MNIR: Peste 9.000 de persoane au admirat coiful de la Coţofeneşti şi brăţările dacice în perioada 22 aprilie-3 mai
În perioada 22 aprilie-3 mai, peste 9.000 de vizitatori au trecut pragul Muzeului Național de Istorie a României pentru a vedea coiful de Coțofenești și cele două brățări dacice, care au fost readuse recent în țară. Potrivit MNIR, în perioada următoare, coiful de la Coțofenești va fi supus unor analize științifice detaliate, în vederea completării documentației ce urmează a fi înaintată Comisiei Naționale a Muzeelor și Colecțiilor. De asemenea, „coiful de la Coțofenești va fi subiectul unor investigații neinvazive”, care includ examinări macroscopice și microscopice pentru evaluarea stării de conservare, mai menționează MNIR. De asemenea, vor fi utilizate metode moderne precum „spectroscopie cu fluorescență de raze X (XRF) – tehnică de analiză neinvazivă pentru determinarea compoziţiei elementale” și fotogrametria, „prin care se poate construi un model 3D fidel, util pentru documentare, prezentare și arhivare digitală”. MNIR mai precizează că specialiștii vor realiza măsurători detaliate și o cartografiere completă a eventualelor deformări sau intervenții anterioare, urmând ca rezultatele să fie comparate cu cele existente dinaintea furtului, pentru a identifica „eventualele modificări survenite și pentru stabilirea celor mai bune metode și tehnici de restaurare”. Totodată, cei care nu au reușit să ajungă la muzeu pentru a admira tezaurul dacic revenit în țară, vor putea să mai vadă doar cele două brățări dacice din aur. Acestea nu necesită intervenții de restaurare și vor putea fi admirate în expoziția permanentă Tezaurul Istoric. În data de 21 aprilie, coiful de la Coţofeneşti şi două brăţări dacice, recuperate în urma furtului din 2025 de la muzeul Drents din Olanda, au fost readuse în ţară.
Directorul MNIR respinge speculațiile: Nu există nicio îndoială asupra autenticității coifului de la Coțofenești
Întrebat despre informațiile apărute în presa olandeză privind modul în care ar fi fost găsit coiful de la Coțofenești, directorul muzeului a precizat că nu poate confirma astfel de detalii, deoarece țin de ancheta autorităților. „Astea sunt zvonuri pe care eu nu le pot confirma. Poate la un moment dat autoritățile, cei care s-au ocupat de caz, le vor putea confirma. Dar asta nu este treaba mea acum”, a spus Cornel Constantin Ilie. El a subliniat că specialiștii muzeului au verificat coiful de la Coțofenești și cele două brățări dacice și nu există dubii privind autenticitatea acestora. „Ceea ce vă pot spune, că din punctul nostru de vedere, al profesioniștilor, noi nu avem în momentul de față absolut nicio îndoială că aceste obiecte sunt obiectele originale”, a explicat directorul MNIR. Potrivit acestuia, artefactele au fost analizate în detaliu, inclusiv microscopic, și comparate cu datele existente anterior furtului. „După ce au fost făcute inclusiv analize microscopice pe acest obiect, după ce au fost verificate absolut toate particularitățile acestui obiect, inclusiv partea de restaurare, nu avem nicio îndoială asupra autenticității”, a subliniat Constantin Ilie. Detaliul care confirmă autenticitatea coifului „Și vă dau doar un singur element care să vă convingă, că deja s-a mai vorbit despre obiecte ca fiind copii sau ce se mai vehiculează, este deja absurd. Acea bucată de obrăzar care s-a desprins atunci când a fost scos din vitrină, scăpat din mână, ce s-a întâmplat cu el, deci s-a desprins pe urma veche de restaurare. Dacă priviți și în vitrină, pentru că noi am făcut exact această operațiune, acea zonă care este restaurată se potrivește perfect cu zona care… deci se îmbină perfect. Dacă cineva poate să-mi spună că s-a replicat coiful din aur, dar au fost atât de maniaci, ca să zic așa, încât au restaurat și urma veche de restaurare a coifului, atunci dați-mi voie să am mari îndoieli că se putea întâmpla acest lucru. Deci, ca să fie foarte clar, din punctul nostru de vedere, după ce am văzut foarte clar și am analizat și am stabilit toate detaliile, toate elementele, acestea sunt obiectele originale și noi nu avem absolut nicio îndoială asupra autenticității”, a mai spus Cornel Constantin Ilie.
Cât costă să vizitezi Muzeul Național de Istorie a României, unde va fi expus coiful de la Coțofenești
Coiful de la Coțofenești și cele două brățări dacice vor putea fi văzute de public la Muzeul Național de Istorie a României între 22 aprilie și 3 mai. Ulterior, acestea vor fi incluse într-o campanie de prezentare în mai multe regiuni ale țării. Muzeul Național de Istorie a României este deschis de miercuri până duminică, între orele 10:00 și 18:00, iar ultima intrare este la 17:15. Luni și marți este închis. Cât costă biletul Prețurile pentru vizitarea Muzeului Național de Istorie a României sunt: 32 de lei – adulți 16 lei – pensionari 8 lei – elevi și studenți Detalii despre Coiful de la Coțofenești Coiful de la Coțofenești este una dintre cele mai cunoscute piese de aur din patrimoniul României, alături de tezaurul de la Pietroasele, fiind una dintre cele mai reprezentative descoperiri arheologice de pe teritoriul României. Descoperit înainte de 1927, în apropierea satului Coțofenești, județul Prahova, coiful a fost găsit întâmplător de mai mulți copii. Ulterior, piesa a ajuns în posesia unui colecționar, iar în 1929 a fost donată statului și inclusă în colecțiile Muzeului Național de Antichități. Din 1972, coiful a fost expus la Muzeul Național de Istorie a României, unde a fost văzut de milioane de vizitatori. Realizat din aur, coiful datează din secolul al IV-lea î.Hr. și este considerat o capodoperă a artei traco-getice. Specialiștii consideră că piesa a aparținut unui conducător get, fiind un obiect de prestigiu, posibil folosit în ceremonii. De-a lungul timpului, coiful a fost expus și în mari muzee din Europa, contribuind la creșterea notorietății sale internaționale.
Coiful de la Coțofenești este expus pentru prima dată după revenirea sa în țară
„Începând cu data de 22 aprilie și până pe 3 mai 2026, aceste piese excepționale, recuperate, vor putea fi admirate de publicul larg, la Muzeul Național de Istorie a României, în timpul programului de vizitare, de miercuri până duminică, în intervalul orar 10.00 – 18.00”, a transmis instituția. Piesele vor fi prezentate mai întâi presei, marți seară, la Muzeul Național de Istorie a României, aceasta fiind prima prezentare după revenirea lor în țară. Coiful de la Coțofenești și trei brățări dacice au fost furate în ianuarie 2025 de la Muzeul Drents din Assen, unde erau expuse în cadrul expoziției „Dacia – Regatul aurului și argintului”. Hoții au folosit explozibili pentru a forța accesul în muzeu, apoi au spart vitrinele și au sustras obiectele. Coiful și două dintre brățări au fost recuperate la începutul lunii aprilie 2026, după mai bine de un an de la furt. Obiect unicat al lumii getice Coiful de la Coțofenești este considerat unul dintre cele mai spectaculoase artefacte din patrimoniul arheologic al României, o piesă cu valoare „arheologică, istorică și artistică excepțională”, potrivit muzeului. Realizat din aur și datat în secolul al IV-lea î.Hr., coiful este decorat cu motive complexe, inclusiv o pereche de ochi apotropaici pe partea frontală și scene de sacrificiu pe obrăzare, părțile laterale ale coifului, care acoperă obrajii. Specialiștii îl consideră un obiect unicat, asociat elitei getice, și o mărturie a legăturilor culturale dintre spațiul carpato-dunărean și lumea greacă sau scitică. Descoperit în anii 1920 în județul Prahova, coiful a devenit una dintre cele mai reprezentative piese ale tezaurului istoric al României.
Guvernul anunță restituirea parțială a despăgubirilor primite după jaful Coifului de la Coțofenești și al brățărilor dacice
Ioana Dogioiu a declarat că autoritățile se concentrează în prezent pe evaluarea obiectelor de patrimoniu recuperate. În plus, purtătoarea de cuvânt a precizat că o parte din suma primită ca despăgubiri va acoperi costul evaluării, dar și contravaloarea brățării dacice care nu a fost returnată. „Din banii respectivi, în primul rând se va face o evaluare a stării obiectelor găsite. Înțeleg că la coif ar fi minime probleme în zona obrăzarului, dar absolut nesemnificative. După ce se va face evaluarea, se vor face eventuale reparații necesare. Se va scădea, desigur, cea de-a treia brățară, dacă până atunci nu va fi găsită. Și minus acești bani, suma, sigur, va fi restituită”, a declarat Dogioiu, vineri, într-o conferință de presă. Potrivit declarațiilor făcute de Oana Țoiu, ministrul Afacerilor Externe, este vorba de o sumă de 5,85 milioane de euro. Autoritățile olandeze au anunțat, joi, că două brățări și coiful de la Coțofenești au fost recuperate. Tezaurul dacic fusese furat la sfârșitul lunii ianuarie 2025 din Muzeul Drents.
UPDATE: Este oficial! Coiful de la Coțofenești și două brățări dacice au fost recuperate / Informații despre cea de-a treia brățară / Artefactele, predate autorităților române
Autoritățile olandeze au predat oficial României Coiful de la Coțofenești și două brățări dacice care au fost recuperate în urma anchetei declanșate după jaful din ianuarie 2025. Predarea a avut loc chiar la sediul muzeului din Drents. La eveniment au participat procurorul-șef al Parchetului Olandei de Nord, liderul român al echipei comune de anchetă din cadrul PICCJ și membrul național al României la Eurojust. „În cursul zilei de astăzi, 2 aprilie 2026, la sediul muzeului din Drents, autoritățile judiciare neerlandeze au predat către autoritățile române obiectele de patrimoniu recuperate, respectiv Coiful de la Coțofenești și două dintre cele trei brățări dacice de aur”, transmite Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție printr-un comunicat de presă. UPDATE. MAI: Cooperare internațională pentru recuperarea obiectelor din tezaurul dacic din Țările de Jos „Succesul în această cauză constituie un exemplu de bune practici în domeniul cooperării judiciare internaționale, evidențiind rolul decisiv al autorităților olandeze partenere, a căror intervenție a făcut posibilă descoperirea și recuperarea bunurilor”, au transmis oficialii Ministerului Afacerilor Interne (MAI), după anunțul oficial privind recuperarea obiectelor din tezaurul dacic, în urma investigațiilor efectuate în cadrul echipei comune de anchetă încheiate între autoritățile judiciare din Regatul Țărilor de Jos și autoritățile judiciare din România. Potrivit MAI, în cursul zilei de joi, la sediul Muzeului Drents, autoritățile judiciare neerlandeze au predat autorităților române obiectele de patrimoniu recuperate, respectiv Coiful de la Coțofenești și două dintre cele trei brățări dacice de aur, furate la 24 ianuarie 2025 din expoziția „Dacia! Regatul aurului și argintului”, organizată de Muzeul Drents. La eveniment au participat procurorul-șef al Parchetului Olandei de Nord, liderul român al echipei comune de anchetă din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și reprezentantul național al României la Eurojust. Obiectele de patrimoniu au fost recuperate în cadrul dosarului penal în care parchetul neerlandez a sesizat instanța cu privire la acordurile încheiate cu trei persoane care au calitatea de inculpați. De amintit că, la scurt timp după comiterea faptei, Inspectoratul General al Poliției Române a fost notificat cu privire la faptul că la Muzeul Drents din Regatul Țărilor de Jos, unde avea loc expoziția „Dacia! Regatul aurului și argintului”, organizată în cooperare cu Muzeul Național de Istorie, s-a produs o explozie. Astfel, a fost deschis un dosar penal, în cadrul căruia au fost efectuate cercetări de către procurori din cadrul Parchetului General și specialiști din cadrul Inspectoratului General al Poliției Române. „Încă de la acel moment, Ministerul Afacerilor Interne și Poliția Română au fost în contact permanent cu autoritățile din Olanda, fiind activate toate mecanismele de cooperare polițienească internațională”, au transmis oficialii MAI, muțumind autorităților din Regatul Țărilor de Jos, în special ministrului Afacerilor Interne al Olandei, domnul Pieter Heerma, pentru profesionalismul și transparența cu care au gestionat ancheta privind furtul comorilor dacice de la Muzeul Drents. De asemenea, MAI a transmis mulțumiri Parchetului General și polițiștilor români care, prin implicarea și efortul lor constant, contribuie la protejarea patrimoniului cultural și la cooperarea internațională în anchete complexe precum aceasta. UPDATE Procuror: Coiful are daune minore, brățările sunt intacte Coiful de aur de la Cotofenești a suferit daune minore. „Prezintă câteva îndoituri, dar acestea pot fi reparate complet. Brățările nu sunt deteriorate”, a spus procurorul în cadrul conferinței de presă. UPDATE MAE român: România o să restituie suma de 5,85 de milioane de euro, primită drept despăgubiri România o să restituie suma de 5,85 de milioane de euro, primită drept despăgubire ca urmare a jafului. „Ca urmare a activării mecanismelor internaționale de asigurare și despăgubire, România a încasat suma de 5,85 milioane de euro, fonduri care vor fi restituite după ce expertiza de specialitate va confirma starea de conservare a obiectelor”, a anunțat ministra de Externe, Oana Țoiu. UPDATE Avocații suspecților, implicați în recuperare Potrivit RTV Drenthe, avocații suspecților au fost cei care au predat artefactele. „Obiectele de artă ne-au fost predate ieri prin intermediul avocaților inculpaților. În cadrul acestui proces s-au încheiat acorduri procedurale. Conținutul acestor acorduri va fi discutat în scurt timp în sala de judecată”, a explicat procurorul. Procesul celor trei suspecți, aflați acum în arest, este programat să înceapă la mijlocul lunii aprilie. Artefactele vor fi returnate României cât mai curând posibil, a anunțat procurorul. UPDATE Daniela Buruiană: Găsirea artefactelor, „rezultatul unei bune cooperări” „În ultimul an și două luni, am colaborat cu Țările de Jos în acest sens. La zece zile după jaf, am înființat o echipă specială împreună cu Țările de Jos pentru a da de urma comorilor de artă. Acum, eforturile noastre dau roade. Suntem foarte mulțumiți de acest lucru. Acesta este rezultatul unei bune cooperări”, a declarat Daniela Buruiană. UPDATE Informații despre cea de-a treia brățară Autoritățile olandeze au anunțat, în cadrul conferinței de presă, că vor continua căutările pentru recuperarea celei de-a treia brățări care face parte din tezaurul românesc. UPDATE Suspecții au ajutat autoritățile să recupereze artefactele Potrivit RTV Drenthe, ministerul Justiției din Olanda a încheiat acorduri cu suspecții implicați în furtul de opere de artă în vederea restituirii acestora. Asta înseamnă că suspecții au ajutat autoritățile judiciare să recupereze operele de artă. UPDATE 15:05 Este oficial! Coiful de la Coțofenești și două brățări de aur au fost recuperate Autoritățile olandeze au anunțat, joi, că două brățări și coiful de la Coțofenești au fost recuperate. Tezaurul dacic fusese furat la sfârșitul lunii ianuarie 2025 din Muzeul Drents. În aceste momente are loc o conferință de presă, în cadrul căreia au fost dezvăluite artefactele recuperate. Sursa foto: captură video NOS.nl UPDATE: Ministrul Afacerilor Externe a transmis că autoritățile olandeze au informat partea română despre evoluții în cazul tezaurului. Potrivit MAE, procurorul de caz olandez va face o conferință de presă la ora 14:00 (15:00 ora României). Știre inițială: Potrivit surselor RTV Drenthe, coiful, furat în luna ianuarie a anului trecut, a fost recuperat. NL Times menționează faptul că autoritățile olandeze nu au confirmat acest lucru, însă Parchetul a anunțat o conferință de presă la ora 14:00, ora Olandei (ora 15:00, ora României), pentru a face publice „noile evoluții” ale
Coiful de la Coțofenești și brățările dacice au intrat în posesia autorităților române
„În cursul zilei de astăzi, 2 aprilie 2026, la sediul muzeului din Drents, autoritățile judiciare neerlandeze au predat către autoritățile române obiectele de patrimoniu recuperate, respectiv Coiful de la Coțofenești și două dintre cele trei brățări dacice de aur”, transmite Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție printr-un comunicat de presă. Predarea a avut loc chiar la sediul muzeului din Drents. La eveniment au participat procurorul-șef al Parchetului Olandei de Nord, liderul român al echipei comune de anchetă din cadrul PICCJ și membrul național al României la Eurojust. „Succesul în această cauză constituie un exemplu de bune practici în domeniul cooperării judiciare internaționale, evidențiind rolul decisiv al autorităților străine partenere, a căror intervenție strategică a făcut posibilă descoperirea și recuperarea bunurilor”, se mai arată în comunicat. Artefactele au fost furate în luna ianuarie a anului trecut după ce au fost expuse la Muzeul Drents în cadrul expoziție „Dacia! Regatul aurului și argintului”
Fostă ministră a Culturii, după recuperarea Coifului de la Coțofenești: Nu am avut nicio îndoială că piesa de tezaur va fi recuperată
Fosta ministră a Culturii, Raluca Turcan, a reacționat joi, într-o postare pe Facebook, la anunțul autorităților olandeze, dar și al celor române, privind recuperarea coifului de la Coțofenești și a două din cele trei brățări dacice, furate din Muzeul Drents la sfârșitul lunii ianuarie 2025. „Sunt extrem de fericită și nu am avut nicio îndoială că, mai devreme sau mai târziu, această piesă de tezaur va fi recuperată. Absolut nicio îndoială. Contractul de asigurare a fost unul solid, dovadă că olandezii au plătit imediat despăgubirea de aproape 6 milioane de euro”, a scris Turcan pe Facebook. Ea a apreciat eforturile depuse de autorități, arătând că „poliția olandeză s-a străduit foarte mult și nu a abandonat căutarea” artefactelor. „Poliția olandeză s-a străduit foarte mult și nu a abandonat căutarea, deoarece asigurarea a fost mare și nimeni nu și-a imaginat că vor ajunge să o plătească vreodată. Felicitări, de asemenea, Poliției Romane, pentru profesionalism si determinare!”, a mai spus Turcan în mesajul său. În același timp, fostul ministru a criticat atacurile la adresa specialiștilor din muzee, pe care le consideră nejustificate. „Să nu uităm un lucru profund nedrept care s-a întâmplat în Romania – specialiști cu o reputație profesională ireproșabilă din domeniul muzeal au fost atacați și denigrați din cauza unor hoți! Un prim ministru si un partid aflat la guvernare si-au făcut o temă de campanie din atacarea unor oameni fără nicio vină! Și la ce i-a ajutat? La nimic. Nici specialiștii din muzee și nici oamenii politici nu pot controla când dau hoții spargeri. Hoția trebuie condamnată unanim și nu oamenii care încearcă să își facă treaba ca la carte”, a adăugat aceasta. Raluca Turcan era ministru al Culturii la momentul deciderii transferului tezaurului dacic la Muzeul Drents, în vederea organizării unei expoziții. Ea a fost prezentă la momentul deschiderii expoziţiei „Dacia! Regatul aurului şi argintului”, găzduită în iulie 2024. La momentul jafului, Raluca Turcan explica faptul că ministerul Culturii nu decide cu privire la conţinutul colecţiilor prezentate în expoziţii şi orice aprobare de export temporar de bunuri culturale se face doar cu avizul specialiştilor din Comisia Naţională a Muzeelor şi Colecţiilor
Ministrul Culturii, după recuperarea tezaurului dacic: Un semnal clar al eficienței cooperării noastre
„După conferința de presă susținută astăzi de autoritățile olandeze, am avut o convorbire telefonică cu omoloaga mea din Regatul Țărilor de Jos, doamna Rianne Letschert, ministrul educației, culturii și științei. I-am transmis că suntem încântați de aceste vești, care fac posibilă readucerea acasă a unui tezaur inestimabil”, se arată în mesajul publicat de ministru pe Facebook. În cadrul discuției, ministrul român și-a exprimat recunoștința profundă pentru angajamentul instituțiilor olandeze care au făcut posibilă localizarea artefactelor, subliniind: „Această evoluție este un pas important și un semnal clar al eficienței cooperării noastre”. „Recuperarea acestor artefacte nu este importantă doar pentru România, ci și pentru responsabilitatea comună pe care o avem în protejarea patrimoniului cultural european”, mai spune ministrul Andras. Autoritățile olandeze au anunțat joi că două brățări și coiful de la Coțofenești, care au fost furate din Muzeul Drents în luna ianuarie 2025, au fost recuperate. Artefactele au intrat în posesia autorităților române.
Un an de la furtul Coifului dacic de la Coțofenești / Detectiv de artă: Coiful de la Coțofenești va fi returnat
25 ianuarie 2025. La Muzeul Drents din centrul micului oraș olandez Assen este în desfășurare expoziția românească „Dacia – Imperiul Aurului și Argintului”, în care sunt expuse obiecte de o valoare inestimabilă: un coif dacic, datând din prima jumătate a secolului IV î.Hr., împreună cu trei brățări din aur pur. Este ora 4.15 în această dimineață de sâmbătă, în care orașul e cufundat în beznă și liniște. Doar că o bubuitură teribilă strică liniștea dimineții. Zgomotul bubuiturii e grozav. Se aude până departe în această micuță cetate olandeză. Trei minute Trei persoane intră în muzeu, cu un ciocan sparg vitrina care adăpostește neprețuitul coif dacic de la Coțofenești (expus în original!), împreună cu trei brățări dacice, din cel mai pur aur și dispar în noapte. Totul a durat mai puțin de trei minute. Vitrina care adăpostea coiful a fost spartă nepermis de repede. Asta pentru că directorul muzeului a ignorat sugestiile asiguratorului de a opta pentru ceva mult mai rezistent, demn de obiectul expus. Ce nu înțelesese directorul muzeului (sau poate doar a ignorat cu bună-știință) era că valoarea spirituală a acestui coif înseamnă mai mult decât orice sumă aruncată într-un cont. O valoare simbolică mai mare decât orice sumă în bani, aruncată într-un cont Coiful dacic de la Coțofenești înseamnă putere sacră, război, regalitate, religie, toate unite prin aurul din care este făcut. Aur nu pentru valoarea lui economică, ci pentru semnificația lui sacră. Aurul este spiritualitate, incoruptibilitate, nemurire, lumină, legătură cu divinul. Coiful din aurul cel mai pur, purtat pe cap indică o legătură directă cu sacralitatea, cu ordinea cosmică. Nu-l poartă oricine și nu-l poartă oricând – elementele de decor spun asta. Coiful acesta era purtat de un rege – preot (căci în lumea geto-dacică (și, în general, tracică) puterea politică era egală cu funcția sacrală). Ochii înseamnă veghe, dar și inițiere și transcendență. Ochii sunt simbolul atenției permanente – apanajul conducătorului, care vede vizibilul și invizibilul și ar mai fi multe de zis. Circ și întrebări Doar atât, că acest obiect cu puteri de Departe a dispărut în noapte, învelit, probabil, într-un prosop sau o cârpă modestă sau poate nici măcar atât – într-un rucsac făcut în China. Iar acum începe un circ. Un lanț de incredibile bâlbâieli cu menire explicativă venite din București: cum a fost posibil să expui un asemenea tezaur în original și mai ales într-un muzeu de o anvergură atât de mică? Cine a semnat decizia de scoatere din țară a pieselor din tezaurul dacic și în baza cărui temei legal? A existat o evaluare de risc înainte de transfer? Oberländer: „Muzeul-gazdă a mințit în legătură cu măsurile de securitate” Directorul Muzeului de Istorie a României din București, Ernest Oberländer-Târnoveanu, a fost demis de ministrul de atunci al Culturii, acuzat de o proastă gestionare a comunicării și de lipsă de transparență în privința circumstanțelor expoziției. Oberländer a mai spus și că responsabilitatea siguranței tezaurului aparținea muzeului-gazdă, care ar fi mințit în legătură cu măsurile de securitate care au fost luate. În privința comunicării, de ce nu a fost făcută o conferință de presă comună România – Olanda și de ce informațiile furnizate publicului român sunt fragmentare și neuniforme? Dar probabil că cea mai la îndemână întrebare rămâne cea care este pe buzele tuturor: cum a fost posibil furtul unor artefacte de o asemenea valoare inestimabilă în doar câteva secunde? Detectiv: „Coiful e intact” La un an de la furtul celui mai de preț obiect identitar al devenirii României, coiful de la Coțofenești este, consideră detectivul de artă Arthur Brand, intact, împreună cu brățările. Asta pentru că, dacă ar fi fost topit, valoarea lui nu ar mai fi fost aceeași. În patru zile de la comiterea furtului, mai mulți suspecți sunt arestați, dar niciunul nu pare dispus să vorbească despre coif. În luna mai a anului trecut, au apărut zvonuri potrivit cărora o bandă de interlopi din România ar fi comandat furtul coifului. „Bănuiesc că prada este ascunsă sau îngropată undeva” Procurorul general al României, Alex Florența, investighează dacă nu cumva coiful este folosit pe post de monedă pentru eliberarea unui infractor. Arthur Brand a declarat publicației olandeze rtvdrenthe.nl despre unul dintre suspecți: „După arestările inițiale, poliția l-a eliberat. Apoi a fost abordat de ofițeri sub acoperire. A spus că unul dintre bărbați a plecat cu coiful și ulterior s-a întors. Asta înseamnă că cineva știe unde este coiful. Cu cât sunt mai puțini oameni care știu despre el, cu atât mai puțin este probabil să se vorbească despre asta. Bănuiesc că prada este ascunsă sau îngropată undeva”. „Cu cât autorii au mai puțin timp la dispoziție pentru a topi, vinde sau scoate ilegal obiecte din țară, cu atât mai bine. Dacă ar fi durat mai mult, oricum nu ai fi văzut-o”, spune Brand. Ar putea fi implicați directori? „N-am luat niciodată în considerare că ar fi implicați directori”, spune Brand. „Mi se pare foarte puțin probabil în acest caz. Nu am mai întâlnit așa ceva în cariera mea, dar asta nu înseamnă că e imposibil. De obicei, cineva fură ceva și apoi caută un cumpărător. (…) Dacă îl topești, vei primi bani mai târziu, iar banii ăia va trebui să îi împarți. Mai întâi, însă, vei primi o pedeapsă cu închisoarea, iar când vei fi eliberat, va trebui să plătești în jur de șase milioane de euro daune. Dacă nu reușești, vei ajunge din nou la închisoare”, explică Brand. „Dacă coiful nu se întoarce, asta nu e karmă bună” „Prin urmare, e mai bine să le spui unde este coiful acum. Asta te va scuti de multe bătăi de cap”, spune Brand, care consideră că, dacă coiful și brățările vor fi returnate, judecătorul va fi mult mai indulgent: „Dacă coiful se întoarce, judecătorul va fi mult mai indulgent”, continuă detectivul. „Atunci, tot jaful a fost un simplu jaf cu explozibili. Nimeni nu a fost ucis și nu s-a folosit violență împotriva nimănui. Toată lumea e fericită să primească înapoi prada. Trebuie să faci câțiva ani de închisoare, iar apoi totul dispare.