate în ianuarie 2025 din Muzeul Drents, Olanda, respectiv Coiful de la Coțofenești și cele trei brățări dacice. Muzeul Național de Istorie a României a confirmat că suma integrală aferentă poliței de asigurare, respectiv 5.700.000 de euro, a fost virată de către asigurător, potrivit contractului încheiat între părți. Despăgubirea de asigurare pentru cele patru artefacte furate Aceasta reprezintă valoarea de asigurare a celor patru artefacte sustrase: trei brățări și Coiful dacic de la Coțofenești. „Ultima tranșă, în valoare de 855.000 euro, reprezentând 15% din valoarea totală, a fost virată în data de 12 septembrie, plata precedentă în valoare de 4.845.000 euro, reprezentând 85% din valoarea totală, fiind făcută în data de 25 august. În conformitate cu reglementările legale, conform comunicării primite din partea Ministerului de Finanțe, MNIR – care, la acest moment, a încasat integral asigurarea, va vira suma către bugetul de stat. La restituirea obiectelor asigurate, asigurătorul va solicita contravaloarea asigurării de la muzeu care, la rândul său, va solicita banii de la bugetul de stat”, transmite Ministerul Culturii. Pentru a asigura permanenta monitorizare a situației, la nivelul ministerului și MNIR va fi îmbunătățită funcționarea grupului de lucru prin adaptarea componenței sale la situația actuală, potrivit comunicatului de presă citat. „Ministrul Culturii, Andras Demeter, al treilea ministru la conducerea ministerului, de la momentul scoaterii tezaurului din țară, a solicitat propuneri de modificări a procedurilor privind expunerea temporară a obiectelor de patrimoniu din România, pentru a reduce riscul repetării unor asemenea evenimente extrem de grave, ce afectează dramatic patrimoniul național”, se mai arată în documentul citat. Statul român a fost despăgubit cu 5,7 milioane de euro pentru tezaurul furat din Olanda, din care face parte Coiful de la Coțofenești, un obiect cu valoare inestimabilă, precum și trei brățări dacice. Banii au ajuns deja la Muzeul Național de Istorie. Coiful de la Coțofenești și cele trei brățări dacice au fost furate în noaptea de 24 spre 25 ianuarie, din Muzeul Drents, Olanda, care găzduia expoziția „Dacia, imperiu de aur și argint”.
Procurorii olandezi au renunțat la acuzațiile împotriva a trei suspecți în cazul furtului tezaurului dacic din Muzeul Drents
Procurorii olandezi au anunțat retragerea acuzațiilor împotriva a trei suspecți în cazul furtului coifului de aur de la Coțofenești și a celor trei brățări dacice de la Muzeul Drents, din Assen, la expoziția „Dacia – Regatul de aur și argint”. Cei trei nu vor mai fi urmăriți penal după ce Parchetul Olandez a considerată că aceștia au un „rol prea mic” în cazul jafului de pe 25 ianuarie 2025. Deși i-au ajutat pe principalii suspecți cu acțiuni de sprijin, Parchetul consideră că nu se poate dovedi că aceștia știau că acțiunile lor erau legate de furt”, a transmis parchetul joi, potrivit nltimes.nl. A mai rămas un bărbat de 26 de ani din Heerhugowaard drept singurul suspect care va fi urmărit penal. El este suspectat de furtul plăcuțelor de înmatriculare și va fi chemat la o audiere cu ușile închise Jan B., 20 de ani, și Bernhard Z., 35 de ani, sunt, de asemenea, suspectați de furtul mașinii cu care au fugit, care ulterior a ars.Această mașină a plecat de la muzeu după furt și a fost găsită ulterior arsă sub un viaduct. Potrivit declarației lui Jan B., Douglas Chesley W., în vârstă de 36 de ani, a fost creierul din spatele jafului. Însă, toți suspecți își exercită dreptul de a păstra tăcerea. Dacă tezaurul dacic nu va fi recuperat, România ar putea primi 5,7 milioane de euro despăgubire în urma furtului tezaurului dacic de la Muzeul Drents din Olanda, a anunțat Muzeul Național de Istorie a României, în luna iulie. „Procedura privind compensarea financiară a prejudiciului rezultat în urma furtului celor patru bunuri aparținând patrimoniului cultural național al României, expuse în cadrul Muzeului Drents, se desfășoară în conformitate cu prevederile standard aplicabile în asemenea situații, care sunt întotdeauna indicate în asigurările pentru bunurile incluse în expoziții”, a transmis Muzeul Național de Istorie al României. Momentan, nu există indicii că artefactele dacice vechi de peste 2.000 de ani ar fi fost topite, ci ar fi ascunse pentru a fi vândute pe piața neagră. Sursa Foto: Profimedia Autorul recomandă: Anchetatorii olandezi sunt pe cale să găsească Coiful de la Coțofenești și brățările dacice. Planificatorul jafului știe unde sunt ascunse
Anchetatorii olandezi sunt pe cale să găsească Coiful de la Coțofenești și brățările dacice. Planificatorul jafului știe unde sunt ascunse
Anchetatorii olandezi ar putea afla unde se află Coiful de la Coțofenești și brățările dacice, furate la sfârșitul lunii ianuarie de la Muzeul Drents, după un jaf ca în filme. Planificatorul furtului urmează să fie audiat. Complicii lui, care au acceptat să coopereze cu polițiștii, susțin că este „singurul care știe unde se află ascunse piesele de aur”. Niciunul dintre persoanele audiate nu știu locul unde se află ascuns tezaurul dacic. Considerat „creierul operațiunii”, este vorba de un bărbat de 36 de ani, suspectat că a planificat în detaliu jaful de la Muzeul Drents din Olanda. Potrivit unei surse din anchetă, bărbatul urma să vândă tezaurul, jaful fiind comandat de un grup de interlopi, un club de motocicliști numit „Hells Angels”, potrivit Antena 3 CNN. El este singurul care nu a colaborat cu anchetatorii, ba chiar i-ar fi îndemnat pe complicii săi să tacă, având un comportament agresiv față de unul dintre complicii săi. Coiful de la Coțofenești, care datează din jurul anului 450 î.Hr., și brățările dacice, care ar fi fost create înainte de ocupația romană a Daciei (între secolele 2 î.Hr. – 1 d.Hr.), au fost jefuite pe 25 ianuarie 2025, de la Muzeul Drents, unde erau expuse. Coiful și brățările dacice din aur valorează în jur de 6 milioane de euro. Sursa Foto: Shutterstock Autorul recomandă: Istoria din spatele coifului dacic de la Coțofenești, unul dintre obiectele de aur FURATE de la Muzeul Drents Adevărata POVESTE a coifului de la Coțofenești, spusă de urmașa descoperitorului său. „NU a fost folosit pentru adăparea găinilor” Ce s-a aflat, la două luni de la FURTUL tezaurului românesc din Olanda, despre securitatea muzeului. Ce ar fi făcut hoții cu Coiful de la Coțofenești Coiful de la Coțofenești și celelalte artefacte dacice furate ar putea fi INTACTE, susțin procurorii olandezi Coiful de aur de la Coțofenești, sub formă de căciulă împletită. La București se fac deja comenzi
Guvernul olandez „presupune” că va trebui să plătească României daunele pentru coiful de la Coțofenești. Artefactele furate, de negăsit
Ministerul Educației din Țările de Jos a anunțat că „cel mai probabil” statul va trebui să plătească României daunele pentru coiful dacic de la Coțofenești și cele trei brățări de aur, furate de la Muzeul Drents. Guvernul olandez presupune că va trebui să ramburseze României daunele pentru coiful de aur și cele trei brățări de aur furate de la Muzeul Drents. Ministerul Educației, Culturii și Științei scrie că „cel mai probabil” va trebui să plătească pentru daune. Ministerul a rezervat deja 5,7 milioane de euro, suma pentru care erau asigurate coiful și cele trei brățări de aur, furate de la Muzeul Drents din Assen la sfârșitul lunii ianuarie, conform RTV Drenthe. Guvernul olandez a garantat parțial expoziția de la Muzeul din Assen Guvernul olandez a garantat parțial expoziția de la Muzeul din Assen, de unde au fost furate artefactele. Expoziția era asigurată pentru peste 30 de milioane de euro, din care statul olandez garanta nouă milioane de euro. Conform acestei scheme folosite de muzeele olandeze din 1989, Guvernul garantează parțial piese de muzeu care sunt împrumutate din străinătate pentru o expoziție temporară. De la introducerea sa, statul a garantat exponate în valoare de zeci de miliarde. Deoarece Guvernul este parțial responsabil pentru colecție, prima de asigurare pentru muzee poate fi redusă. Fără garanție, astfel de expoziții ar putea deveni inaccesibile pentru muzee. „Expoziții precum cea despre Dacia, care implică costuri ridicate de asigurare, sunt posibile datorită schemei. În același timp, arată că este o schemă de risc care (din fericire rareori) duce de fapt la riscuri pentru Guvernul central”, a scris ministrul într-o scrisoare adresată Camerei Reprezentanților. Muzeul Drents a folosit această schemă pe scară largă, de treisprezece ori din 2013. „După furtul de la Assen, va fi probabil prima dată când va trebui plătită o sumă substanțială”, a scris Ministerul. Până la furtul de la Muzeul Drents din ianuarie anul acesta, un total de „doar” 8.000 de euro fuseseră plătiți în daune. În acest moment, soluționarea cererilor de despăgubire pentru furtul de artă este încă în curs de desfășurare. Parchetul presupune că artefactele nu au fost topite și sunt încă ascunse undeva Ministerul scrie că „recentul furt din 25 ianuarie 2025 în Muzeul Drents este primul caz în care înțelegerea va duce, cel mai probabil, la plata de daune”. În cazul în care coiful și brățările sunt recuperate dar deteriorate, statul va trebui să plătească daunele. „Furtul a fost un eveniment foarte emoționant pentru toți cei implicați în Olanda și România”, scrie ministrul Eppo Bruins. „Încă sper că această moștenire culturală importantă va fi găsită. Toate eforturile se concentrează pe asta.” Parchetul presupune că artefactele nu au fost topite și sunt încă ascunse undeva. Trei suspecți se află în prezent în custodie, invocând dreptul de a păstra tăcerea. În timpul primei audieri publice în instanță, procurorul a spus că vor fi solicitate daune de la suspecți dacă coiful și brățările nu sunt returnate: „Având în vedere mărimea sumei, asta ar putea însemna că vor avea datorii serioase pentru tot restul vieții”. Nu este clar când Guvernul olandez va plăti daunele. Asigurătorul încă procesează cererile de despăgubire. Dacă coiful și brățările sunt găsite după plata daunelor, Guvernul olandez poate primi banii înapoi. Foto: Profimedia CITIȚI ȘI: Coiful de la Coțofenești și celelalte artefacte dacice furate ar putea fi INTACTE, susțin procurorii olandezi Poliția olandeză a trimis doi agenți sub acoperire să „cumpere” tezaurul dacic furat. Câți bani vor hoții pentru brățări și coiful de la Coțofenești Adrian Sabău, originar din București, a absolvit studiile de licență la Universitatea din București. Aflat la începutul carierei la “Gândul”, a mai lucrat anterior ca traducător. Este pasionat … vezi toate articolele
Coiful de la Coțofenești și celelalte artefacte dacice furate ar putea fi intacte, susțin procurorii olandezi
Judecătorii din Assen au decis să prelungească mandatul de arestare preventivă pentru doi bărbați arestați în cazul furtului artefactelor dacice de la muzeul Drents de pe 24 ianuarie. Procurorul a declarat că nu crede că artefactele furate, inclusiv coiful de la Coțofenești, au fost topite și că unul dintre principalii suspecți ar putea să fie în posesia obiectelor furate. Vineri, un judecător de la Tribunalul Districtual din Olanda de Nord a ordonat ca doi suspecți – Douglas W. (în vârstă de 36 de ani) și Bernard Z. (în vârstă de 35 de ani) – să rămână în arest pentru încă 90 de zile în așteptarea unor anchete suplimentare, conform Dutch News. Ei au fost acuzați de trei infracțiuni legate de presupusa lor implicare în jaf: provocarea unei explozii, deteriorarea muzeului și furtul artefactelor. Un al treilea suspect, în vârstă de 20 de ani, este, de asemenea, arestat. Tânărul de 20 de ani ar fi cumpărat barosul folosit în jaf la un magazin local de bricolaj și a fost arestat la sfârșitul lunii aprilie, în urma unei operațiuni sub acoperire. Toți trei provin din același oraș de lângă Amsterdam. Suspecții refuză să vorbească Poliția încă caută alte patru persoane suspectate că au jucat roluri secundare în furtul artefactelor, despre care experții în artă cred că ar fi imposibil de vândut. Unul dintre suspecți, identificat de presa olandeză ca fiind Douglas W., a insistat că este nevinovat, a relatat postul național de televiziune NOS, citat de Associated Press. „Stau aici nevinovat și viața mea este distrusă”, a spus el în instanță. În total, șapte suspecți din Heerhugowaard și din împrejurimi au fost arestați în legătură cu jaful. În timpul audierii, judecătorii i-au îndemnat pe cei doi suspecți să vorbească despre jaf, ambii refuzând să vorbească în ciuda multitudinii de dovezi împotriva lor. „Să rămâi tăcut s-ar putea să nu fie cel mai bun lucru de făcut și poate fi un factor agravant”, a spus președintele juriului. Procesul ar putea începe în al doilea trimestru din 2026 Cei doi suspecți principali și tânărul de 20 de ani care ar fi făcut parte din echipa de jaf vor apărea în instanță în iulie, iar departamentul de urmărire penală spune că speră ca procesul propriu-zis să înceapă în al doilea trimestru al anului 2026. Dacă artefactele nu sunt găsite, Olanda s-ar putea confrunta cu o cerere de despăgubiri mai multe milioane de euro. Coiful de la Coțofenești, realizat din aur aproape pur și datează din secolul al V-lea î.Hr., este o comoară națională românească. A fost împrumutat Muzeului Drents din Assen în cadrul expoziției “Dacia – Imperiul de Aur și Argint”. Foto: Profimedia CITIȚI ȘI: Adrian Sabău, originar din București, a absolvit studiile de licență la Universitatea din București. Aflat la începutul carierei la “Gândul”, a mai lucrat anterior ca traducător. Este pasionat … vezi toate articolele
Ce s-a aflat, la două luni de la furtul tezaurului românesc din Olanda, despre securitatea de la Muzeul Drents / Hoții ar fi distrus Coiful de la Coțofenești
Securitatea expoziţiei „Dacia – Empire of Silver and Gold”, de la Muzeul Drents nu a funcţionat corespunzător în timpul furtului Coifului de aur de la Coţofeneşti şi a celor trei brăţări de aur. Este concluzia lui Ernest Oberländer-Târnoveanu, fost director al Muzeului Naţional de Istorie din Bucureşti şi curator al expoziţiei. Muzeul Drents nu a dorit să facă nicio declaraţie cu privire la circumstanţele furtului, de la care a trecut ceva vreme, fără rezultate concrete ale anchetei. România rămâne definitiv fără Coiful de aur de la Coțofenești? În plus, Coiful de aur de la Coțofenești – care a fost sustras de la muzeul din Olanda – ar fi, cel mai probabil, deteriorat. Se pare că dovadă în acest sens ar sta imaginile de pe camerele de supraveghere obţinute de anchetatori, în care se vede că hoţii, în graba lor, l-ar fi aruncat pe calea de evacuare, potrivit informațiilor Antena 3. Dacă Coiful şi brăţările de aur nu sunt găsite, guvernul olandez se poate aştepta la o cerere de despăgubire, iar suma ar putea ajunge la 5,8 milioane de euro. În plus, Poliția Olandeză a anunțat că se fac căutări într-o zonă destul de extinsă, inclusiv cu detectoarele de metal, cu scopul de a se găsi obiectele de tezaur furate. Protecţia cu fum a Muzeului Drents din Assen a eşuat Directorul demis al Muzeului Național de Istorie a României a dezvăluit unei publicaţii olandeze că hoţii ar fi încercat să mai ia un coif de aur pe care nu l-au putut scoate din vitrina în care era expus, după cum relatează publicaţia Dagblad van het Noorden, citat de News.ro. „Spaţiul expoziţional ar fi trebuit să fie umplut cu fum lăptos în câteva secunde de la explozie, în care să nu mai poţi vedea nimic”, spune Oberländer-Târnoveanu. „Nici măcar propriile mâini. În Assen, apariţia fumului a fost prea lentă. De ce mecanismul nu a funcţionat cum trebuie?” Oberländer-Târnoveanu a fost directorul Muzeului Naţional de Istorie din Bucureşti, de la care Muzeul Drents a împrumutat piesele. Reamintim că el a fost demis de ministrul Culturii în urma furtului de artă. La două luni de la furtul aurului, el are încă întrebări. „Ceea ce nici eu nu înţeleg este: cum au putut vitrinele să se spargă atât de repede? Asta nu ar trebui să fie posibil.” Trei suspecţi au fost arestaţi după jaful de la Muzeul Drents În noaptea de 24 ianuarie spre 25 ianuarie, infractorii au reuşit să deschidă o uşă a Muzeului Drents cu explozibil. În câteva minute, ei au reuşit să fure cele mai importante comori. Valoarea totală a acestora a fost stabilită la 5,8 milioane de euro. La puţin mai puţin de o săptămână de la jaf, trei suspecţi au fost arestaţi în Heerhugowaard, iar ulterior un al patrulea. Trei dintre aceştia sunt încă în arest. O femeie a fost eliberată, dar este încă suspectă. Un al cincilea suspect este încă în libertate. Ministerul Educației și implicit guvernul olandez, garantează pentru puțin peste 9 milioane de euro Conform datelor obţinute de RTV Drenthe, statul olandez este responsabil pentru pagubele produse operelor de artă cu puţin peste 9 milioane de euro. În caz de furt, pierdere sau deteriorare, guvernul trebuie să plătească pentru daune. Numai în cazul în care daunele depăşesc 9 milioane de euro, trebuie să intervină asigurarea Muzeului Drents. Cum însă operele de artă furate sunt asigurate pentru 5,8 milioane, asigurarea Muzeului Drents nu trebuie să intervină. Publicația olandeză RTV Drenthe scrie că Ministerul olandez al culturiii a garantat pentru 30% din valoarea totală a poliției încheiate de cele două muzee, drept urmare ar putea suporta plata daunelor. Acest lucru reprezintă 30% din valoarea totală asigurată. Asta înseamnă că, în caz de furt, pierdere sau deteriorare, Olanda este parțial responsabilă și trebuie să plătească. Mara Răducanu este jurnalist de eveniment. A terminat Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării din București și a lucrat la mai multe publicații, precum Jurnalul național, Evenimentul … vezi toate articolele