Prima sarcină obținută cu ajutorul AI și al roboților
Rezultatul experimental este descris în revista The Lancet și se limitează la un singur caz, dar demonstrează fezabilitatea tehnicii în cazurile de infertilitate masculină datorată unui număr foarte mic de spermatozoizi (azoospermie). Cercetarea a fost făcută în Statele Unite, la Centrul de Fertilitate al Universității Columbia, condus de Zev Williams, cu coordonarea lui Hemant Suryawanshi. „Echipa noastră include experți în tehnici avansate de imagistică, microfluidică și endocrinologie reproductivă pentru a aborda fiecare etapă necesară pentru a găsi și izola spermatozoizii rari”, notează Suryawanshi, primul autor al articolului. „O probă de spermă poate părea complet normală, dar când o privești la microscop, nu găsești decât o mare de resturi celulare, fără spermatozoizi vizibili”, spune Williams, autorul principal al studiului. Multor cupluri cu infertilitate masculină li se spune că au șanse mici Din această cauză, adaugă el, „multor cupluri cu infertilitate masculină li se spune că au șanse mici de a avea un copil biologic”. Pentru a depăși acest obstacol, a fost dezvoltată o metodă numită Star (Sperm Tracking and Recovery), care combinează mai multe tehnologii pentru a identifica și recupera spermatozoizi de la bărbații cu azoospermie. Mai precis, metoda folosește tehnologia de analiză a imaginilor de mare putere, capabilă să captureze peste 8 milioane de imagini în mai puțin de o oră. Apoi, intră în joc sistemul de inteligență artificială, antrenat să recunoască spermatozoizii viabili. Odată identificați, aceștia sunt direcționați într-un cip cu canale mai subțiri decât un fir de păr și, în câteva milisecunde, un robot extrage cu delicatețe spermatozoizii, care pot fi folosiți pentru a obține un embrion sau păstrați la temperaturi foarte scăzute pentru a fi folosiți în viitor. Tehnica a fost testată pe un cuplu care încerca să aibă un copil de 19 ani. Femeia în vârstă de 37 de ani a fost supusă la 11 cicluri de stimulare ovariană în vederea fertilizării asistate, dar fără succes. Bărbatul în vârstă de 39 de ani avea o problemă gravă de azoospermie. Lucrând pe proba de spermă, sistemul Star a scanat 2,5 milioane de imagini, identificând doi spermatozoizi viabili, care au fost apoi folosiți pentru a obține doi embrioni și a iniția sarcina. Un singur spermatozoid, suficient pentru a crea un embrion „Un singur spermatozoid sănătos este suficient pentru a crea un embrion”, comentează Williams. La 13 zile după transfer, femeia a avut primul test de sarcină pozitiv, care a progresat până la o sarcină clinică confirmată. La 8 săptămâni de gestație, pacienta a trecut la îngrijire obstetrică, ecografia arătând o dezvoltare fetală normală și o frecvență cardiacă de 172 bătăi pe minut. Următorul pas va fi verificarea validității acestei tehnici într-un număr mai mare de cazuri, iar studiile clinice pentru evaluarea eficacității sale au început deja.
SUA impune sancțiuni președintelui Columbiei, acuzându-l de implicare în traficul de droguri
Potrivit unui comunicat al Departamentului Trezoreriei SUA, citat de Reuters, Petro este acuzat că „a permis cartelurilor de droguri să prospere” și că sub conducerea sa producția de cocaină a atins „cel mai ridicat nivel din ultimele decenii”, alimentând piața americană. „De când Gustavo Petro a venit la putere, producția de cocaină în Columbia a explodat, inundând Statele Unite și otrăvind americanii. Președintele Donald Trump ia astăzi măsuri ferme pentru a proteja națiunea noastră și a transmite un mesaj clar: nu vom tolera traficul de droguri pe teritoriul american”, a declarat secretarul Trezoreriei, Scott Bessent. Sancțiunile, care vizează și soția și fiul lui Petro, precum și ministrul de Interne Armando Benedetti, permit Washingtonului să blocheze activele acestora și să le interzică accesul pe teritoriul Statelor Unite. Președintele columbian a reacționat rapid, declarând pe platforma X, că va lupta împotriva acestei decizii și a angajat un avocat american pentru a o contesta. „Am luptat împotriva traficului de droguri timp de decenii – și eficient. Acum, măsura vine din partea aceleiași societăți pe care am ajutat-o să reducă consumul de cocaină. O adevărată paradoxală ironie, dar nu facem niciun pas înapoi și nu vom îngenunchea”, a scris Petro. Tensiuni în creștere Relațiile dintre cele două țări s-au deteriorat constant în ultimele luni, după ce președintele american Donald Trump a acuzat Columbia că este „complice” în comerțul global cu droguri și a amenințat cu sancțiuni economice și majorări de tarife. Săptămâna trecută, Trump a anunțat suspendarea „tuturor finanțărilor” către Columbia, iar în septembrie, după Adunarea Generală a ONU, Departamentul de Stat i-a revocat viza președintelui Petro. Tensiunile s-au amplificat și în contextul loviturilor militare americane asupra unor nave suspectate că transportau droguri în Marea Caraibilor, acțiuni criticate vehement de Petro, care a acuzat Washingtonul de „crime împotriva columbienilor nevinovați”. Decizia de a sancționa un șef de stat aflat în funcție este una extrem de rară. Petro se alătură astfel unei liste restrânse care include liderii Rusia, Venezuela și Coreea de Nord. De la preluarea mandatului, Petro a promis o strategie de „pace totală” și o reformă amplă în regiunile producătoare de coca, însă rezultatele s-au dovedit limitate. Producția de droguri a continuat să crească, iar Washingtonul consideră că actualul guvern de la Bogota a eșuat în combaterea rețelelor de trafic.
SUA îl sancționează pe președintele Columbiei, considerat vinovat de explozia producției de droguri. Liderii columbieni: Plecați acasă, gringos! Nu stăm în genunchi!
Scott Bessent, secretarul Trezoreriei din SUA, a anunțat că SUA au impus sancțiuni președintelui Columbiei, Gustavo Petro, și a familiei sale. Administrația Trump îl acuză pe președintele columbian că de când a ajuns la putere, producția de cocaină a explodat la nivel record. Secretarul mai acuză că președintele columbian a permis cartelurilor de droguri să prospere și că nu a făcut nimic pentru a le opri. Au fost vizați și miniștri din guvernul Columbiei. „De când președintele Gustavo Petro a ajuns la putere, producția de cocaină din Columbia a explodat la niveluri record, inundând Statele Unite și otrăvind americanii cu droguri. Președintele Petro a permis cartelurilor de droguri să prospere și a refuzat să oprească această activitate. Astăzi, președintele Trump ia măsuri ferme pentru a proteja națiunea noastră și pentru a clarifica faptul că nu vom tolera traficul de droguri în țara noastră.” Reacții din Columbia Unul dintre demnitarii columbieni sancționați a reacționat și a criticat SUA: „Gringos, duceți-vă acasă” Președintele Columbiei, Gustavo Petro, a emis vineri un răspuns la știrea că el și familia sa au fost incluși pe lista de sancțiuni a SUA: „Niciun pas înapoi și niciodată în genunchi”, a spus președintele, care se apără că a combătut traficul de droguri în țara sa. „Soția mea, copiii mei și cu mine am fost plasați pe lista OFAC. Avocatul meu va fi Dany Kovalik din Statele Unite.Combaterea eficientă a traficului de droguri timp de decenii îmi aduce susținere din partea societății pe care am ajutat-o atât de mult să oprească consumul de cocaină. Un paradox destul de mare, dar fără niciun pas înapoi și niciodată în genunchi,”, a mai spus președintele columbian. În februarie 2025, președintele columbian a sugerat că ar susține legalizarea consumului de cocaină, declarând că „nu este mai periculoasă decât whisky-ul”. Sursa Foto: Profimedia Autorul recomandă: Președintele Columbiei susține legalizarea cocainei, un DROG periculos care provoacă mii de decese anual: „Nu este mai periculoasă decât whisky-ul” Donald Trump îl ACUZĂ pe președintele Columbiei: „Ești un lider al drogurilor ilegale care încurajează producția masivă în Columbia”
Fostul preşedinte al Columbiei, Alvaro Uribe, a fost condamnat la 12 ani de arest la domiciliu
Judecătoarea Sandra Heredia a stabilit că Uribe, în vârstă de 73 de ani, a încercat să influenţeze declaraţiile a trei foşti membri ai unor grupări paramilitare. Cazul s-a petrecut pe fondul unei anchete lansate de senatorul Ivan Cepeda asupra legăturilor lui Uribe cu grupări paramilitare. Pe lângă pedeapsa de 12 de ani de arest la domiciliu, Uribe a primit o interdicţie de a ocupa funcţii publice timp de opt ani şi a fost amendat cu aproximativ 776.000 de dolari. Uribe a negat orice vină, calificând procesul drept o formă de „persecuţie politică” şi anunţând că va contesta decizia. Instanţa de apel are termen până la începutul lunii octombrie pentru a emite o hotărâre, care poate fi ulterior atacată şi la Curtea Supremă a Columbiei. Cazul a început în 2012, când Uribe a intentat un proces pentru calomnie împotriva senatorului Cepeda. Însă Curtea Supremă, în 2018, a respins acuzaţiile împotriva lui Cepeda. Álvaro Uribe a fost preşedintele Columbiei între 2002 şi 2010, o perioadă în care armata a obţinut succese importante împotriva gherilei Forţele Armate Revoluţionare ale Columbiei (FARC), iar peste 13.000 de combatanţi au depus armele în urma unor negocieri.
Un fost ciclist columbian, care a câştigat trei etape ale Turului Franţei, e acuzat că a ordonat uciderea a patru dintre vecinii săi
Fostul ciclist columbian Luis „Lucho” Herrera (63 de ani), care a câştigat trei etape ale Turului Franţei, este acuzat că ar fi responsabil de dispariţia a patru dintre vecinii săi, ale căror cadavre ar fi fost îngropate într-o fermă aparţinând columbianului, relatează News.ro, care citează Le Figaro. Astfel, la 38 de ani de la victoria sa în Turul Spaniei în 1987, Luis Herrera, cunoscut sub numele de „Lucho”, revine în actualitate, dar din motive sumbre. Potrivit canalului de televiziune columbian Cable Noticias, care a avut acces la depoziţiile a doi foşti paramilitari care îl acuză direct pe Herrera, fostul ciclist este acuzat că a ordonat uciderea celor patru persoane în Columbia, în 2002. Herrera i-ar fi adresat macabra sa cerere lui Martin Llanos, pe atunci şeful Forţelor Populare de Autoapărare din Casanare, unul dintre cele 32 de departamente ale Columbiei. Fostul ciclista ar fi declarat că persoanele în cauză, care erau vecinii săi, intenţionau să îl răpească. Câştigătorul a trei etape din Turul Franţei (1984 şi 1985) fusese răpit în urmă cu doi ani de către FARC (Forţele Armate Revoluţionare din Columbia) şi eliberat în aceeaşi zi, în schimbul unei sume de bani. Atunci l-a cunoscut pe Llanos și, potrivit celor doi foşti paramilitari, Herrera era implicat într-un litigiu funciar cu vecinii săi şi îşi dorea pământul înapoi. Herrera a reprezentat echipele Café de Colombia şi Ryalcao-Postobon și a participat de şapte ori la Turul Franţei, câştigând clasamentul celui mai bun căţărător în 1985 şi 1987, şi s-a retras în 1992. În septembrie 2017, columbianul a dezvăluit că suferă de cancer de piele, din 2011, amintește sursa citată. Marian Tănase are o experiență de peste 20 de ani în presa online. A absolvit Facultatea de Jurnalism din cadrul Universității Hyperion în anul 2001, iar în 2002 se angaja deja la portalul Apropo.ro, … vezi toate articolele