Cât de aproape este sistemul public de pensii de colaps. Un economist celebru comentează pentru Gândul
Sistemul public de pensii din România este tot mai aproape de intrarea în colaps. Numărul mare de pensionari și cel scăzut de angajați care plătesc contribuții la bugetul de pensii, dar și modul în care sunt administrate piloanele de pensie ar putea genera probleme majore în cel mult 4 ani, avertizează economistul Cristian Păun pentru Gândul. Cristian Păun, profesor de economie la Academia de Studii Economice din București, crede că sistemul public de pensii din România va trece printr-un moment critic în următorii 3-4 ani. Odată cu intrarea la pensie a generației „decrețeilor”, cei născuți între anii 67-70, presiunea pe sistemul care deja funcționează cu deficit va fi accentuată. În septembrie 2025, România avea aproape 4,7 milioane de pensionari, conform datelor Casei Naționale de Pensii Publice (CNPP), cu o pensie medie de 2,773 de lei. Conform datelor publicate de Institutul Național de Statistică (INS) din martie 2025, rata de dependență era de 10 salariați la 8 pensionari. În ritmul actual, până în 2050 raportul se va apropia de unu la unu – adică un angajat va susține un pensionar. „Sistemul public de pensii va avea un mare hop de trecut care vine în 3-4 ani: ieșirea decrețeilor la pensie. Colapsul deja este evident prin prisma deficitului pe care îl are acest sistem. Sistemul public de pensii nu este un sistem propriu-zis de pensii”, spune economistul. Solidaritatea între generații devine tot mai greu de susținut Specialistul spune că o mare problemă a sistemului public de pensii o constituie contribuțiile lunare plătite de angajați, care nu sunt păstrate pentru pensiile lor viitoare, ci sunt folosite imediat pentru plata pensiilor curente. Generația activă acum pe piața muncii îi susține pe cei retrași din activitate, iar la rândul ei, aceasta va depinde de contribuțiile generațiilor viitoare care sunt mult mai mici ca număr. Păun spune că acest mecanism de solidaritate între generații va deveni tot mai greu de susținut, în condițiile în care numărul celor care lucrează scade, iar populația României îmbătrânește rapid. „Contribuția dumneavoastră și a mea nu merg la pensia noastră. Merg la pensia celor de la pensie acum. Pensia noastră va fi plătită de cei care vin din urmă, mai puțini. Noi și trăim mai mult, o problemă suplimentară problemei decrețeilor.” Ce soluții propune Păun pentru viitorii pensionari Pe lângă presiunea demografică se adaugă și eventuala înlocuire a ratei de pensie, de la 40%, la 30-35%, ceea ce înseamnă venituri mult prea mici pentru nevoile pensionarilor. Pentru ca o persoană care iese din activitate să-și mențină nivelul de trai, specialiștii spun că ar trebui ca pensia să fie echivalentă cu 70% din salariul din ultimii ani de activitate. În opinia economistului, soluția este diversificarea surselor de venit pentru vârsta a treia. Păun propune un model în care pensia fiecărui român să fie formată din trei părți, o treime din Pilonul 1, o treime din Pilonul 2 și o treime din Pilonul 3 sau alte forme de investiții personale. „Va fi tot mai greu să plătești o pensie decentă din P1. De aia am tot spus: pensia românilor trebuie să se formeze echilibrat P1 să fie 1/3, P2 să fie 1/3 și P3 sau alte investiții personale să fie 1/3. A te baza doar pe pensia P1 este o mare iluzie și ea va fi tot mai problematică în viitorul nu foarte îndepărtat și pentru tot mai mulți români.” adaugă Cristian Păun. RECOMANDAREA AUTORULUI: În timp ce Bolojan a scăzut pensiile românilor și încearcă să scoată magistrații vinovați pentru lipsa finanțării și inechităților, Ungaria, Polonia și Germania se îngrijesc de soarta seniorilor, caută soluții și cresc substanțial veniturile pensionarilor Ce se întâmplă cu pensiile românilor în 2026. Cine va primi 5% și 9% în plus, anul viitor
Ilie Bolojan, interviu pentru Bloomberg: Dacă nu intrăm pe o traiectorie stabilă, singurul rezultat posibil este unul foarte negativ
Premierul Ilie Bolojan a declarat joi, într-un interviu pentru Bloomberg News, că următoarele șase luni sunt considerate cruciale pentru ca Guvernul să impună o serie de măsuri radicale de austeritate, în ciuda nemulțumirii populației și a tensiunilor din cadrul coaliției de guvernare. „Riscul de incapacitate de plată este într-adevăr foarte mare după ani de deficite mari. Dacă nu intrăm pe o traiectorie stabilă, singurul rezultat posibil este unul foarte negativ”, este avertismentul lansat în timpul interviului. El a mai subliniat că „trebuie să luăm toate aceste reforme în succesiune rapidă” și că „dacă prima serie de măsuri fiscale nu este urmată de alte măsuri corective, vom ajunge din nou de unde am plecat”. Anul trecut, deficitul bugetar al României a crescut la peste 9% din PIB, cel mai mare în rândul statelor UE. Măsurile luate odată cu învestirea noului Guvern sunt incluse într-un pachet amplu de reduceri ale cheltuielilor și creșteri ale impozitelor, în încercarea de a reduce acest deficit sub 6% anul viitor. Bloomberg: Bolojan, „simbol al austerității” Publicația Bloomberg îl numește pe Bolojan „simbol al austerității” și scrie că acesta consideră că măsurile sunt necesare și pentru a preveni o eventuală retrogradare a ratingului suveran la nivelul de junk. În cadrul interviului pentru Bloomberg, Bolojan a subliniat că este important ca actuala coaliție de guvernare să rămână în picioare până în 2028, pentru că stabilitatea Guvernului reprezintă „singura soluție pentru a depăși următorul an și jumătate dificil și pentru a crea premisele unei redresări economice”. Evaluatorii de credit urmăresc, de asemenea, cu atenție situația din România. S&P Global Ratings a confirmat cel mai scăzut rating de investiții al țării, cu perspectivă negativă, în cadrul unei revizuiri neprogramate la sfârșitul lunii iulie. Fitch Ratings ar putea evalua România vineri, iar Moody’s Ratings ar urma să facă același lucru în septembrie. Bolojan apără mărirea TVA: Dacă nu am fi făcut asta, am fi avut un colaps total Bolojan a apărat decizia majorării TVA-ului și a reducerii fondurilor alocate consumului. Deși aceste măsuri vor duce la o încetinire economică, ele nu sunt nimic în comparație cu ceea ce s-ar fi putut întâmpla altfel. „Dacă nu am fi făcut acest lucru, în loc de o încetinire, am fi avut mai devreme sau mai târziu un colaps total”, a spus el în interviul acordat sursei citate.