Etichetă: colesterol

87 de studii, o singură concluzie. Cât ar trebui să mănânci ca să-ți protejezi inima

Concluzia vine dintr-o analiză a 87 de studii clinice, potrivit Science Alert. Cercetarea a inclus peste 6.500 de participanți din Asia, Europa, SUA, Canada, Brazilia și Australia. Echipa a urmărit cum influențează cantitatea de cereale integrale factorii de risc cardiovascular pe termen scurt. Studiile leagă de mult timp dietele cu orez brun, ovăz sau quinoa de un risc mai mic. Este vorba despre diabetul de tip 2, hipertensiunea și bolile coronariene. Studiile clinice au dat însă rezultate contradictorii. Autoarea principală este Helda Tutunchi, de la Universitatea de Științe Medicale din Tabriz. Ea spune că o întrebare practică rămăsese fără răspuns. Oamenii nu știau câte cereale integrale ar trebui să mănânce ca să-și protejeze inima. Rezultatele au arătat scăderi ale greutății, tensiunii arteriale, colesterolului „rău”, glicemiei și markerilor inflamatori. Primele beneficii ar apărea de la 30-40 de grame pe zi, cântărite uscate, adică două porții. Cele mai mari efecte s-ar obține însă la 60-100 de grame zilnic, echivalentul a patru-șase porții. Tensiunea arterială s-a îmbunătățit cel mai mult la aproximativ 60 de grame pe zi. Pentru colesterolul rău, maximul a fost observat la 220 de grame. Puține studii au testat însă cantități de peste 140 de grame, așa că efectele la aceste niveluri rămân incerte. Ghidurile americane recomandă în prezent două-patru porții zilnic. Tutunchi spune că rezultatele nu impun schimbări majore ale recomandărilor. Ele susțin însă apropierea de limita superioară a obiectivelor actuale. Un editorial condus de Cecilie Kyrø, de la Institutul Danez de Cancer, transmite un mesaj simplu. Înlocuirea cerealelor rafinate cu cele integrale ar aduce îmbunătățiri modeste, dar reale. Beneficiile ar putea fi mai vizibile la persoanele cu diabet de tip 2.

Vrei să întinerești 4 ani? Ce au mâncat participanții la un studiu timp de 4 săptămâni

104 bărbați și femei cu vârste cuprinse între 65 și 75 de ani. Patru săptămâni de mese gata preparate livrate direct acasă. O singură regulă simplă: să mănânce până la sațietate, fără a număra nici măcar o singură calorie. Studiul a fost condus de cercetătorii de la Universitatea din Sydney și publicat în revista Aging Cell. Masa participanților a fost transformată într-un laborator de înaltă precizie pentru a măsura cât de repede pot schimba traiectoria semnalele biochimice ale organismului. Scopul experimentului nu a fost acela de a găsi riduri sau păr alb. Ci de a determina vârsta biologică pe baza parametrilor moleculari și cardiovasculari prezenți în sânge. Pentru a estima această valoare, echipa condusă de Alistair Senior a folosit metoda Klemera-Doubal (KDM). E un algoritm clinic care corelează între șapte și cincisprezece markeri sistemici. Printre acestea sunt tensiunea arterială, colesterolul, glicemia, insulina, circumferința taliei și indicii de inflamație. Asta oferă o imagine fiziologică a organismului în raport cu vârsta cronologică. Participanții au fost împărțiți în patru grupuri cu regimuri alimentare diferite, dar strict izoproteice (14% din energia totală). Două grupuri erau bazate pe proteine mixte (animale și vegetale). Două pe un model predominant vegetarian (70% proteine din surse vegetale), la rândul lor împărțite între opțiuni cu conținut ridicat de grăsimi și opțiuni cu un conținut mai mare de carbohidrați. Dieta care „întinerește” organismul în doar 4 săptămâni. Ce au descoperit cercetătorii Rezultatul cel mai evident nu a provenit din reducerea drastică a carbohidraților. Grupul care a urmat dieta omnivoră cu conținut ridicat de grăsimi nu a prezentat nicio variație semnificativă. Celelalte trei regimuri au înregistrat o scădere clară a indicatorilor de vârstă biologică. Cea mai marcată diferență a apărut în grupul omnivor cu conținut scăzut de grăsimi și aport de carbohidrați. La sfârșitul lunii de testare, estimările indicau un profil fiziologic cu 3,5 până la 4,1 ani mai tânăr decât cel al grupului de control. Practic, aceștia au consumat multe cereale integrale, fructe și legume, alături de cantități moderate de carne, pește, ouă și lactate, cu mai puține grăsimi. Carbohidrații folosiți în meniuri nu proveneau din făină rafinată sau zaharuri industriale, ci din cereale integrale și alimente minim procesate. Reducerea semnificativă a aportului de grăsimi saturate, împreună cu creșterea fibrelor vegetale, a dus la o realiniere imediată a valorilor metabolice. Așa cum au precizat chiar autorii, a vorbi despre o „întinerire” efectivă de patru ani ar fi o hiperbolă. Organismul nu a dat înapoi ceasul biologic profund, ci a adoptat amprenta biochimică a unei persoane mai tinere. Markeri precum glicemia, tensiunea arterială și lipidele sanguine răspund cu o reactivitate extremă la schimbările din dietă. Modifică rezultatul ecuațiilor clinice înainte chiar ca să aibă loc o schimbare structurală în procesele de îmbătrânire celulară. În termeni practici: patru săptămâni de alimente gata preparate nu sunt suficiente pentru a rescrie biologia unei vieți. Demonstrează însă cât de rapid răspunde „tabloul de bord” metabolic al organismului atunci când se elimină grăsimile saturate industriale în favoarea fibrelor și a alimentelor naturale.

Colesterolul rău îți dă bătăi de cap? Alimentul pe care trebuie să-l pui în farfurie

Potrivit studiilor citate de BBC Science Focus, aproape jumătate dintre adulții din Anglia au un nivel al colesterolului peste medie, în timp ce în Statele Unite aproximativ 34 de milioane de persoane au valori considerate ridicate, de peste 240 mg/dL. Colesterolul crescut nu provoacă, de regulă, simptome evidente, motiv pentru care poate trece neobservat. Nivelul colesterolului poate fi verificat printr-un test de sânge, iar persoanele cu valori îngrijorătoare ar trebui să discute cu medicul despre opțiunile de tratament. Nu tot colesterolul este „rău” Colesterolul este o substanță de care organismul are nevoie. Acesta contribuie la formarea membranelor celulare, a unor hormoni și a vitaminei D și participă la producerea acizilor biliari. Problemele apar atunci când nivelul colesterolului LDL, cunoscut drept colesterolul „rău”, este prea ridicat. LDL poate contribui la formarea plăcilor de aterom în artere, crescând riscul de boli cardiovasculare și infarct. În schimb, colesterolul HDL este cunoscut drept colesterolul „bun”, deoarece contribuie la transportarea colesterolului din sânge către ficat. Ovăzul și fibrele solubile, printre alimentele recomandate Dr. Riyaz Patel, medic cardiolog și cadru universitar la University College London, consideră că una dintre cele mai eficiente metode naturale de îmbunătățire a nivelului colesterolului este schimbarea alimentației. Unul dintre alimentele recomandate este ovăzul, datorită conținutului ridicat de fibre solubile. Acest tip de fibre se găsește și în cereale integrale, linte, fasole, legume, fructe, nuci și semințe. Fibrele solubile pot contribui la reducerea cantității de colesterol care ajunge în sânge, prin legarea acestuia în intestin și eliminarea sa din organism. O altă categorie de substanțe menționată de cardiolog este reprezentată de steroli și stanoli vegetali, care se găsesc în anumite produse fortificate, precum unele iaurturi și produse tartinabile. Potrivit specialistului citat, acestea pot contribui la o reducere a colesterolului de aproximativ 10%. Grăsimile saturate pot crește colesterolul LDL Pe lista alimentelor al căror consum ar trebui limitat se află produsele bogate în grăsimi saturate. Printre acestea se numără carnea grasă și procesată, untul, anumite tipuri de brânză, produsele de patiserie și alimentele prăjite. Consumul ridicat de grăsimi saturate poate afecta modul în care ficatul elimină colesterolul LDL din sânge, favorizând astfel creșterea nivelului acestuia. Și consumul excesiv de zahăr poate avea efecte negative asupra profilului lipidic, prin influențarea producției de colesterol la nivelul ficatului. Ouăle nu trebuie eliminate automat din alimentație Deși ouăle conțin colesterol alimentar, medicul citat atrage atenția că nivelul colesterolului consumat prin alimente nu este același lucru cu nivelul colesterolului care circulă în sânge. Potrivit materialului, aproximativ 80% din colesterolul prezent în organism este produs de ficat, nu preluat direct din alimente. Astfel, nu este necesară eliminarea automată a unor alimente precum ouăle din alimentație, ci este mai importantă imaginea de ansamblu a dietei. Mișcarea și renunțarea la fumat, alte măsuri importante Pe lângă alimentație, activitatea fizică poate contribui la îmbunătățirea profilului lipidic. Exercițiile aerobice, precum alergarea sau ciclismul, au fost asociate cu reducerea colesterolului LDL și creșterea colesterolului HDL. Renunțarea la fumat este, de asemenea, recomandată pentru reducerea riscurilor cardiovasculare. Specialistul recomandă, în final, o dietă variată și echilibrată, cu un consum redus de grăsimi saturate și alimente ultraprocesate. „Moderația” este, potrivit medicului, una dintre cele mai importante reguli, iar alimentația nu ar trebui construită în jurul unui singur aliment, precum ovăzul, ci în jurul unui stil de viață echilibrat. Persoanele cu colesterol crescut nu ar trebui să întrerupă sau să evite un tratament prescris fără să discute mai întâi cu medicul. În anumite situații, statinele sau alte medicamente pentru reducerea colesterolului sunt recomandate pentru prevenirea evenimentelor cardiovasculare.

Proteina surprinzătoare pe care nutriționiștii o recomandă în locul cărnii de vită

Carnea de bizon are mai puține calorii și mai puține grăsimi saturate decât cea de vită, potrivit nutriționiștilor citați de Real Simple. Diferența ar putea conta pentru cei atenți la sănătatea inimii sau la nivelul glicemiei. Ce spun experții Potrivit nutriționistei Kylie Felty, bizonul oferă niveluri comparabile de nutrienți esențiali – vitamina B12, fier, zinc și seleniu. Grăsimile saturate mai puține ar putea aduce beneficii persoanelor expuse riscului cardiovascular. Jamie Baham, o altă expertă, adaugă că bizonul poate fi util pentru cei cu rezistență la insulină sau prediabet. La 100 de grame, bizonul are 159 de calorii și 9 grame de grăsime totală. Vita 90% slabă are 185 de calorii și 13 grame de grăsime la aceeași cantitate. Nivelul de colesterol este similar la ambele tipuri de carne, iar bizonul oferă cu câteva grame mai multă proteină pe porție. De ce rămâne vita o opțiune bună Vita rămâne o alegere potrivită pentru copii și sportivi, spun specialistele. Bugetele mai mici pot conta și ele în alegerea vitei, care este mai ușor de găsit și mai ieftină decât bizonul. Bizonul are un gust mai blând și ușor dulceag, fără aroma puternică asociată vânatului. Fiind mai slab, se gătește mai repede decât vita și este recomandat la un grad mediu de coacere. Expertele recomandă adăugarea de sare din timp, prăjirea la foc puternic urmată de reducerea acestuia și un timp de odihnă de câteva minute înainte de servire. Ambele tipuri de carne rămân surse valoroase de proteine și minerale esențiale, precizează Baham. Alegerea potrivită depinde, în cele din urmă, de obiectivele individuale de sănătate ale fiecărei persoane.

Aproape 90% dintre decesele cardiace au o cauză comună, arată un studiu amplu

Cercetătorii au analizat date din Studiul Global al Poverii Bolilor 2023, publicate în perioada 1990-2023. Ei au urmărit 12 factori de risc pentru boala cardiacă ischemică. Printre aceștia se numără colesterolul LDL ridicat, fumatul și poluarea cu particule, arată Medical News Today. În 2023, boala a provocat 473.000 de decese în Statele Unite. Cifra reprezintă o scădere de 58,7% față de anul 1990. Trei factori domină riscul de deces Tensiunea arterială sistolică ridicată a fost principalul factor de risc în 2023. Ea a fost urmată de alimentația nesănătoasă și de colesterolul LDL crescut. Acești trei factori au fost responsabili pentru aproape jumătate din decese. Potrivit autorului principal Gregory Roth, mulți dintre acești factori nu provoacă simptome vizibile. Boala poate fi prevenită, iar riscurile ei sunt modificabile, a subliniat el. Obezitatea și glicemia, riscuri în creștere Decesele legate de un indice de masă corporală ridicat au crescut cu 12,5% din 1990. Glicemia ridicată pe nemâncate a înregistrat o creștere de 10,5% în aceeași perioadă. Cardiologul Carlos Alfonso, neimplicat în studiu, confirmă aceste tendințe din practica medicală zilnică. El subliniază legătura tot mai puternică dintre obezitate, diabet și riscul cardiovascular. Un alt specialist, Cheng-Han Chen, spune că bolile cardiace rămân principala cauză de mortalitate în SUA. Ce recomandă medicii pentru prevenție Experții recomandă o dietă săracă în grăsimi saturate și alimente procesate. Exercițiile fizice zilnice ajută la menținerea unei greutăți corporale sănătoase. Controlul colesterolului cu ajutorul statinelor este util pentru reducerea riscului. Cardiologul Renato Apolito recomandă și controlul glicemiei, alături de renunțarea la fumat. Verificările medicale regulate permit depistarea timpurie a acestor factori de risc. Cunoașterea propriilor valori medicale este esențială pentru prevenție, spun specialiștii.

Unt sau margarină? Specialiștii spun care este alegerea mai sănătoasă

Untul și margarina se găsesc în aproape orice bucătărie, dar sunt fabricate complet diferit. Nutriționiști explică diferențele nutriționale și care produs ar trebui ales. Untul și margarina se găsesc des unul lângă altul în magazine, dar au origini diferite. Untul este un produs lactat, obținut prin baterea smântânii până când grăsimea se separă de partea lichidă, formând în final unt solid. Întrucât provine din grăsime animală, untul conține în mod natural colesterol și are, în general, un conținut mai ridicat de grăsimi saturate, conform USA Today. Margarina a fost dezvoltată inițial ca o alternativă mai ieftină la unt. Spre diferență de unt, margarina este fabricată din uleiuri vegetale solidificate prin procesare, precum cele de soia, rapiță, floarea-soarelui, palmier sau măsline. Producătorii amestecă aceste uleiuri cu apă și alte ingrediente, pentru a obține o textură similară untului. Datorită acestor ingrediente, margarina are, în general, un conținut mai ridicat de grăsimi nesaturate. Care sunt dezavantajele fiecărui produs Untul tradițional conține o cantitate substanțială de grăsimi saturate, care pot crește nivelul colesterolului LDL atunci când sunt consumate în exces. Grăsimile saturate au fost asociate și cu un risc cardiovascular crescut și cu acumularea de plăci arteriale. Multe margarine moderne conțin, în schimb, mai multe grăsimi nesaturate, asociate cu o sănătate cardiacă mai bună. Din acest motiv, organizații de specialitate recomandă, în general, înlocuirea alimentelor bogate în grăsimi saturate cu altele care conțin mai multe grăsimi nesaturate. Margarina poate ridica, totuși, alte îngrijorări, legate de nivelul de procesare și de aditivii folosiți pentru a obține textura și stabilitatea la depozitare. Atât untul, cât și margarina au aproximativ 100 de calorii pe lingură, motiv pentru care ambele pot contribui la o creștere în greutate, dacă sunt consumate în exces. Ce nutrienți conține fiecare aliment Untul conține în mod natural vitamina A, care susține sănătatea vederii, a pielii și a sistemului imunitar. Conține și vitamina D, importantă pentru sănătatea oaselor, precum și riboflavină, care ajută organismul să transforme alimentele în energie. Untul mai are și cantități mici de vitamina E și vitamina K, importante pentru protecția antioxidantă și pentru coagularea normală a sângelui. Conține, de asemenea, butirat, o substanță studiată pentru posibilele beneficii asupra sănătății intestinale. Margarina conține în mod natural acizi grași esențiali, importanți pentru funcționarea celulelor. Unele variante de margarină sunt îmbogățite și cu vitaminele A și D, utile pentru sănătatea oaselor și a sistemului imunitar. Care ar trebui să fie alegerea ta Dacă margarina este mai sănătoasă decât untul depinde, în mare măsură, de produsul ales și de obiectivele de sănătate ale fiecărei persoane. Nu există un răspuns universal valabil la această întrebare, potrivit specialiștilor. Pentru persoanele preocupate de sănătatea inimii, o margarină moale, preparată din uleiuri vegetale nesaturate, poate fi o opțiune mai bună decât untul. Pentru cei care preferă alimentele minim procesate, cantități moderate de unt se pot integra fără probleme într-o dietă echilibrată. Alegerea tipului potrivit de produs și folosirea lui în cantități rezonabile contează, în final, mai mult decât etichetarea untului sau a margarinei ca fiind „mai bune”.

Alimentul care se detașează net pentru sănătatea inimii, potrivit unui cardiolog

O dietă bogată în fructe și legume protejează inima. Dar un aliment se detașează net din această categorie. Dr. Dariush Mozaffarian, cardiolog și director al Institutului Food is Medicine de la Universitatea Tufts, indică avocado ca alegere numărul unu pentru sănătatea cardiacă, conform Real Simple. Grăsimile bune care atacă colesterolul rău Avocado este bogat în acizi grași mononesaturați. Aceștia ajută direct la scăderea colesterolului LDL, cel care favorizează bolile cardiace. Potrivit dr. Mozaffarian, controlul colesterolului din sânge este o componentă esențială a funcționării sănătoase a inimii. Colesterolul LDL ridicat crește riscul de infarct și accident vascular cerebral. Fibrele care elimină colesterolul din corp Jumătate de avocado acoperă 20% din necesarul zilnic de fibre. O parte dintre acestea sunt fibre solubile. Ele se leagă de colesterol în intestin și îl elimină prin fecale. Rezultatul este o absorbție mai mică a colesterolului și un risc redus de boli cardiace. Potasiul care ține tensiunea sub control Avocado conține potasiu într-o cantitate semnificativă. Potrivit dr. Mozaffarian, potasiul scade tensiunea arterială și compensează efectele nocive ale sodiului. Hipertensiunea este unul dintre principalii factori de risc cardiovascular. Antioxidanții care protejează arterele Avocado este bogat și în antioxidanți. Aceștia combat stresul oxidativ și inflamația, ambele implicate în bolile de inimă. Antioxidanții împiedică oxidarea colesterolului LDL, un proces care duce la depuneri de plăci în artere. Ateroscleroza astfel formată poate bloca fluxul sanguin și provoca infarct sau AVC. Cum îl poți consuma zilnic Avocado se integrează ușor în orice masă. Poate fi adăugat în salate, smoothie-uri, sandvișuri sau burgeri. Poate fi pasat pentru guacamole sau transformat într-un dressing cremos fără lactate. Aroma sa delicată se potrivește cu aproape orice ingredient.

Medicamentul pentru colesterol care a șocat oamenii de știință: ar putea influența procesul de îmbătrânire

Cercetarea, publicată în revista Pharmacological Research, arată că medicamentul îmbunătățește aspecte cognitive, precum memoria și învățarea, dar și capacitatea inimii de a pompa sângele odată cu înaintarea în vârstă, potrivit unui comunicat transmis marți de UIC Barcelona. Cercetătoarea din cadrul Departamentului de Științe Biomedicale al UIC Barcelona, Núria Casals, care a participat la studiu, a explicat că, la nivel molecular, medicamentul prelungește telomerii și reduce senescența celulară, ceea ce „ar putea însemna o reducere a îmbătrânirii țesuturilor”. „Efecte benefice” și asupra osteoartritei „Tratamentul cu acest medicament reduce acumularea de lipide peroxidate asociate vârstei și îmbunătățește funcția mitocondriilor, structurile celulare responsabile de producerea energiei”, a rezumat Casals, care este și profesoară de farmacologie și lider al Grupului de Cercetare „From Cell Metabolism to Metabolic Diseases” (Metadis) din cadrul UIC Barcelona. Pe lângă faptul că duce fiziologic la o îmbunătățire a funcției cardiace și a funcției cognitive cerebrale, cercetătoarea a precizat că alți autori au atribuit fenofibratului „efecte benefice” și asupra osteoartritei. Deocamdată, toate testele au fost realizate pe aceste animale Autorii explică faptul că efectele depind de activarea a două proteine regulatoare ale metabolismului lipidic, PPAR-alfa și CPT1C. Casals, împreună cu coordonatoarea studiului, Huichang Bi, de la Southern Medical University, a studiat timp de peste 10 ani proteina CPT1C, iar acum demonstrează „rolul esențial” al acesteia ca mediator în încetinirea îmbătrânirii la șoarecii tratați cu fenofibrat. Deocamdată, toate testele au fost realizate pe aceste animale, însă autorii subliniază că medicamentul „ar putea fi evaluat în viitor ca o posibilă terapie pentru întârzierea deteriorării asociate vârstei”, având în vedere că este un medicament sigur și deja prescris oamenilor. „După aceste rezultate obținute pe animale, vedem că modularea metabolismului lipidic prin intermediul acestor proteine ar putea fi o strategie eficientă pentru a combate unele procese ale îmbătrânirii naturale”, a explicat Casals, care subliniază că, pentru o îmbătrânire sănătoasă, este importantă și activitatea fizică, precum și stimularea creierului.

Peste 1,3 mil. de teste pentru determinarea colesterolului într-un an, în rețeaua MedLife. Analizele pentru riscul cardiovascular, în top, pe fondul unei realități alarmante: bolile cardiovasculare provoacă peste jumătate dintre decesele din România (P)

În contextul în care bolile cardiovasculare provoacă peste jumătate dintre decesele din România, românii apelează tot mai frecvent la analize de laborator pentru monitorizarea factorilor de risc. Datele interne ale Grupului MedLife, cea mai mare rețea de servicii medicale private din România și, totodată, companie de tehnologie medicală, arată că în 2025 pacienții au realizat peste 1,3 mil. analize pentru determinarea colesterolului, ceea ce se traduce într-o creștere de aprox. 15% față de anul precedent, respectiv aproape 500.000 de teste pentru trigliceride (creștere de peste 10% comparativ cu anul 2024), analize esențiale pentru depistarea timpurie a afecțiunilor cardiovasculare. Tendința vine în contextul în care raportul european State of Health in the EU – Romania Country Health Profile 2025 arată că bolile cardiovasculare și cancerul rămân principalele cauze de mortalitate în România. Cu ocazia Zilei Mondiale a Sănătății, marcată anual pe 7 aprilie, MedLife atrage atenția asupra rolului prevenției și al analizelor medicale în menținerea sănătății pe termen lung. Bolile cardiovasculare, principala cauză de deces în România Conform raportului State of Health in the EU – Romania Country Health Profile 2025, bolile cardiovasculare – inclusiv cardiopatia ischemică și accidentul vascular cerebral – au reprezentat 56% din totalul deceselor înregistrate în România în 2022, fiind de departe principala cauză de mortalitate. Cancerul ocupă locul al doilea, fiind responsabil pentru 17% dintre decese, în timp ce bolile respiratorii (8%) și bolile digestive (6%) completează principalele cauze de mortalitate. Impactul acestor afecțiuni este major și din perspectiva morbidității. Estimările arată că aproape 2,4 milioane de români trăiau cu o boală cardiovasculară în 2021, iar peste 275.000 de cazuri noi au fost diagnosticate în acel an. Bolile cardiovasculare rămân astfel nu doar principalele cauze de deces, ci și unele dintre cele mai importante cauze de dizabilitate și scădere a calității vieții. În același timp, speranța de viață în România a ajuns la 76,6 ani în 2024, după o scădere semnificativă în perioada pandemiei. Cu toate acestea, nivelul rămâne cu 5,1 ani sub media Uniunii Europene, iar diferența dintre femei și bărbați este una dintre cele mai mari din UE – bărbații trăind, în medie, cu 7,6 ani mai puțin decât femeile. Raportul mai arată că România se confruntă cu una dintre cele mai ridicate rate de mortalitate evitabilă din Uniunea Europeană, ceea ce indică importanța prevenției și a depistării precoce a bolilor.  Analizele pentru monitorizarea riscului cardiovascular, printre cele mai accesate în rețeaua MedLife Datele interne ale MedLife arată că românii apelează în principal la analize de laborator care pot semnala din timp dezechilibre metabolice sau factori de risc pentru boli cardiovasculare și alte afecțiuni cronice. În 2025, printre cele mai accesate servicii de laborator din rețeaua MedLife au fost analizele direct asociate cu monitorizarea factorilor de risc pentru bolile cardiovasculare și metabolice – precum nivelul colesterolului, trigliceridelor sau glicemiei – dar și cu evaluarea funcției hepatice, renale sau hormonale. Frecvența ridicată a acestor teste reflectă interesul tot mai mare al pacienților pentru evaluări preventive și monitorizarea periodică a stării de sănătate. În 2025 pacienții MedLife au realizat peste 1,3 mil. analize de colesterol, dintre care peste 500.000 colesterol total, peste 440.000 LDL-colesterol, respectiv aprox. 380.000 HDL-colesterol. Totodată, datele interne arată și un număr de aproape 500.000 de teste pentru trigliceride, analiză esențială în evaluarea riscului cardiovascular. Prevenția și testarea avansată, pași esențiali pentru o viață mai lungă În contextul în care bolile cardiovasculare și cancerul sunt responsabile pentru aproape trei sferturi dintre decesele din România, prevenția și monitorizarea constantă a stării de sănătate devin esențiale. În acest sens, MedLife oferă și soluții avansate de evaluare a sănătății pe termen lung, precum testul Longevity 100+, un serviciu de prevenție care combină testarea genetică avansată cu consultația unui medic genetician, oferind un plan personalizat, bazat pe ADN-ul fiecărei persoane. Testul genetic identifică predispoziții pentru aproximativ 75 de afecțiuni – de la cancer și boli cardiovasculare, la afecțiuni metabolice, neurologice, autoimune sau oftalmologice – oferind, totodată, informații despre stilul de viață, activitatea fizică, odihnă și sănătatea mintală. Într-un context în care România continuă să înregistreze una dintre cele mai ridicate rate de mortalitate evitabilă din Uniunea Europeană, investiția în prevenție, screening și monitorizare periodică rămâne una dintre cele mai eficiente modalități de a trăi mai sănătos pe termen lung. Astfel, MedLife facilitează accesul la testare genetică, care oferă românilor o imagine detaliată asupra stării de sănătate și poate contribui la prevenirea sau depistarea timpurie a unor afecțiuni cronice. Sursă raport: OECD/European Observatory on Health Systems and Policies (2025), Country Health Profile 2025: Romania. State of Health in the EU, OECD Publishing, Paris/ European Observatory on Health Systems and Policies, Brussels.

Mineralul banal care poate ajuta la curățarea arterelor înfundate și remedia problemele cardiace

Conform rapoartelor globale de sănătate, bolile cardiovasculare sunt responsabile pentru mai multe decese decât orice altă afecțiune. Mulți oameni cred că atacurile de cord apar brusc, dar în majoritatea cazurilor problema se dezvoltă lent, pe parcursul mai multor ani. Cum apar blocajele în artere Una dintre principalele cauze ale bolilor de inimă este ateroscleroza. Această afecțiune apare atunci când substanțele grase se acumulează treptat în interiorul arterelor. Arterele sunt vasele de sânge care transportă sânge bogat în oxigen de la inimă către restul corpului. În timp, aceste grăsimi formează depozite groase, numite plăci, pe pereții interiori ai arterelor. Aceste plăci îngustează și rigidizează arterele, iar sângele nu mai circulă la fel de ușor. Dacă o placă se rupe brusc, poate apărea un cheag de sânge care blochează complet artera. Când acest lucru se întâmplă la nivelul inimii, apare un atac de cord. Dacă blocajul este în creier, poate duce la un accident vascular cerebral. Rolul colesterolului și al trigliceridelor Un factor important care contribuie la formarea plăcilor este dislipidemia, adică niveluri nesănătoase de grăsimi în sânge. Acestea includ colesterolul și trigliceridele. Colesterolul este o substanță de tip gras de care organismul are nevoie în cantități mici, dar în exces devine periculos. Trigliceridele sunt un alt tip de grăsime, provenit din alimentație și din metabolismul propriu al organismului. La nivel global, un număr foarte mare de adulți au valori crescute ale acestor grăsimi. Cercetările arată că aproape jumătate dintre adulți se confruntă cu niveluri nesănătoase de colesterol sau trigliceride. În timp, aceste valori ridicate afectează vasele de sânge și cresc riscul de boli cardiovasculare. Medicii tratează, de obicei, aceste probleme cu medicamente care reduc colesterolul și riscul de rupere a plăcilor. Totuși, plăcile deja formate în artere nu dispar complet, chiar dacă devin mai stabile. Descoperirea legată de mangan Oamenii de știință au descoperit recent că un mineral comun, de care organismul are deja nevoie, ar putea ajuta la reducerea grăsimilor dăunătoare din sânge și chiar la micșorarea plăcilor din artere. Acest mineral este manganul. Manganul este un oligoelement prezent în alimente precum cerealele integrale, nucile, fasolea și legumele cu frunze verzi. Organismul are nevoie de cantități mici, dar acesta joacă un rol important în numeroase procese biologice. Contribuie la dezvoltarea oaselor, susține activitatea enzimelor și ajută la protejarea celulelor împotriva stresului oxidativ. Ce arată studiile pe animale Cercetătorii au început să analizeze dacă manganul influențează și modul în care organismul procesează grăsimile. Într-un studiu recent, mineralul a fost testat pe șoareci predispuși la boli de inimă. Animalelor li s-au administrat diferite doze de mangan, iar oamenii de știință au urmărit modificările nivelului de grăsimi din sânge și starea arterelor. Rezultatele au arătat că manganul a redus atât colesterolul, cât și trigliceridele. În plus, a diminuat acumularea plăcilor în artere, sugerând că ar putea ajuta organismul să elimine o parte din grăsimile responsabile de ateroscleroză. Cum acționează în organism Pentru a înțelege acest proces, trebuie știut că grăsimile nu circulă liber în sânge, deoarece nu se amestecă cu apa. Ele sunt transportate cu ajutorul unor particule numite lipoproteine. În interiorul celulelor, un sistem numit COPII ajută la ambalarea și transportul acestor particule. Acest sistem funcționează ca un mecanism de livrare, care pregătește și trimite „pachetele” către diferite zone ale organismului. Cercetătorii au observat că manganul influențează acest sistem și modifică modul în care grăsimile sunt procesate și transportate. În prezența unei cantități adecvate de mangan, mai puține grăsimi dăunătoare rămân în circulația sanguină, ceea ce ar putea explica reducerea plăcilor observată la animale. Ce spun specialiștii Dr. Xiao Wang, unul dintre cercetătorii implicați, consideră că rezultatele sunt promițătoare. El a explicat că manganul ar putea deveni, în viitor, parte a unor tratamente pentru prevenirea sau reducerea bolilor de inimă. Totuși, studiul este încă într-o fază incipientă și a fost realizat doar pe animale. Sunt necesare cercetări suplimentare pentru a vedea dacă efectele sunt similare și la oameni și dacă utilizarea manganului este sigură în dozele necesare. Ce trebuie să știm acum Dacă rezultatele vor fi confirmate, manganul ar putea deveni o soluție simplă și accesibilă pentru reducerea riscului cardiovascular. Până atunci, specialiștii recomandă metodele deja cunoscute pentru protejarea inimii. O alimentație echilibrată, activitatea fizică, menținerea unei greutăți sănătoase și controlul colesterolului rămân cele mai eficiente măsuri. Cercetările continuă să arate că dieta joacă un rol esențial în sănătatea inimii. Unele studii sugerează că anumite alimente, precum fructele, leguminoasele și dietele echilibrate, pot susține sănătatea vaselor de sânge și pot reduce riscul de boli. Descoperirile despre mangan adaugă o nouă piesă acestui puzzle complex. Deși sunt necesare mai multe studii, ele oferă speranța că noi soluții ar putea ajuta la protejarea inimii în viitor. Studiul a fost publicat în revista științifică Life Metabolism.