Victor Negrescu cere ajutor de stat la nivel UE pentru criza combustibililor
Victor Negrescu a anunțat miercuri că a transmis o solicitare oficială vicepreședintei executive a Comisiei Europene, Teresa Ribera Rodríguez, privind instituirea unui mecanism temporar de sprijin la nivel european. El atrage atenția că majorarea accelerată a prețurilor la combustibili „pune o presiune reală pe companiile din întreaga Uniune Europeană, inclusiv din România. Costurile operaționale cresc, investițiile sunt amânate, iar efectele se resimt direct în economie și în viața de zi cu zi a oamenilor”. „Datele europene arată clar: energia poate reprezenta între 10% și 20% din costurile unei companii, iar scumpirea combustibililor poate duce la creșteri de până la 15–30% ale costurilor operaționale în sectoarele cele mai afectate precum transportul, agricultura sau industria. Aceste evoluții alimentează inflația și accentuează riscurile sociale, mai ales în economiile mai vulnerabile din Europa Centrală și de Est”. În opinia sa, este necesară o reacție rapidă la nivel european pentru a proteja economia și puterea de cumpărare a cetățenilor. „Uniunea Europeană a mai demonstrat că poate interveni eficient în situații de criză, inclusiv prin acest instrument. Este momentul să o facă din nou. Un astfel de mecanism ar permite statelor membre să acționeze rapid și coordonat, protejând economia, locurile de muncă și puterea de cumpărare a cetățenilor”.
Din ce se compune prețul carburanților și cât câștigă statul de fapt
Cel mai mare câștigător al creșterii prețurilor carburanților din România este guvernuyl Bolojan, așa cum arată cifrele și încasările guvernului din accize și TVA. Practic, dintr-un preț de 10 lei pe litru, guvernul încasează mai bine de 6 lei, în vreme ce la operatorii comerciali ajunge mai puțin de 1 leu. Restul este prețul petrolului pe piața internațională. Gândul a făcut calculele și explică modul în care se formează prețul carburantului, dar și cum reușește Guvernul Bolojan să se îmbogățească din accize și TVA. Guvernul a venit cu prima declarație despre mpsurile de combatere a creșterii prețurilor la pompă și ar fi vorba de o plafonare pe lanțul comercial. Pe fondul conflictului dintre Statele Unite-Israel și Iran, criza energetică pare să nu se mai oprească, iar prețurile benzinei și motorinei depășesc orice praguri, deși cotațiile internaționale ale țițeiului au fluctuat. Situația a provocat un val de nemulțumire în rândul românilor, șoferii au plătit din ce în ce mai mult la pompă, iar diferența s-a simțit de la o zi la alta. Prețul de la pompă are mai multe componente, dar din care marja de profit a comerciantului este de 5-7%, dintr-un preț de 10 lei. Practic, operatorul câștigă mai puțin de 1 lei la un preț la benzinei de 10 lei, din care plătește angajați, costuri operaționale, întreținere, mentenanță etc. Pe de altă parte, statul câștigă peste 60% din prețul de 10 lei, dacă se iau în considerare și taxele aplicate activității de distribuție și rafinare, independente de taxele deja aplicate „la pompă”. Prețul petrolului: 2,8-3,2 lei (28-32%) Accize: 3,3-3,5 lei (33-35%) TVA: 1,74 lei (17,4%) Rafinare + distribuție: 1-1,2 lei (10-12%) Adaos comercial 0,5-0,7 lei (5-7%) Prețurile carburanților în România au crescut chiar și atunci când cotațiile internaționale ale petrolului au scăzut. Totuși, prețul la pompă, cel pe care îl văd consumatorii afișat, nu este influențat proporțional și în timp real cu majorarea prețului barilului de țiței deoarece orice distribuitor are rezerve proprii, care au fost achiziționate la prețurile din urmă cu 2 sau chiar 3 săptămâni. Practic există un element de speculă, de pe urma căruia profită și statul. Motorina standard a atins pragul de 10 lei. Cum a reacționat Guvernul Bolojan? Pe fondul conflictului din Orientul Mijlociu care a provocat blocarea uneia dintre cele mai importante rute de tranzit a petrolierelor, Strâmtoarea Ormuz, prețurile combustibililor din România au ajuns la cote alarmante. Astăzi, de exemplu, prețurile la motorina standard au atins pragul psihologic de 10 lei/litru, în timp ce benzina a depășit pragul de 9 lei/litru cu aproximativ 26 de bani. Așadar, după mai multe zile consecutive de scumpiri, piața carburanților s-a stabilizat la un nivel ridicat, cu prețuri identice în aproape toate benzinăriile. În doar câteva săptămâni, creșterile au fost de până la 2 lei pe litru, iar România a ajuns printre cele mai scumpe piețe din regiune și este depășită în acest moment doar de Grecia și Albania. În timp ce alte state au luat deja măsuri pentru a limita creșterea prețurilor carburanților, oficialii români au amânat o posibilă intervenție, deoarece statului îi convine să își mărească încasările la buget. Abia după ce motorina standard a atins pragul critic de 10 lei pe litru, Guvernul Bolojan a anunțat că va interveni pentru ca prețurile la pompă să nu crească și mai mult. Astfel, Executivul a transmis că va declara, marți, situație de criză pe piața carburanților și va limita prin Ordonanță de Urgență adaosul comercial pentru benzină și motorină, dar și exporturile. „În urma discuțiilor, s-a decis ca Guvernul să adopte, mâine, o ordonanță de urgență prin care să fie declarată situația de criză pe piața țițeiului și/sau a produselor petroliere și să fie stabilite măsuri de protejare a economiei și a populației pe durata acestei crize. Pe durata situației de criză vor fi instituite măsuri de protecție aplicabile pentru o perioadă de 6 luni, cu posibilitatea prelungirii succesive pentru intervale de cel mult 3 luni, atât timp cât persistă circumstanțele care au determinat instituirea situației de criză. Adaosul comercial pentru benzină, motorină și materiile prime utilizate pentru obținerea acestora va fi limitat pe întregul lanț de activitate economică”, se arată în comunicatul transmis de Guvernul României. Accizele și TVA-ul, principalele componente din prețul carburanților Deși primul reflex este acela de a pune scumpirile pe seama contextului internațional, vina se află de fapt la autorități, deoarece peste jumătate din prețul combustibililor este format din accize și TVA. Practic, vorbim despre sumele încasate de statul român care ajung în visteria națională, nu despre bani cu care se îmbogățesc benzinăriile, petroliștii sau companiile de transport. Aproximativ 52% din prețul la pompă al motorinei, respectiv 57% în cazul benzinei, provine din accize și TVA. În cazul benzinei, costul carburantului procesat reprezintă efectiv doar puțin peste 30% din costul unui litru de benzină la pompă, în timp ce cheltuielile benzinăriei respective reprezintă aproximativ 15% din cost. Prețul unui litru de carburant este influențat de: Costurile de producție/import; accize (taxe de stat); TVA; marja de profit a distribuitorilor (benzinăriilor); Influența piețelor internaționale (cotația petrolului Brent); alți factori care se schimbă constant (cerere/ofertă, curs valutar). Acestea sunt principalele motive pentru care prețul unui litru de benzină sau motorină nu are legătură doar cu prețul țițeiului Brent sau doar cu prețul petrolului procesat din export sau cel din producția internă. Deși România este un exportator de benzină, este dependentă de importurile de motorină, motiv pentru care sensibilitatea crește în cazul combustibilului diesel, în special în contextul evoluțiilor internaționale. Câți bani intră în visteria statului dintr-un singur plin de combustibil Deși diferențele dintre benzinării sunt minime, pentru șoferi impactul rămâne semnificativ. Un plin de 50 de litri de benzină ajunge la aproximativ 460 de lei, în timp ce pentru un plin de motorină șoferii trebuie să scoată din buzunare, de astăzi, aproximativ 500 de lei. Ca să exemplificăm mai ușor câți bani încasează statul din prețul combustibililor, o să folosim exemplul în care, la o alimentare de 50 de litri de motorină, un șofer plătește 500 de lei. Calculele estimative, realizate de Gândul,
Preşedintele Asociaţiei Energia Inteligentă: Pragul de 10 lei/litru devine noua bază/Motorina ieftină nu mai este un scenariu credibil
Motorina nu mai poate reveni la niveluri scăzute de preţ, iar pragul de 10 lei/litru tinde să devină noul nivel de referinţă, în contextul unor schimbări structurale pe piaţa energetică, susţine Dumitru Chisăliţă, preşedintele Asociaţiei Energia Inteligentă (AEI), scrie G4Media. „Există momente în economie în care nu asistăm la o criză, ci la o schimbare de regim. 2026 este unul dintre acele momente. Iar în centrul lui stă un adevăr incomod, ignorat sistematic de pieţe, politicieni şi public: nu mai există un scenariu credibil în care motorina revine la niveluri „ieftine”. Nu vorbim despre un vârf temporar de preţ, nu despre o deviaţie de la normal. Vorbim despre sfârşitul normalului. Pragul de 10 lei/l nu mai este o excepţie. Este noua bază”, explică Dumitru Chisăliţă, într-o analiză transmisă duminică. Potrivit acestuia, percepţia că preţurile la energie cresc şi scad în mod ciclic, revenind la niveluri medii, nu mai corespunde realităţii actuale. „Ani la rând am fost învăţaţi că energia funcţionează ciclic: creşte, scade, revine la medie. Este poate cea mai periculoasă presupunere care încă domină gândirea economică. Pentru că această medie nu mai există. Globalizarea energetică – acel mecanism invizibil care aducea petrol ieftin din cele mai eficiente surse către cele mai eficiente rafinării – a fost distrusă. Nu complet, dar suficient cât să schimbe regulile jocului. Fluxurile nu mai sunt optimizate economic, ci filtrate politic. Nu mai contează doar cât costă petrolul, ci de unde vine şi cât de „sigur” este. Iar siguranţa costă. Mult.”, a adăugat specialistul. El susţine că statele europene prioritizează tot mai mult securitatea energetică în detrimentul costurilor, ceea ce conduce la preţuri mai ridicate. „Autonomia energetică este noul lux obligatoriu. Statele europene nu mai cumpără energie ca înainte. Nu mai urmăresc cel mai mic preţ, ci cel mai mic risc. Asta înseamnă contracte mai scumpe, rute mai lungi, redundanţă logistică şi stocuri strategice. Cu alte cuvinte, plătim dublu pentru a nu depinde de o singură sursă. Această schimbare nu este temporară. Este structurală. Iar orice structură nouă vine cu un nou nivel de cost. Mai ridicat”, a menţionat preşedintele AEI. Chisăliță: „Europa plătește mai mult decât alții” În opinia sa, conflictul declanşat prin războiul din Ucraina a distrus definitiv iluzia că energia este doar o marfă. Astfel, energia este acum instrument de presiune geopolitică. „Asta înseamnă că preţul ei nu mai reflectă doar cererea şi oferta, ci şi riscul, tensiunea, strategia. Volatilitatea nu mai este o excepţie, ci o componentă permanentă. Şi, mai important, înseamnă că Europa plăteşte mai mult decât alţii”, a mai spus Chisăliţă. Pe de altă parte, el a subliniat că discuţia publică se concentrează obsesiv pe preţul petrolului brut, însă adevărata vulnerabilitate a Europei este capacitatea de rafinare. „Europa a închis rafinării, a redus investiţiile şi a devenit dependentă de importuri de produse finite. Asta creează o situaţie paradoxală: chiar dacă petrolul brut se stabilizează, motorina poate rămâne scumpă. Pentru că nu ai unde să o procesezi eficient. Este una dintre cele mai puţin discutate, dar decisive schimbări structurale”, a afirmat specialistul. De asemenea, el susţine că taxele au crescut semnificativ şi au devenit „podeaua invizibilă”. „Chiar şi într-un scenariu optimist, există un element care nu dispare: taxarea. Accizele, taxele, supratazele, taxele la taxe, TVA-ul şi extinderea mecanismelor de taxare a carbonului creează un „hard floor” – un nivel sub care preţul nu poate coborî. Nu pentru că piaţa nu ar permite, ci pentru că statul nu o va permite. Astfel, scăderea preţului petrolului este amortizată fiscal. Iar creşterea este amplificată”, a mai spus Chisăliţă.
O țară europeană reduce TVA-ul la combustibili pentru a tempera impactul economic al conflictului din Orientul Mijlociu
În paralel, Madridul intenționează să suspende acciza pe hidrocarburi, ceea ce ar putea determina o scădere imediată a prețului motorinei și benzinei între 0,30 și 0,40 euro pe litru. În plus, guvernul va elimina o taxă de 5% aplicată consumului de energie electrică, urmând ca aceste măsuri să fie anunțate oficial într-o conferință de presă programată pentru ora locală 11:00. Miniștrii spanioli au precizat că pachetul de măsuri va include sprijin pentru sectoarele economice cele mai vulnerabile, însă producția ridicată de energie regenerabilă a țării contribuie la reducerea expunerii economiei la fluctuațiile prețurilor petrolului. Această inițiativă se alătură măsurilor similare adoptate de alte state europene. Italia a redus accizele la combustibili, alocând aproximativ 417,4 milioane de euro pentru a amortiza impactul prețurilor până la 7 aprilie, iar Austria a anunțat reducerea temporară a taxelor pe benzină și motorină și limitarea câștigurilor comercianților cu amănuntul de carburanți, inclusiv OMV, pentru a proteja consumatorii. Cancelarul austriac Christian Stocker a subliniat că scopul acestor măsuri este de a controla inflația, de a stabiliza prețurile combustibililor și de a menține competitivitatea economiei. Legislația necesită aprobarea parlamentului și este estimată să fie valabilă până la sfârșitul anului, cu aplicarea imediată a reducerilor fiscale pentru consumatori. Reducerea TVA-ului și a accizelor la combustibili în Spania urmărește să atenueze povara economică asupra cetățenilor și să stabilizeze piața energetică, în contextul instabilității internaționale.