Senatorul Titus Corlățean candidează pentru funcția de Secretar general adjunct al Consiliului Europei
„Mi-am depus candidatura la poziția de Secretar general adjunct al Consiliului Europei. Am primit si sprijinul autorităților române. Mărturisesc că, având în vedere diferențele politico-ideologice, nu prea mă așteptam, a fost o surpriză plăcută. Le mulțumesc”, a scris Corlățean, vineri, într-un mesaj publicat pe pagina sa de Facebook. Acesta a precizat că demersul candidaturii sale nu este unul simplu. „Vorbim despre o competiție (…). Și nu e o competiție deloc simplă”, a scris senatorul PSD. Social-democratul a pus, însă, accent pe experiența sa în domeniul politicii externe. „Pot spune că sunt mai multe candidaturi, susținute de guverne ale unor state influente din Europa de Vest. Nu am însă rezerve să intru in această competiție, am argumentele mele profesionale, care înseamnă pe scurt aproape 32 de ani de carieră în domeniul politicii externe, pentru România, în relațiile europene, transatlantice si pe un plan multilateral mai larg, din care 29 de ani în legătură directă cu instituțiile, funcționarea și competențele Consiliului Europei (democrație, stat de drept, drepturile omului)”, a explicat Corlățean. Termenul limită de depunere a candidaturilor în cadrul organizației de la Strasbourg s-a finalizat. Acesta a precizat că demersul său ar putea fi o oportunitate importantă pentru România. „Vom vedea dacă argumentele de carieră și profesionale vor prevala sau cele de influență statală ori de altă natură… Oricum, este o oportunitate importantă și pentru România, dacă ea se va materializa”, a scris senatorul social-democrat. Reamintim că senatorul social-democrat este, încă de la finalul lunii ianuarie, reprezentant al Comisiei de la Veneția, din partea Comisiei Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (APCE) pentru afaceri juridice și drepturile omului.
AUR sesizează Comisia de la Veneția: Partidul acuză utilizarea sistematică și abuzivă a procedurii angajării răspunderii Guvernului
„Guvernul român a angajat simultan răspunderea pe cinci pachete legislative cuprinzătoare în data de 1 septembrie 2025, reprezentând o escaladare fără precedent în evitarea sistematică a procedurilor parlamentare normale. Aceste legi modifică colectiv zeci de acte normative din domenii juridice disparate, transformând procedura excepțională a angajării răspunderii într-un mecanism legislativ de rutină și neutralizând efectiv rolul constituțional al Parlamentului ca autoritate legislativă primară”, se arată într-un comunicat de presă al partidului AUR. Reprezentanții AUR mai spun că: „practicile actuale ale Executivului creează multiple încălcări constituționale care amenință fundamentele democrației românești. Principiul separației și echilibrului puterilor, consacrat în articolul 1 alineatul 4 din Constituție, este fundamental subminat atunci când Guvernul devine o autoritate legislativă concurentă, ocolind în mod sistematic dezbaterea și controlul parlamentar”. Ce susține AUR AUR susține că guvernul nu poate invoca propria inacțiune deliberată ca justificare pentru ocolirea procedurilor constituționale concepute pentru a asigura deliberarea democratică. Practica actuală prezintă în mod efectiv Parlamentului un ultimatum: să accepte pachete legislative cuprinzătoare fără amendamente sau să înfrunte criza guvernamentală. Sesizările transmise către Comisia de la Veneția și GRECO, au mai transmis reprezentanții AUR, subliniază că practica actuală a Guvernului român reprezintă o amenințare clară și cuprinzătoare la adresa democrației constituționale care necesită atenție și îndrumări internaționale imediate. AUR consideră că doar intervenția internațională promptă prin îndrumarea Comisiei de la Veneția și acțiunea GRECO poate ajuta la restabilirea echilibrului constituțional, la păstrarea instituțiilor democratice ale României și la prevenirea normalizării modelelor de guvernare pseudo-democratice care s-ar putea răspândi în tot spațiul constituțional european.