Creștere accentuată a prețurilor în următoarele trei luni, prognozată de managerii din comerț și construcții. Anunțul INS
Managerii din comerțul cu amănuntul şi din construcţii preconizează o creştere accentuată a preţurilor, în următoarele trei luni, potrivit datelor anunțate de Institutul Naţional de Statistică (INS). În industria prelucrătoare, analiza realizată în luna mai de INS arată, pentru următoarele trei luni, o creştere moderată a volumului producţiei, reflectată printr-un sold conjunctural de +6%. Analiza completă poate fi citită AICI. În ceea ce priveşte numărul de salariaţi, se estimează o relativă stabilitate, cu un sold conjunctural de -5%. În acelaşi timp, preţurile produselor industriale sunt aşteptate să crească, tendinţă indicată printr-un sold conjunctural de +35%. În domeniul construcţiilor, estimările managerilor arată o tendinţă de creştere moderată a volumului producţiei (sold conjunctural +15%), în timp ce la numărul de salariaţi se preconizează o relativă stabilitate, cu un sold conjunctural de +3%. Majorări de prețuri estimate De asemenea, în acelaşi sector de activitate, se aşteaptă ca preţurile lucrărilor să înregistreze o dinamică accentuată, reflectată printr-un sold conjunctural de +50%. Ancheta INS relevă faptul că, în comerţul cu amănuntul, managerii estimează, pentru următoarele trei luni, relativă stabilitate a cifrei de afaceri, soldul conjunctural fiind 0%, iar în ceea ce priveşte forţa de muncă, angajatorii anticipează o tendinţă de creştere moderată a numărului de salariaţi (sold conjunctural +6%). În același, majorări de preţuri în acest domeniu sunt estimate de către 57% dintre respondenţi, scăderi de doar 5%, soldul conjunctural de +51% indicând o creştere accentuată. Pe zona de servicii, managerii anticipează o relativă stabilitate a cererii, pentru perioada mai – iulie 2026, cu un sold conjunctural de -1%. La capitolul numărului de salariaţi, pe baza datelor centralizate, se estimează o relativă stabilitate (sold conjunctural -3%), iar preţurile de vânzare sau de facturare ale prestaţiilor vor urma să crească, tendinţă reflectată printr-un sold conjunctural de +29%. AUTORUL RECOMANDĂ: Serviciile de înfrumusețare au scăzut cu 18% în primele 3 luni din 2026. Ce arată datele INS Datele INS confirmă declinul din industria românească. Producția industrială a crescut în martie, dar a scăzut față de anul trecut
Ce se știe despre vizita lui Putin în China
Iuri Ușakov, diplomat și fost ambasador al Rusiei în SUA, a dezvăluit că vizita de stat în China a președintelui rus Vladimir Putin va fi una de mare impact. Putin ar urma să sosească la Beijing pe 19 mai. Vizita va dura două zile. Rusia și China se pregătesc să creeze o „Nouă Ordine Mondială”. Cu sau fără voia Americii și a Europei. Vladimir Putin va fi însoțit în China de o mare delegație de oficiali și oameni de afaceri, exact pe modelul lui Donald Trump. Liderul de la Casa Albă a venit însoțit de directori executivi ai marilor companii din industria „big tech”. Delegația lui Putin În cazul lui Putin, delegația sa va fi alcătuită din oligarhi, oameni de afaceri și directori din energie (Gazprom, Rosnef) și următorii miniștri: Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Kremlinului; Serghei Lavrov, ministrul de Externe al Rusiei; Elvira Nabiullina, șefa Băncii Centrale a Rusiei; Denis Manturov, vicepremier; Tatiana Golikova, vicepremier; Alexandr Novak, vicepremier pentru Complexul Energetic; Iuri Trutnev, vicepremier și președintele delegației din districtul federal din Extremul Orient; Dmitri Cernișenko, vicepremier pentru Turism, Sport, Cultură și Comunicații; Oksana Lut, ministrul Agriculturii; Olga Liubimova, ministrul Culturii; Andrei Nikitin, ministrul Transportului; Maxim Reșetnikov, ministrul Dezvoltării Economice; Anton Siluanov, ministrul Finanțelor; Irek Fayzullin, ministrul Construcțiilor și al Locuințelor; Valeri Falkov, ministrul Științei și al Educației. „Forța Siberiei 2”, un proiect ce va fi readus în discuție Delegațiile Federației Ruse și a Republicii Populare Chineze vor semna în jur de 40 de documente în timpul vizitei de stat a lui Putin la Beijing, a adăugat Ușakov. Diplomatul a dezvăluit și că cei doi lideri vor discuta în detalu despre proiectul „Forța Siberiei 2”, care a fost blocat. Proiectul presupune transportarea gazelor din peninsula Yamal din Rusia către China prin Mongolia, pe o rută de 2.600 de kilometri. Alte detalii despre vizita lui Putin la Beijing Înainte de vizita sa în China, Putin a înregistrat un mesaj video adresat cetățenilor chinezi, în loc să pregătească un articol tradițional pentru presa locală, a anunțat Ușakov. Comerțul dintre Rusia și China din anul trecut a atins aproape 240 de miliarde de dolari, iar structura lui s-a extins, a declarat Ușakov, potrivit TASS. Putin se va întâlni cu inginerul chinez Peng Pei. Băiatul care a fost fotografiat alături de președinte în 2000, în timpul primei vizite a lui Putin în China, este Peng Pei. Atunci, el avea 10 ani. „Dacă aș avea ocazia, dacă l-aș putea revedea pe Putin, i-aș spune: «Stimate președinte, băiatul cu care ați fost fotografiat acum 25 de ani a devenit inginer senior»”, a recunoscut el. Sursa Foto: Profimedia Autorul recomandă: Adrian Năstase și Viorica Dăncilă, la Parada Victoriei la Beijing. Foștii premieri, la două rânduri de Putin, Xi și Kim Jong-un
Când va intra în vigoare acordul de liber schimb al UE cu MERCOSUR. Ursula: Va contura viitorul Europei
Acordul de liber schimb dintre Uniunea Europeană și țările sud-americane membre MERCOSUR a fost semnat la 17 ianuarie 2026 și ratificat din 17 martie 2026. Cele două părți s-au angajat să reducă treptat taxele de import pentru 91-92% din exporturi, pe o perioadă de 15 ani. De asemenea, vor crește cotele de import pentru o gamă mai largă de produse. „Prioritatea de acum este transformarea acordului UE-Mercosur într-un rezultat concret, ceea ce le va da exportatorilor UE o platformă necesară pentru a obține noi oportunități pentur comerț, creștere și locuri de muncă”, a spus comisarul european pe comerț, Maros Sefcovic. UE-MERCOSUR: Cel mai mare acord comercial din istorie Odată ratificat, va deveni cel mai mare acord comercial din istorie, cu efecte pe o suprafață de 16 milioane de km pătrați, populată de 785 milioane de oameni. Cei 27 de membri ai Uniunii Europene vor putea să-și reducă dependența economică față de China și SUA. Parlamentele din statele sud-americane Uruguay, Brazila, Paraguay și Argentina au ratificat deja acordul. Bolivia, care este cel mai nou membru MERCOSUR, nu a participat la negocieri, dar va lua parte la acordul încheiat cu UE în următorii ani, potrivit Associated Press. Câteva țări membre s-au opus Fermierii și ecologiștii din UE s-au opus acordului de liber schimb cu Mercosur, ceea ce a dua la întârzierea semnării acordului în decembrie 2025. Chiar și președintele Franței, Emmanuel Macron, a considerat acordul „o surpriză neplăcută”. Franța, Ungaria și Polonia s-au opus și au condus o campanie pentru a întârzia sau tempera acordul, având drept clauze protejarea consumatorilor și a producătorilor agrari. Ursula von der Leyen a intervenit și a apărat acordul, considerat „vital” pentru supraviețuirea Uniunii Europene într-o „nouă dezordine mondială”. „Este vorba de reziliență, este vorba despre creștere și despre Europa care își conturează viitorul”, a spus Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene într-o conferință de presă din februarie. Acordul UE-MERCOSUR va intra în vigoare de la 1 mai 2026. Sursa Foto: Facebook Autorul recomandă: Acordul dintre UE și Mercosur nu va fi ratificat în Ungaria. Care sunt motivele invocate de premierul maghiar
Ursula von der Leyen propune schimbarea de doctrină a Uniunii Europene: Europa nu mai poate fi un gardian al vechii ordini mondiale
Ursula von der Leyen: „Europa nu mai poate fi gardianul vechii ordini mondiale. Este o lume care a dispărut și nu se va mai întoarce” „Europa nu mai poate fi un gardian al vechii ordini mondiale. Este o lume care a dispărut și nu se va mai întoarce. Vom apăra și susține întotdeauna sistemul bazat pe reguli pe care l-am ajutat să-l construim împreună cu aliații noștri, dar nu ne mai putem baza pe el ca singura modalitate de a ne apăra interesele sau să presupunem că regulile sale ne vor proteja de amenințările complexe cu care ne confruntăm. Trebuie să reflectăm urgent asupra faptului dacă doctrina și procesul nostru decizional – toate concepute într-o lume postbelică de stabilitate și multilateralism – au ținut pasul cu viteza schimbărilor din jurul nostru Putem construi o politică externă care să ne facă mai puternici pe plan intern. Mai influenți la nivel global. Și un partener mai bun pentru țările din întreaga lume. Acesta este un pilon fundamental al independenței europene care ne protejează interesele și ne promovează valorile”, spune von der Leyen. Șefa Comisiei Europene s-a întrebat retoric dacă actuala ordine globală bazată pe reguli este „mai mult un ajutor sau un obstacol” pentru Europa: „Indiferent dacă sistemul pe care l-am construit – cu încercări bine intenționate de consens și compromis – este mai degrabă un ajutor sau un obstacol pentru credibilitatea noastră ca actor geopolitic. Știu că acesta este un mesaj dur și o conversație dificilă. Dar știu, de asemenea, că mulți dintre voi ați simțit această tensiune în munca voastră de zi cu zi. Ideea este că, dacă credem – așa cum cred eu – că avem nevoie de o politică externă mai realistă și bazată pe interese”. Discursul lui Von der Leyen vine în urma unor mesaje similare transmise în ultimele săptămâni de cancelarul german Friedrich Merz și de prim-ministrul canadian Mark Carney, ambii stimulați de schimbările radicale din Statele Unite sub președintele Donald Trump. Suveranism și independență a UE Șeful Comisiei a continuat să reitereze apelurile pentru o Europă mai independentă, subliniind eforturile deja depuse pentru a reduce riscul reprezentat de „un singur furnizor pentru active vitale – de la energie la apărare, de la semiconductori la vaccinuri, de la tehnologii curate la materii prime”. Ursula von der Leyen a pledat astăzi pentru suveranism și independență în UE: „Scopul este să devenim mai rezistenți, mai suverani și mai puternici – de la apărare la energie, de la materii prime critice la tehnologii strategice… Așa arată independența în lumea de astăzi. Trebuie să fim pregătiți să ne proiectăm puterea cu mai multă asertivitate. De exemplu, pentru a contracara agresiunea și interferența străină cu toate instrumentele noastre – fie ele economice sau diplomatice, tehnologice sau militare.” UE trebuie să fie „mai pragmatică” în ceea ce privește comerțul, spune șefa Comisiei Europene: „Aproape 2/3 din creșterea economică globală are loc în afara SUA și a Chinei. Țările de pe toate continentele își caută locul în lume. Nu vor să facă parte din nicio sferă de influență. Vor să fie prospere și suverane.” „Securitatea, principalul factor al organizării UE” Pregătirile pentru o „Strategie europeană de securitate” sunt deja în curs de desfășurare, o abordare care va fi piatra de temelie a viziunii UE, spune von der Leyen: „Securitatea trebuie să devină principiul factor al organizării acțiunilor noastre. Aceasta trebuie să fie mentalitatea implicită – de la apărare la date, de la industrie la infrastructură, de la tehnologie la comerț. Vom face acest lucru împreună cu partenerii: Am deschis SAFE către Canada. Dorim să integrăm lanțurile valorice ale apărării cu India. Lucrările progresează cu Australia. Unii ar putea spune că ieșim din zona noastră de confort. Alții susțin că ar trebui să ne concentrăm doar pe ceea ce se întâmplă la propriile noastre granițe. Dar amenințările cu care ne confruntăm vin din toate direcțiile și din toate domeniile – fie ele cibernetice, fie cele spațiale. Așadar, această abordare cu adevărat completă a securității noastre trebuie să continue să ne ghideze activitatea. Ideea este că lumea din jurul nostru se schimbă cu o viteză incredibilă, iar acum și Europa se schimbă.” În ceea ce privește Iranul, șefa Comisiei Europene a declarat: „Nu ar trebui să se verse lacrimi pentru regimul iranian. Acest regim a provocat moartea și a impus represiune propriului popor. A masacrat 17.000 de tineri. Acest regim a provocat devastare și destabilizare în regiune prin intermediul intermediarilor săi. Mulți iranieni din țară și din întreaga lume au sărbătorit moartea lui Khamenei. Poporul iranian merită libertate, demnitate și dreptul de a-și decide propriul viitor, chiar dacă știm că acest lucru va fi plin de pericole și instabilitate în timpul și după război” Președintele Comisiei Europene a anunțat că Europa va fi întotdeauna alături de Ucraina și a vorbit și despre situația tragică din Gaza.
Premierul Canadei propune o punte comercială dintre UE și Canada. Trump este exclus
Premierul Canadei Mark Carney s-a propus să intermedieze o „punte comercială” dintre Canada, Uniunea Europeană și blocul Indo-Pacific pentru a forma o nouă alianță comercială anti-Trump. El a declarat că guvernul de la Ottawa poartă deja discuții cu UE și cu alte națiuni pentru Acordul Cuprinzător și Progresiv pentru Parteneriatul Trans-Pacific (CPTPP), un acord de liber schimb major semnat în 2018 între 12 țări membre din Tratatul Trans-Pacific (Australia, Brunei, Canada, Chile, Japonia, Malaezia, Mexic, Noua Zeelandă, Peru, Singapore, Vietnam, Regatul Unit). „Putem ajuta la crearea unei punți între cele două. Este o oportunitate de a avea un bloc comercial bazat pe reguli de 1 și jumătate de miliarde de oameni cu economii complementare și care asigură o bază potențială pentru o viitoare expansiune”, a declarat premierul Canadei pentru Politico. O alianță comercială anti-Trump, alcătuită din 40 de națiuni Planul ar presupune ca 40 de națiuni să formeze o alianță comercială anti-Trump, iar Carney a declarat că țara sa este într-o „poziție unică” pentru a propulsa discuțiile dintre cele 27 de națiuni membre UE. Canada este membră a Parteneriatului Trans-Pacific și a Acordului de comerț liber între Uniunea Europeană și Canada (CETA). „Nu suntem singurii cu această idee. Este una dintre primele conversații pe care le-am avut cu premierii Australiei și Noii Zeelande, țări cu care împărtășim aceleași interese care văd merite în dezvoltarea acesteia”, a mai spus premierul Canadei, care a mai purtat discuții și cu președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și cu președintele Consiliului European, Antonio Costa. Canada și UE pregătesc o alianță comercială globală Canada a preluat inițiativa după ce Carney a lansat, luna trecută, un apel către așa-numitele „puteri medii” să reziste coerciției economice generate de războaiele comerciale. Declarațiile au venit la scurt timp după ce președintele Donald Trump a amenințat cu majorarea tarifelor vamale pentru aliații europeni ai Danemarcei, dacă nu cedează Groenlanda, scrie skai.gr.Ottawa joacă un rol-cheie în apropierea dintre Acordul cuprinzător și progresiv pentru Parteneriatul Trans-Pacific și Uniunea Europeană.Potrivit lui Carney, această inițiativă ar putea duce la formarea unui nou bloc comercial care să includă aproximativ 1,5 miliarde de oameni. Declarația a fost făcută în fața liderilor mondiali și a elitelor de afaceri reuniți la Davos. Uniunea Europeană și CPTPP urmează să înceapă în acest an negocieri pentru un acord menit să conecteze lanțurile de aprovizionare ale unor economii-cheie precum Canada, Singapore, Mexic, Japonia, Vietnam, Malaezia și Australia, cu piața europeană. O astfel de înțelegere ar apropia aproape 40 de state de pe ambele părți ale globului.La începutul acestei luni, Carney l-a trimis pe reprezentantul său pe lângă UE, John Hanford, la Singapore, pentru consultări cu liderii regionali privind potențialul acord.„Lucrările avansează. Am avut discuții foarte productive cu parteneri din întreaga lume”, a declarat un oficial al guvernului canadian pentru Politico. Războiul tarifelor lui Trump i-a făcut pe aliați să caute „piețe” alternative Decizia de a explora un acord UE-CPTPP a fost luată încă din noiembrie anul trecut, ca reacție la fragmentarea tot mai accentuată a comerțului liber, pe fondul tarifelor impuse de președintele Donald Trump. Scopul principal este creșterea rezilienței lanțurilor de aprovizionare și reducerea dependențelor economice critice.„Considerăm că intensificarea comerțului între UE și părțile CPTPP are o mare valoare, întrucât ar consolida și reziliența lanțurilor de aprovizionare”, a declarat un oficial japonez din domeniul comerțului.Un diplomat dintr-o altă țară membră CPTPP a precizat, la rândul său, că inițiativa ar fi „foarte interesantă” dacă Uniunea Europeană va fi deschisă negocierilor.În interiorul UE, unii oficiali sunt descriși drept „foarte dornici” să avanseze cu acest proiect. Totuși, un oficial european a precizat că, deși acordul se încadrează în sfera cooperării UE-CPTPP, acesta „nu este o prioritate în această etapă”. În prezent, accentul este pus pe obținerea unor „rezultate specifice”, precum diversificarea comerțului și apropierea lanțurilor de aprovizionare. Sursa Foto: Profimedia Autorul recomandă:Trump escaladează conflictul cu Canada. Casa Albă vrea să retragă certificarea aeronavelor canadiene și anunță tarife noi de 50%
Statele Unite ale Americii au încheiat un acord comercial reciproc cu El Salvador
Ambasadoarea statului El Salvador în Statele Unite, Milena Mayorga, a confirmat joi semnarea unui acord comercial între cele două state, fără a oferi detalii suplimentare privind conținutul documentului. Ambasada americană din El Salvador a anunțat în luna noiembrie că se negociază o înțelegere comercială prin care El Salvador s-a angajat să reducă barierele netarifare, inclusiv prin simplificarea reglementărilor pentru importurile americane, notează Reuters. Măsurile ar urma să includă acceptarea standardelor americane privind siguranța vehiculelor, emisiile auto, dispozitivele medicale și produsele farmaceutice, dar și acceptarea reducerii restricțiilor pentru produse precum brânzeturile și carnea provenite din Statele Unite. În schimb, SUA ar urma să elimine tarifele pentru anumite produse din El Salvador, precum articolele de îmbrăcăminte. Președintele Salvadorului, Nayib Bukele, a salutat noul document, afirmând pe X: „Primul Acord Comercial Reciproc din întreaga Emisferă Vestică”. Tot joi, președinta Mexicului, Claudia Sheinbaum, a avut o convorbire telefonică cu președintele SUA, Donald Trump, în cadrul căreia cei doi lideri au discutat progresul privind revizuirea acordurilor comerciale dintre Statele Unite, Mexic și Canada.
Care sunt principalele destinații pentru produsele românești. Harta dependenței economice și poziția României: Dacă Germania strănută, România face gripă
Bunurile pe care le produce România ajung, în cea mai mare parte, în țările din Uniunea Europeană. Dintre acestea, cel mai important partener comercial al României este Germania, către care se îndreaptă aproape un sfert din toate bunurile țării, conform celui mai recent raport publicat de Banca Națională a României (BNR). România a înregistrat un export de bunuri însumat la aproximativ 86 de miliarde de euro, în scădere cu 0,3% față de anul 2023. Exporturile au atins cel mai scăzut nivel lunar în august și decembrie, de 6,1 miliarde, iar valoarea maximă a fost înregistrată în octombrie, ajungând la 7,9 miliarde. Volumul importurilor de bunuri a înregistrat o valoare de 119 miliarde de euro, marcând o creștere de 3,2% comparativ cu anul 2023, respectiv un avans de 3,6 miliarde de euro. Cu alte cuvinte, România importă mai mult decât exportă și asta o face vulnerabilă din punct de vedere economic pe plan extern. Gândul prezintă harta cu principalele destinații de export ale României, țări care dacă au probleme economice vor lovi direct și economia României. Balanța comercială a României a avut un deficit de 32,9 miliarde de euro în 2024, ceea ce reprezintă o creștere de 13,6% față de anul anterior. Exporturile au scăzut cu 0,3%, în timp ce importurile au crescut cu 3,2%. Astfel, deficitul balanței bunurilor, exprimat ca pondere în PIB, a înregistrat o creștere de 0,3 puncte procentuale și a ajuns la nivelul de 9,3%, considerat un nivel de avarie, care pune presiune pe leu. Comerțul internațional cu bunuri a constatat deficite Conform analizei soldului balanței bunurilor pe grupe de mărfuri, se observă deficite la următoarele categorii: Produse chimice și plastice: 10,5 miliarde euro Produse minerale: 5,1 miliarde euro Metale comune: 4,5 miliarde euro Produse agroalimentare: 3,1 miliarde euro Textile, confecții și încălțăminte: 2,9 miliarde euro Mașini, aparate, echipamente și mijloace de transport: 2,5 miliarde euro Alte mărfuri: 4,1 milioane euro Singurul excedent a fost înregistrat la categoria produse din lemn și hârtie, cu 72 de milioane de euro. Care sunt partenerii economici principali ai României? Statele-membre ale Uniunii Europene continuă să ocupe poziții de top în rândul partenerilor comerciali ai României. Totuși, Turcia reprezintă singura țară din afara UE care se evidențiază în clasamentul primelor zece destinații de export pentru bunurile produse în România. Germania: 18 miliarde de euro Italia: 7 miliarde Franța: 6 miliarde Ungaria: 5 miliarde Bulgaria: 4 miliarde Polonia: 4 miliarde Țările de Jos: 3 miliarde Turcia: 3 miliarde Cehia: 3 miliarde Spania: 2 miliarde Exportul extracomunitar crește în detrimentul exportului intracomunitar În 2024, valoarea exporturilor în interiorul Uniunii Europene, a ajuns la 62,1 miliarde de euro, ceea ce reprezintă o scădere de 0,5% comparativ cu anul anterior. Exportul de bunuri în afara Uniunii Europene a atins 24 de miliarde de euro, în creștere cu 0,2% față de 2023. Ponderea în total exporturi a ajuns la 27,9%, iar cele mai mari creșteri au fost către Turcia, Marea Britanie și Republica Moldova. Turcia: 3,1 miliarde Marea Britanie: 2,6 miliarde Republica Moldova: 2 miliarde De asemenea, exporturile din România către Statele Unite au atins suma de 2 miliarde de euro, iar cele către Ucraina s-au ridicat la 1,6 miliarde de euro. Procentajul exporturilor românești în industriile de prelucrare Industria de prelucrare a generat exporturi considerabile, atingând următoarele procente, raportate la valoarea totală: Industria autovehiculelor de transport rutier: 21% din exportul total al anului 2024 Industria de echipamente electrice: 13,4% Industria de mașini, utilaje și echipamente: 8,6% Industria calculatoarelor și a produselor electronice și optice: 6,3% Industria de produse din cauciuc și mase plastice: 5,9% Industria metalurgică: 4,8% Cele mai consistente valori numerice În contextul economiilor naționale, se pot evidenția următoarele categorii principale cu impact financiar substanțial: Mărfuri generale: 86,2 miliarde de euro Autovehicule rutiere: 18 miliarde Echipamente electrice: 11,5 miliarde Mașini, utilaje, echipamente: 7,4 miliarde Agricultură, silvicultură și pescuit: 5 miliarde Metalurgie: 4 miliarde Produse alimentare: 3 miliarde Produse farmaceutice: 1,9 miliarde Industria extractivă: 1 miliarde Unde s-au înregistrat scăderi evidente și de ce? În 2024, majoritatea exporturilor, reprezentând 58,9% din total, au fost bunuri pentru consum intermediar, și-anume materii prime și componente folosite de companii pentru a produce bunuri finale care sunt, mai departe, integrate sau consumate în procesul de producție. Printre acestea, în raportul BNR, se menționează: Componente auto și anvelope Echipamente pentru controlul sau distribuția electricității Fire electrice Combustibili Gaz de sondă Grâu, porumb, semințe de floarea-soarelui și orz. Cele mai semnificative diminuări ale exporturilor au fost semnalate la următoarele categorii de produse: porumb, semințe de rapiță, grâu, fire și cabluri. Aceste scăderi au fost determinate atât de reducerea volumelor exportate, cât și de deprecierea prețurilor pe piețele externe. Este de bine sau de rău? Deși exporturile românești par să evolueze bine la nivel internațional, crescând în sectoare-cheie din Europa, deficitul extern al României rămâne negativ. Acest lucru arată că țara depinde tot mai mult de finanțarea din afara granițelor, potrivit raportului BNR. Pentru a diminua deficitul extern, este esențial să creștem producția locală astfel încât să satisfacem cererea internă, în paralel cu intensificarea exporturilor în domeniile unde avem avantaje competitive. RECOMANDĂRILE AUTORULUI: Poziția economică externă a României este din ce în ce mai slabă. Presiunea pe leu, la cote maxime România e codașa Uniunii Europene la încasarea de TVA. Șeful ANAF spune că a găsit strategia câștigătoare pe 2026 pentru a combate evaziunea fiscală
Uniunea Europeană a intrat în top trei cei mai importanți parteneri comerciali ai Rusiei în 2024
În ciuda sancțiunilor impuse Rusiei, Uniunea Europeană rămâne unul dintre cei trei cei mai mari parteneri comerciali ai Kremlinului. Numai anul trecut, volumul comerțului a fost de 67,5 miliarde de euro, scrie publicația germană Bild. În anul precedent, exporturile globale ale Rusiei au crescut cu 18%. Locul întâi este ocupat, previzibil, de China. Volumul comerțului a atins 210 miliarde de euro, dintre care 111 miliarde de dolari reprezintă importul de petrol, gaze și cărbune rusesc. Locul al doilea este ocupat de India. Țara a urcat brusc de pe poziția a 12-a pe a doua, și a devenit un client fidel al resurselor energetice rusești. În plus, în ciuda presiunii din partea Occidentului și a sancțiunilor impuse de Uniunea Europeană, comerțul cu Moscova a fost consolidat de Israel, Armenia, Uzbekistan, Turcia, Egipt și Brazilia. Exporturile rusești au crescut anul trecut cu 18% și au atins 330 miliarde de dolari, a calculat Institutul German de Economie. RECOMANDAREA AUTORULUI Vladimir Putin accelerează cursa înarmării. Rusia testează o nouă rachetă nucleară de croazieră Ucraina nu mai are forță de muncă. Cifrele arată un DEZASTRU generat de război
Trump impune Chinei taxe vamale de 100% /Beijingul are o poziție agresivă și extrem de ostilă
Președintele SUA, Donald Trump, a anunțat vineri seară impunerea unor tarife comerciale suplimentare de 100% Chinei, ca ripostă la postura ”agresivă” și ”ostilă” a Administrației de la Beijing. ”Tocmai am aflat că Administrația Chinei a adoptat o poziție extraordinar de agresivă la nivel comercial, trimițând lumii o scrisoare extrem de ostilă în care afirmă că, de la 1 noiembrie 2025, vor impune mijloace pentru controlul exporturilor asupra tuturor produselor pe care le fabrică, ba chiar și asupra unor produse pe care nu le fabrică ei. Acest lucru afectează toate țările, fără excepție”, a declarat Donald Trump într-un mesaj postat pe platforma Truth Social. ”Ținând cont de faptul că Administrația Chinei a adoptat această poziție fără precedent și vorbind doar în numele Statelor Unite (…), începând din 1 noiembrie 2025 sau chiar mai devreme, în funcție de acțiunile Beijingului, Statele Unite vor impune Chinei tarife de 100% peste cele existente. Vom impune și controale asupra exporturilor pentru softurile esențiale”, a subliniat Trump. În prezent, Washingtonul aplică tarife vamale cuprinse între 7,5% și 50% Chinei, iar taxele vamale generale sunt de 40%, potrivit postului CNBC. În urmă cu câteva luni, Statele Unite au ajuns la un acord comercial de principiu cu Administrația Chinei. Tratatul nu este definitivat, detaliile despre volumul schimburilor și taxele specifice urmând să fie stabilite. Foto: Profimedia RECOMANDAREA AUTORULUI: MACRON a încheiat discuția cu liderii forțelor politice din Franța/ Partidele de stânga nu exclud adoptarea unei noi moțiuni de cenzură Ce spun Netanyahu și Putin despre faptul că TRUMP nu a primit Nobelul pentru Pace /Reacția președintelui SUA
Trump afirmă că negocierile comerciale SUA-Canada sunt complicate /Relația este de conflict natural, dar avem și dragoste reciprocă
Președintele Statelor Unite, Donald Trump, a admis, marți seară, că negocierile comerciale cu Guvernul Canadei sunt ”complicate”, exprimând însă speranța că ambele părți vor fi ”foarte mulțumite” de acordul final. Donald Trump l-a primit la Casa Albă pe premierul Canadei, Mark Carney. Președintele SUA s-a declarat nemulțumit de activitățile producătorilor auto canadieni. ”Statele Unite sunt ofensate de faptul că multe companii auto își transferă operațiunile de producție în afara teritoriului american, ceea ce generează concurență între cele două țări vecine”, a afirmat Donald Trump, citat de postul BBC News. Mark Carney s-a declarat încrezător că va obține un ”acord adecvat” din partea Statelor Unite. Liderul opoziției de la Ottawa, Pierre Poilievre, afirmase că, în cazul în care Carney nu va obține un acord în cursul vizitei la Washington, deplasarea va fi un eșec. Aceasta este a doua vizită efectuată de premierul Mark Carney la Washington, iar ambii lideri par a fi optimiști asupra perspectivelor ajungerii la un acord comercial bilateral. Cu toate acestea, Donald Trump a declarat că negocierile sunt ”complexe”. În lipsa acordului, președintele SUA a impus tarife de 35% asupra importurilor canadiene, deși au fost menținute excepțiile pentru produsele care intră sub incidența Tratatului de liber-schimb SUA-Canada-Mexic (USMCA), negociat de Trump în primul mandat. Donald Trump a impus tarife vamale de 50% asupra produselor metalice din Canada și de 25% pentru automobile. ”Relația dintre țările noastre este de conflict natural, dar avem și dragoste reciprocă, avem multă dragoste unii pentru alții. Iubesc Canada și poporul canadian. Sperăm să fim foarte mulțumiți cu toții de acordul final”, a subliniat președintele SUA. Foto: Profimedia RECOMANDAREA AUTORULUI: Kim Jong-Un l-a felicitat pe VLADIMIR PUTIN cu ocazia zilei sale de naștere/ Coreea de Nord va consolida cooperarea cu Rusia VIDEO Cancelarul Merz pariază în continuare pe MOTORUL TERMIC /Întreaga industrie auto germană depinde de el