Institutul Wiesel critică dur comemorarea lui Ion Gavrilă Ogoranu: Ce a avut în minte administrația locală?
Ion Gavrilă Ogoranu a fost comemorat sâmbătă, 2 mai 2026, în satul Galtiu din județul Alba, în cadrul unui eveniment la care au participat zeci de persoane, inclusiv simpatizanți ai Mișcarea Legionară. Ceremonia, desfășurată în fața bisericii și în cimitir, a inclus și dezvelirea unei plăci memoriale, ceea ce a stârnit reacții critice din partea Institutul Wiesel, care acuză autoritățile locale că au permis o formă de omagiere publică a unui fost membru al unei organizații fasciste. Institutul Wiesel a condamnat public desfășurarea evenimentului și, mai ales, aprobarea acestuia de către administrația locală. Directorul instituției, Alexandru Florian, a afirmat că mai multe indicii semnalate în spațiul public arată caracterul omagial al evenimentului, invocând prezența unor simboluri, a unor cântece asociate Mișcării Legionare și participarea unor reprezentanți ai clerului. „Chiar dacă nu erau vizibile în mod explicit, semnalele erau acolo. Elementele apărute în presă sugerează clar o intenție de omagiere. Cea mai mare problemă rămâne însă placa memorială și faptul că un astfel de eveniment a fost permis în spațiul public”, a transmis Alexandru Florian, pentru G4Media. Reprezentantul Institutului a ridicat și problema responsabilității administrației locale, criticând aprobarea unui astfel de demers public. „Ce a avut în minte administrația locală atunci când a aprobat memorializarea publică a unui militant activ al unei formațiuni politice fasciste din România?”, a întrebat Alexandru Florian. Zeci de persoane prezente la eveniment Comemorarea a fost organizată de Fundația Ion Gavrilă Ogoranu, o structură cunoscută pentru poziționări favorabile sau asociate simbolic cu Mișcarea Legionară. Președintele fundației, Corloian Baciu, a fost surprins în 2024 la Tâncăbești, unde a fost fotografiat făcând un gest asociat cu simbolistica legionară, în apropierea locului unde a fost executat liderul mișcării, Corneliu Zelea Codreanu. Evenimentul de comemorare a avut loc în satul Galtiu, comuna Sântimbru, județul Alba, și a marcat 20 de ani de la moartea lui Ion Gavrilă Ogoranu, prezentat de organizatori drept lider al rezistenței anticomuniste din Munții Făgăraș. Zeci de persoane au participat la o ceremonie de tip priveghi, urmată de un moment de comemorare la cimitir și de dezvelirea unei plăci memoriale dedicate acestuia. La eveniment a fost prezent și un preot, iar atmosfera a inclus elemente care au atras ulterior controverse în spațiul public. Ion Gavrilă Ogoranu este cunoscut în principal pentru rolul său în rezistența anticomunistă din Munții Făgăraș, însă trecutul său este asociat și cu apartenența la Mișcarea Legionară, organizație interbelică de extremă dreapta. Recomandarea autorului: De Ziua Internațională a Libertății Presei, România condusă de Nicușor Dan și Ilie Bolojan primește încă un duș rece. Ocupă abia poziția 49 și este pusă la zid: „Propagandă, interferență politică, amestecul procurorilor, jurnaliști supuși amenințărilor și intimidărilor”
România comemorează, pe 9 martie, Ziua Deținuților Politici Anticomuniști
Ziua de 9 martie a fost declarată oficial „Ziua Deținuților Politici Anticomuniști din perioada 1944-1989” prin Legea nr. 247/2011, adoptată de Parlamentul României și publicată în Monitorul Oficial în decembrie 2011. Potrivit actului normativ, autoritățile publice centrale și locale pot organiza în această zi ceremonii, manifestări comemorative sau evenimente dedicate memoriei celor care au suferit în închisorile și lagărele regimului comunist. Data de 9 martie a fost aleasă și pentru că coincide cu sărbătoarea religioasă a Sfinților 40 de Mucenici. Este un moment în care, în multe biserici din România, sunt oficiate slujbe de pomenire pentru victimele represiunii comuniste. Mii de români persecutați de regimul comunist Regimul comunist instaurat în România după 1945 a recurs la represiune politică împotriva celor considerați opozanți: intelectuali, studenți, preoți, militari, țărani sau oameni politici. Potrivit documentărilor istorice, sute de mii de români au fost arestați, trimiși în închisori sau lagăre de muncă forțată. Și mai mulți au fost deportați sau obligați la muncă în proiecte titanice precum Canalul Dunăre–Marea Neagră. În perioada comunistă au existat zeci de penitenciare și lagăre de muncă, unde deținuții politici erau închiși în condiții dure pentru activitatea lor anticomunistă sau pentru simple opinii considerate ostile regimului. Manifestări și ceremonii comemorative În fiecare an, instituții publice, organizații civice și foști deținuți politici organizează ceremonii de comemorare, depuneri de coroane și conferințe dedicate memoriei victimelor comunismului. Astfel de evenimente au loc adesea la Monumentul Național „Aripi” din București, dedicat rezistenței anticomuniste, dar și la alte monumente și memoriale din țară, inclusiv la Memorialul Victimelor Comunismului de la Sighet. Scopul acestor comemorări este păstrarea memoriei istorice și transmiterea către noile generații a lecțiilor legate de abuzurile și represiunea regimului totalitar.
Radu Miruță a participat la comemorarea victimelor din Crans Montana: Gândurile mele s-au îndreptat și către tânărul de 18 ani din Gorj
Radu Miruță a scris duminică pe Facebook că a participat la comemorare împreună cu Raed Arafat. „A fost un moment de emoție profundă și sinceră, în care o țară întreagă și-a plâns morții unui incident devastator. (…) În acele momente am simțit, mai clar ca oricând, puterea acelui care salvează, care alină, care ajută să mergem mai departe, chiar și atunci când pare imposibil”, a scris ministrul Apărării. El susține că gândurile i s-au îndreptat și către tânărul de 18 ani din Gorj, „căruia destinul i-a fost frânt mult prea devreme”, și către familia sa, „care trece prin clipe cumplite, printr-o durere pe care niciun părinte nu ar trebui să o trăiască vreodată”. 40 de persoane au murit în incendiul izbucnit într-un bar din Alpi. Alte 116 persoane au fost rănite, multe dintre ele grav, când incendiul a izbucnit la mai puțin de două ore după miezul nopții, la barul Le Constellation, pe 1 ianuarie.
Simona Halep, răvășitoare la un eveniment comemorativ:A dorit să aducă un omagiu
Simona Halep (34 de ani), cea mai titrată jucătoare din istoria tenisului feminin românesc, a avut o apariție neașteptată, în cadrul unui eveniment desfășurat la Baza 57 Aeriană „Căpitan Aviator Constantin Cantacuzino”. Reprezentanții bazei militare au dezvăluit că Simona Halep a participat săptămâna trecută la comemorarea Căpitanului Aviator Constantin Cantacuzino, cu prilejul împlinirii a 120 de ani de la nașterea sa. Simona a avut o apariție răvășitoare, îmbrâcându-se complet în negru. Dubla campioană de Grand Slam a fost însoțită de tatăl ei la evenimentul desfășurat în localitatea Mihail Kogălniceanu din județul Constanța. Simona Halep, moment răvășitor la o bază militară din România: „I-a adus un omagiu Căpitanului Constantin Cantacuzino” Evenimentul la care a fost prezentă Simona Halep a fost unul încărcat de emoție! Istorici de prestigiu au rememorat episoade marcante din viața și cariera pilotului legendar, simbol al curajului și demnității românești. Momentul a fost urmat de o ceremonie militară, iar Simona a făcut un gest impresionant, oferindu-le tricouri personalizate tinerilor militari: „Un moment deosebit l-a reprezentat participarea campioanei Simona Halep, ‘asul tenisului românesc’, care a dorit să aducă un omagiu ‘asului aerului’, Căpitanul Cantacuzino. Într-un gest de apreciere și solidaritate, Simona a oferit tricouri personalizate tinerilor militari dispusi în formație, având alături unele dintre cele mai apreciate și populare aeronave de luptă la nivel mondial. F-16 și EF-2000 Typhoon, precum și renumitele elicoptere IAR/SA-330 Puma și UH-60 Black Hawk. Acești tineri, evidențiați prin profesionalism, disciplină și devotament, au primit gestul simbolic ca pe o recunoaștere a responsabilităților pe care le îndeplinesc în serviciul țării, un moment care a subliniat legătura dintre excelența sportivă și spiritul militar. Emoția a fost amplificată de prezența lui Constantin Șerban Cantacuzino, care a evocat cu profund respect moștenirea spirituală și morală a celebrului său unchi, reamintind tuturor că numele Cantacuzino rămâne sinonim cu onoarea, noblețea și dragostea de țară. La ceremonie au mai participat Prefectul Județului Constanța, Adrian-Teodor Picoiu, comandanți ai structurilor din sistemul național de apărare, siguranță și ordine publică, comandanții structurilor aliate și partenere dislocate în bază, precum și personal militar în rezervă, care au adus, la rândul lor, un omagiu celui care continuă să inspire generații de aviatori și români. Prin astfel de momente, păstrăm vie flacăra recunoștinței pentru eroii noștri și reafirmăm legătura indestructibilă dintre curaj, performanță și spiritul de excelență românesc, valori care ne definesc și ne unesc ca națiune. Acest eveniment a reunit performanța sportivă, excelența militară și mândria românească într-un singur zbor al recunoștinței!”, a transmis Baza 57 Aeriană „Căpitan Aviator Constantin Cantacuzino” pe pagina oficială de Facebook. Simona Halep, sportivă care a strâns peste 40,2 milioane de dolari din premiile la turnee, s-a retras din activitate în luna februarie 2025.
Charles Spencer o comemorează Diana la 28 de ani de la moarte: O zi imposibilă
Charles Spencer, fratele prințesei Diana, a comemorat cea de-a 28-a aniversare a morții surorii sale cu o postare emoționantă pe Instagram, duminică, 31 august, conform People. „Flori pe care le-am cules în această dimineață din grădinile Althorp pentru insulă”, a scris el, referindu-se la locul de odihnă al prințesei de pe proprietatea familiei din West Northamptonshire. We cut some gorgeous flowers from the gardens at @AlthorpHouse this morning, for the Island. Always an impossible day. pic.twitter.com/kiIv8z6s8T — Charles Spencer (@cspencer1508) August 31, 2025 „Mereu o zi imposibilă”, a adăugat Charles Spencer în descrierea postării, exprimând greutatea acestei zile pentru familia sa. Diana este îngropată pe o insulă privată din Pleasure Gardens, cunoscută și sub numele de Oval Lake Grave, pe terenul domeniului Althorp. Charles a ales acest loc pentru că dorea ca sora sa să fie îngropată într-un „loc sigur”, unde fiii ei, William și Harry, să o poată vizita în privat, fără a fi deranjați de public. Prințesa Diana a murit pe 31 august 1997, în accidentul de mașină de la Paris, alături de partenerul ei Dodi Fayed și șoferul Henri Paul. Avea 36 de ani și a lăsat în urmă doi fii, William, pe atunci de 15 ani, și Harry, de 12 ani. Deși mormântul de pe insulă nu este accesibil publicului, cei care doresc să o omagieze pe Diana pot vizita un memorial separat construit pe teren în iulie 1998.