Comisia Europeană propune o ajustare a propriilor reguli pentru a ocoli opoziția Ungariei la aderarea Ucrainei și Republicii Moldova la UE
Uniunea Europeană se pregătește să inițieze activitățile tehnice pentru a permite aderarea Ucrainei și Republicii Moldova, în ciuda opoziției Ungariei, care blochează avansarea negocierilor, potrivit unor oficiali informați despre proces. Ucraina a solicitat aderarea la UE în 2022, la câteva săptămâni după invazia rusă, iar Republica Moldova i-a urmat exemplul la puțin timp după aceea. Ambele țări au început oficial negocierile de aderare la UE anul trecut, dar de atunci Ungaria se opune următorilor pași: o decizie unanimă ale celor 27 de membri ai blocului comunitar de a deschide oficial așa-numitele „capitole” de negociere, pentru a alinia legislația celor două națiuni la regulile UE în domenii variind de la energie la concurență și statul de drept. Liderii UE vor discuta problema la reuniunea de la Copenhaga Comisia Europeană propune o ajustare a propriile reguli, pentru a ocoli veto-ul premierului ungar Viktor Orban, și inițierea activităților tehnice în mai multe „clustere”, chiar și în absența unei decizii oficiale de a deschide discuții în aceste domenii, au spus oficialii, conform Financial Times. Liderii UE vor discuta problema la reuniunea lor de miercuri de la Copenhaga, înainte ca alți lideri din state vecine cu UE, inclusiv Ucraina și Republica Moldova, să li se alăture joi. Taras Kachka, vicepremierul ucrainean pentru Integrare Europeană, a declarat că Ucraina speră să convingă Budapesta să permită continuarea negocierilor, având în vedere că decizia finală de a lăsa o țară să adere la UE necesită în continuare unanimitate și este o „problemă politică profundă”. „Dar între timp avem – și apreciem cu adevărat că avem – o ofertă din partea instituțiilor UE și a altor state membre pentru a merge cu activități tehnice pe clustere”, a declarat Kachka. Acest lucru ar permite Ucrainei și Republicii Moldova să avanseze cu reformele, alinierea reglementărilor și pregătirea instituțională. Odată ce Ungaria ar fi dispusă să nu se mai opună, formalitățile ar putea fi accelerate. „În teorie, ai putea deschide și închide un cluster în aceeași zi”, a spus unul dintre oficiali. Absența progresului, o sursă de frustrări Planul nu este lipsit de riscuri – ar putea face mai dificilă motivarea Ucrainei și a Republicii Moldova să întreprindă reforme politice, uneori dureroase, fără o recunoaștere publică a eforturilor lor. Dar alternativa, ca reformele să se oprească cu totul, riscă să fie mai rea, au spus oficialii. „Oficialii de la Kiev ne spun că chiar și militarii din prima linie sunt conștienți de lipsa progresului tehnic la Bruxelles”, a declarat un diplomat UE implicat în discuții. „Trebuie să găsim o modalitate de a face progrese cumva… crește nivelul de frustrare nu doar față de maghiari, ci de noi toți.” Kachka a spus că urmarea unei piste tehnică nu este ideal și reprezintă „o problemă pentru toată lumea”. El a spus că totuși este important să se continue „fără întreruperi, deoarece întreruperile negocierilor de aderare vor duce, să zicem, la dezasamblarea reformelor”. Kachka a spus că speră să convingă Ungaria să-și „calibreze” poziția din „respect”, dar a recunoscut că este „într-adevăr mai optimist decât mulți oameni”. Un înalt oficial din Republica Moldova a declarat pentru Financial Times că se află în discuții cu Comisia și susține în general avansarea activităților tehnice în absența unei decizii oficiale de a deschide și închide capitole. Foto: Profimedia RECOMANDAREA AUTORULUI: NATO și UE intensifică acțiunile de contracarare a amenințărilor RUSIEI /Ucraina este „prima linie de apărare” a Europei
Comisia Europeană a avertizat din ianuarie despre riscul suspendării fondurilor europene. Cred că suntem pe un drum bun, spune Nazare.
Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a afirmat joi seară, la Antena 3, că riscul suspendării fondurilor europene nu a fost o surpriză apărută în vară, ci fusese semnalat de Comisia Europeană prin avertizări trimise în ianuarie, aprilie și începutul lunii iunie 2025. „Procedura a fost declanșată, dar am avut un Consiliu care ne-a evaluat pozitiv, iar mesajul către Parlament a apreciat pașii făcuți”, a spus ministrul. Nazare a subliniat că România a luat măsuri importante și „s-a ținut de cuvânt”, câștigând astfel credibilitate în negocierile cu Bruxelles-ul. El a menționat două momente decisive în perioada următoare: Consiliul din 10 octombrie și cel din noiembrie, când vor avea loc evaluarea procedurii de deficit excesiv, adoptarea noului buget PNRR și discuțiile legate de evitarea suspendării fondurilor. Potrivit ministrului, dacă măsurile nu ar fi fost implementate, România risca o sancțiune de până la 10% din sumele europene angajate pentru 2026. „Uitându-mă la rezultate, cred că suntem pe un drum bun”, a adăugat Nazare.
Ilie Bolojan, despre discuțiile de la Bruxelles: Am convenit ca România să închidă anul acesta cu un deficit de 8,4% din PIB / Guvernul prezintă vineri rectificarea de buget
Premierul este dispus să analizeze varianta reformei administrației fără concedieri Întrebat, miercuri, despre părerea sa privind varianta PSD de reformă a administrației locale fără concedieri, ci doar prin reducerea salariilor și a cheltuielilor curente, prim-ministrul Ilie Bolojan a explicat principiile care stau la baza oricărei reforme structurale. „Indiferent ce variantă de reduceri am luat în calcul, reducerile care sunt, într-adevăr, făcute pe termen lung, reducerile care sunt luate în orice fel de calcul, sunt reducerile structurale. Asta înseamnă că trebuie reduse componente care, într-adevăr, sunt constante, sunt greu de redus. Și, într-adevăr, există două posibilități aici. S-au redus salarii, sau s-au redus personal”, a declarat Bolojan. Premierul a precizat că celelalte tipuri de reduceri nu sunt sustenabile „Celelalte cheltuieli care pot fi reduse, v-am spus, sunt aspecte temporare, care pot să revină imediat și nici într-o reformă, nici într-un calcul pe termen lung, n-au fost luate ca elemente de bază, doar ca elemente secundare”. Întrebat dacă ar fi de acord să nu fie concediați oamenii, Bolojan a spus că este de acord să găsească orice formulă și să se facă economii. „Nu mai există bani, dar există solicitări pentru investiții, pentru alte proiecte. Și trebuie înțeles că, dacă vrem să existe posibilitatea să alocăm acești bani, trebuie să reducem de undeva, pentru că nu mai putem continua cu acest împrumut”, a mai precizat prim-ministrul. „Va fi doar o problemă de timp până am intra în colaps, pentru că dobânzile, gândiți-vă că dobânzile, anul acesta, depășesc 10 miliarde de euro, aproape 11 miliarde de euro. Am mai explicat, este valoarea autostrăzii dinspre Moldova. Vă rog să înțelegeți că doar, în fiecare an, numai din dobânzi, nu vedem autostrată”, avertizează Bolojan. Bolojan a ilustrat costul de oportunitate al dobânzilor „Gândiți-vă ce ar însemna că, în 3-4 ani de zile, acești bani din dobânzi să se vadă în infrastructura României. Nu ne-a mai recunoaștet țara. Și atunci, înțelegem ce pierderi enorme sunt, când această datorie a României crește accelerat, te duce, practic, la o sufocare”. Bolojan, despre banii pentru partide: Toată lumea trebuie să fie parte la acest efort național Premierul Ilie Bolojan a declarat că susține reducerea subvențiilor pentru partidele politice, odată cu rectificarea bugetară ce urmează să fie adoptată în aceste zile. „Din punctul meu de vedere, toată lumea trebuie să fie parte la acest efort național, inclusiv partidele politice. Și dacă se propune, de exemplu, o reducere de 10% a posturilor în administrație, cel puțin în cea locală, nu văd de ce acest procent nu s-ar aplica și partidelor politice. Sunt convins că nu ar fi o catastrofă”, a spus premierul. Întrebat dacă tăierea subvențiilor va fi inclusă în rectificarea bugetară, Bolojan a precizat că decizia va fi clarificată odată cu publicarea proiectului oficial: „Veți vedea datele în propunerea care va fi publicată cel mai târziu vineri”. Bolojan, despre pensionarea timpurie: Nu mai este sănătos și suportabil Întrebat despre sustenabilitatea sistemului de pensii din România și necesitatea unei eventuale majorări a vârstei de pensionare în contextul deficitului mare cu care se confruntă acest sistem, prim-ministrul Ilie Bolojan a spus că „este nevoie să avem mai mulți oameni în economia reală. Una din problemele mari pe care le are România este că veniturile pe care le colectăm la bugetul de stat nu sunt colectate decât de la oamenii care lucrează în România. Aceasta este realitatea”. declarat Bolojan. Premierul a subliniat situația precară a forței de muncă active din România „Suntem pe penultimul loc în Europa la număr de cetățeni din populația activă a României implicați în economie. Gândiți-vă că între 55 și 64 de ani doar 53% din români lucrează. Ceilalți sau prin diferite excepții au ieșit în pensie sau nu lucrează, sau unii sunt plecați în străinătate, dar nu sunt implicați în economia directă a României”. „Nu vârsta standard trebuie astăzi crescută în România, pentru că noi avem foarte multe excepții și sute de mii de români ies la pensie la o vârstă reală care este mult sub 60 de ani”, a precizat Bolojan. În schimb, premierul propune eliminarea excepțiilor. „Trebuie să reducem excepțiile legate de pensionările anticipate și să creștem vârsta de pensionare pentru aceste categorii cât mai aproape de vârsta standard. Nu mai putem să ne pensionăm oamenii la 48, 49, 50 de ani în niciun domeniu, pentru că nu este sănătos și nu mai este suportabil și este și nedrept pentru toți cetățenii care lucrează până la 65 de ani”. Bolojan: Așteptăm deciziile CCR la noul termen, am încredere că proiectele respectă prevederile Premierul Ilie Bolojan spune că Guvernul așteaptă deciziile CCR cu privire la proiectele pentru care Guvernul și-a asumat răspunderea și că are încredere că acestea vor fi declarate constituționale. „În mod evident, și aceasta este așteptarea mea pentru că guvernul a întocmit aceste proiecte căutând să respecte toate rigorile constituționale, așteptăm decizia Curții Constituționale la noul termen pentru proiectele amânate, având însă încredere că datorită acestei respectări proiectele respectă prevederele constituționale, dar Curtea sigur se va pronunța așa cum consideră de cuviință”, a declarat Ilie Bolojan. Întrebat dacă își dă demisia în cazul în care proiectele vor fi declarate neconstituționale, premierul a spus că nu la asta se gândește, ci la măsurile care trebuie luate în perioada următoare, „cum să ieșim cu țara noastră la liman, cum să ne dezvoltăm, iar stabilitatea politică joacă un rol important în acest lucru”. „Eu am spus și continuu să spun că voi rămâne în această funcție atât cât voi putea face ceva relevant. Dacă voi lua vreodată decizia să demisionez, vă voi anunța eu, nu e nevoie ca la fiecare întâlnire să îmi adresați aceeași întrebare”, a adăugat premierul. Bolojan, despre reforma administrativă: o reducere în procente a cheltuielilor ar nedreptăți pe unii Despre reforma administrativă, Bolojan spune că este „un pachet foarte important care face administrația mai eficientă, crește capacitatea ei de a-și face datoria de a deveni mult mai responsabilă și pentru a fi un factor de dezvoltare în cât mai multe autorități, sprijină decentralizarea și autonomia locală”. „Fără a face o administrație mai
Decizia UE privind centrala nucleară construită de ruși în Ungaria, anulată de Curtea Europeană de Justiție. Budapesta anunță că proiectul va continua
Curtea Europeană de Justiție a anulat decizia Uniunii Europene privind planurile pentru construcția unei centrale nucleare în Ungaria de către o companie rusă. Curtea Europeană de Justiție a argumentat că nu este clar dacă Guvernul lui Viktor Orban a respectat regulile UE privind achizițiile publice atunci când a atribuit contractul pentru centrala nucleară Paks II companiei ruse Rosatom, fără o licitație publică, notează Financial Times. Judecătorii de la tribunalul din Luxemburg au decis joi că Comisia Europeană ar fi trebuit să ia în considerare regulile Uniunii privind achizițiile publice atunci când a aprobat planurile Budapestei de a subvenționa construcția a două noi reactoare nucleare, construite de Rosatom. „Comisia ar fi trebuit să verifice dacă această atribuire directă, făcută fără o procedură de licitație publică, respectă normele UE privind achizițiile publice”, a spus instanța. „Comisia a considerat că da, dar decizia nu este suficient de motivată”. Noul termen pentru finalizarea proiectului Paks II, începutul anilor 2030 Budapesta a semnat un parteneriat cu compania rusă de stat Rosatom în 2014, cu scopul de a construi o centrală nucleară de 2 gigawați. Proiectul este mult în urmă, și noul termen pentru finalizare este începutul anilor 2030. Centrala nucleară Paks are patru reactoare construite în Rusia în anii 1980. Alte țări din fostul bloc estic au apelat la tehnologia occidentală pentru a-și moderniza infrastructura nucleară din epoca sovietică, dar Ungaria a insistat să aleagă partenerul rus, deși a explorat și alternative. Rosatom conduce proiectul și a implicat mai multe companii internaționale mari – inclusiv grupuri franceze și germane – ca subcontractanți. Cele două reactoare care vor forma “inima centralei” vor fi produse de Nijni Novgorod Engineering. Guvernul Ungariei a declarat că va continua proiectul conform planului, dar este gata să coopereze cu Comisia Europeană pentru a demonstra că a îndeplinit cerințele privind achizițiile publice și ajutoarele de stat. „Curtea Europeană de Justiție nu a afirmat că proiectul nu respectă regulile achizițiilor publice, ci doar că motivația nu a fost satisfăcătoare”, a declarat joi ministrul Afacerilor Europene, Janos Boka. „Nu există niciun motiv legal pentru a nu continua investiția de la Paks în ritmul actual”, a adăugat el. La rândul său, ministrul de Externe Peter Szijjarto a subliniat, de asemenea, că decizia Curții Europene de Justiție nu limitează sau încetinește în niciun fel investiția Paks II. Comisia a declarat că va „studia cu atenție hotărârea și va reflecta asupra următorilor pași”. Decizia CEJ vine într-un moment delicat pentru premierul maghiar, care este supus unei presiuni din ce în ce mai mari să pună capăt dependenței energetice a țării sale de Rusia, pe care Orban a încercat să o mențină în ciuda războiului din Ucraina. Foto: Profimedia RECOMANDAREA AUTORULUI: Noi TENSIUNI între Ucraina și Ungaria. Kievul și Budapesta continuă schimbul de replici după atacul asupra conductei Drujba
Comisia Europeană pregătește un plan de extindere a rețelei feroviare de mare viteză
Comisia Europeană va prezenta în această toamnă un plan pentru stimularea semnificativă a transportului feroviar de mare viteză în Europa, a declarat comisarul european pentru transporturi, citat de The Guardian. Comisarul pentru Transporturi, Apostolos Tzitzikostas, a declarat că UE este hotărâtă să construiască „servicii feroviare autentice, atractive și accesibile, centrate pe pasageri”, liniile rapide și călătoriile feroviare transfrontaliere fiind considerate cruciale pentru competitivitatea blocului și obiectivele climatice. „În cele din urmă, oamenii vor alege trenul nu doar pentru că este mai durabil, ci și pentru că este opțiunea mai confortabilă, mai rapidă și mai accesibilă pentru călătoriile pe distanțe lungi în Europa”, a spus Tzitzikostas. Călătoriile feroviare pe distanțe lungi în Europa au suferit mult timp din cauza coordonării și conectivității deficitare, cu ecartamente diferite, specificații ale materialului rulant, tehnologii de operare și sisteme de semnalizare care împiedică legăturile transfrontaliere. Un sondaj publicat luna trecută a sugerat că trei din patru cetățeni ai UE ar prefera să ia un tren de mare viteză în locul unui avion dacă conexiunile între capitale și marile zone urbane ar fi rapide și fiabile. Însă, potrivit unui raport al comisiei din 2021, transportul feroviar a reprezentat mai puțin de 10% din călătoriile transfrontaliere în UE. Comisia și-a stabilit anterior obiectivul de a dubla traficul feroviar de mare viteză față de nivelurile din 2015 până în 2030 și de a-l tripla până în 2050, prin intermediul unei rețele feroviare de mare viteză propuse, de 49 400 km, în valoare de 546 miliarde de euro, care să conecteze toate capitalele UE și marile orașe la viteze de 250 km/h sau mai mari. Tzitzikostas a declarat că noul său plan ar contribui la atingerea acestui obiectiv. „Avem nevoie de o abordare coordonată a finanțării, care să combine utilizarea optimă a fondurilor UE, sprijinul național și investițiile private”, a afirmat el. Lansarea, anul viitor, a unei linii directe de 11 ore Praga-Berlin-Copenhaga a arătat însă cât de puternică este în prezent cererea pentru călătoriile cu trenul de mare viteză, a spus el, și aceasta va crește și mai mult, deoarece diverse linii aflate în construcție vor reduce aproape la jumătate durata călătoriei. „Deja îmi imaginez ziua în care cineva va putea lua prânzul în Vesterbro, în Copenhaga, se va urca într-un tren și va ajunge la cină în Piața Wenceslas, lângă gara centrală din Praga”, a spus el.
Platforma X, acuzată că nu elimină conținutul ilegal de dezinformare rusească, în ciuda plângerilor repetate
Potrivit investigației, 125 de postări ce conțin propagandă rusească și materiale ale Russia Today, interzisă în UE după invazia din Ucraina în 2022, au fost raportate către X. Doar una dintre acestea a fost eliminată, iar 57% dintre sesizări nici măcar nu au primit confirmare de primire, ceea ce reprezintă o încălcare a Digital Services Act (DSA), titrează Euronews. Printre postările problematice se numără un videoclip al Ministerului rus de Externe care glorifică o figură istorică nazistă și conține un link pentru accesarea conținutului sancționat prin Telegram. Alte exemple includ documentare false de 40 de minute produse de Russia Today, care promovează narative precum faptul că Ucraina „merita invazia” sau că oficialii ucraineni ar fi „fani ai naziștilor”. Dezinformarea rusească pe platforma X este răspândită nu doar prin conturi oficiale, ci și prin agenții precum Social Design Agency, care derulează campanii precum „Operation Doppelgänger”. De asemenea, cercetătorii au identificat pagini false ce imită surse media occidentale, dar difuzează conținut pro-Kremlin. Comisia Europeană a inițiat o investigație oficială împotriva platformei X pentru încălcarea DSA, dar finalizarea acesteia ar putea fi amânată, potrivit Financial Times, din cauza negocierilor comerciale cu SUA. Taïme Smit Pellure, coordonatoarea raportului, afirmă că materialele sunt traduse în limbile locale, cum ar fi franceza, și sunt omniprezente pe platformă. Autorii raportului cer Comisiei și statelor europene o abordare mai fermă și coordonată împotriva rețelei de dezinformare rusească pe platforma X.
Piperea, reacție la acuzațiile că moțiunea de cenzură împotriva președintei CE e susținută de Rusia
Europarlamentarul AUR Gheorghe Piperea a transmis o scrisoare deschisă președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, ca reacție la acuzațiile din presa europeană conform cărora moțiunea de cenzură votată de curând în Parlamentul European ar fi susținută de Rusia. Gheorghe Piperea i-a transmis o scrisoare deschisă Ursulei von der Leyen, în legătură cu acuzațiile din presa europeană conform cărora moțiunea de cenzură votată de curând în Parlamentul European, pe care el a inițiat-o, ar fi susținută de Moscova. „Aceste acuzații nefondate, preluate de numeroase publicații, se bazează atât pe declarațiile dumneavoastră din plenara de la Strasbourg, cât și pe cele ale purtătorului de cuvânt al Comisiei Europene, care citează niște studii presupus „independente și imparțiale” realizate de către organizațiile cvasi-non-guvernamentale Debunk și Check First. În primul rând, vreau să atrag atenția asupra independenței îndoielnice a acestor studii, realizate de entități care primesc finanțări directe din partea Comisiei Europene prin diferite proiecte. Precum ar trebui să știți, în repetate rânduri, chiar Curtea Europeană de Conturi a atras atenția prin rapoarte oficiale (probe, în sensul procedurii judiciare) asupra practicii ilegale și netransparente a Comisiei Europene de a plăti cu sute de milioane de euro anual, din banii publici europeni, presa oficială, obedientă, și mai ales anonimii „fact-checkers”. Nu este nicio coincidență că aceștia produc știri pozitive despre Comisia Europeană și despre conducerea sa, în timp ce etichetează negativ opiniile critice și dizidente față de politicile publice ale Comisiei Europene. Așadar, acești gardieni ai adevărului care promit imparțialitate și independență, nu pot fi decât subiectivi când elaborează „rapoarte independente” despre Comisia Europană, întrucât sunt mandatați chiar de Comisia Europeană cu vânătoarea de așa-zise fapte sau de greșit etichetate știri false (adică, tot ceea ce nu corespunde informației sau minciunii oficiale)”; spune europarlamentarul AUR. El mai spune că raportul realizat de către compania Check First susține că ar fi verificat presa rusă, unde sunt publicate opinii, „iar nu fapte”, iar aceste opinii sunt critice la adresa UE și a Ursulei von der Leyen personal. „Apariția unor asemenea opinii nu ar trebui să mire pe nimeni, de vreme ce entitatea (UE) și persoana fizică (temporarul reprezentant) sunt ostile Rusiei. Atrag atenția că, lipind persoana de entitate, nu faceți altceva decât să imitați practici sovietice, pe care niciun cetățean european nu le dorește repetate în UE, în anul de grație 2025. În alt treilea rând, verificările așa-zis factuale și concluziile independente privesc presa rusă din martie 2025, când ideea moțiunii nici măcar nu se născuse. Ideea moțiunii s-a născut imediat după decizia CJUE în speța Pfizergate din 14 Mai 2025, speță inițiată de o jurnalistă de la New York Times căreia Comisia Europeană nu i-a dat acces la mesajele telefonice scrise dintre președinta CE, pe de o parte, și CEO – ul Pfizer, pe de altă parte, lucru petrecut în timpul și cu ocazia unui contract de 35 de miliarde de euro din bani publici dintre statele membre UE (reprezentate ilegitim de președinta CE) și Pfizer. Înțeleg că aceste studii și rapoarte fac o paralelă între narativa prezentată de presa rusă și moțiunea de cenzură pe durata înaintării acestui demers. Însă, asta nu dovedește nicidecum o legătură între moțiunea de cenzură și apropiații Moscovei, mai ales dacă ne uităm la data și motivarea demersului bazată pe o decizie a CJUE. De fapt, acest gen de concluzie întrunește toate cerințele UE pentru a fi calificată drept teoria conspirației, iar nu informație sau judecată de valoare”, mai spune Piperea. Europarlamentarul AUR se declară „profund dezamăgit de reacția executivului european” care, în loc să apere cu cinste interesele cetățenilor europeni și să-și asume cu demnitate responsabilitatea în fața unor demersuri pur democratice, așa cum este moțiunea de cenzură, „recurge la acuzații nesusținute pe fapte, la insulte și la minciuni, totul pe baza unor teorii ale conspirației, plătite din bani publici europeni”. „Din nou, îi privați pe cetățenii europeni de dreptul de a cunoaște adevărul dar și de respectul cuvenit, respect care ar fi impus să vă abțineți de la inducerea în eroare a opiniei publice cu informații false”, afirmă Gheorghe Piperea. Acesta îi cere Ursulei von der Leyen să facă proba certă a afirmației că în spatele moțiunii se află regimul de la Moscova. Iar dacă o asemenea probă nu există, îi cere președintei CE să prezinte oficial scuze europarlamentarului român, precum și tuturor celorlalți 79 de euro-parlamentari semnatari ai moțiunii, precum și celorlalți 95 de euro-parlamentari care au votat moțiunea, deși „se cuvine să le cereți public scuze pentru dezinformare tuturor celor 460 de milioane de cetățeni ai UE”. „În caz de refuz sau de tăcere pe o perioadă mai mare de 7 (șapte) zile, atât Comisia Europeană, cât și agenții săi, respectiv, dumneavoastră și purtătorul de cuvânt, sunteți informați că vă expuneți unei acțiuni în daune la CJUE formulată de mine și de cel puțin o parte dintre semnatarii și votanții moțiunii”, se arată în scrisoarea deschisă a lui Gheorghe Piperea, membru al Parlamentului European, de profesie avocat.
Bloomberg: Cancelarul Germaniei, iritat de proiectul de buget al UE: „Creșterea datoriilor a devenit noua stare de normalitate”
Miercuri seara, purtătorul de cuvânt al cancelarului german a emis o declarație prin care respinge propunerea Comisiei Europene de a-și majora bugetul la 2.000 de miliarde de euro, la doar câteva ore după ce președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen a anunțat planul la Bruxelles. Germania, ca cel mai mare contributor la bugetul UE, ar fi responsabilă pentru aproximativ un sfert din sumă. Cancelarul german Friedrich Merz a fost iritat de propunere, a declarat un oficial sub condiția anonimatului. Cancelarul a fost deosebit de nemulțumit de decizia de a percepe impozite pe profit, care contrazice una din promisiunile lui recente făcute companiilor germane, de a le reduce taxele. Merz: „UE va trebui să se mulțumească cu fondurile pe care le are” Deși Merz și von der Leyen provin din același partid, nu au avut niciodată o relație apropiată. În timpul carierei sale politice la Berlin, von der Leyen a servit în mai multe cabinete ale fostului cancelar Angela Merkel, un oponent de lungă durată al lui Merz, notează Bloomberg. Formularea documentului emis de purtătorul de cuvânt al cancelarului german a fost neobișnuit de dură, reflectând frustrarea crescândă a lui Merz față de modul în care funcționează Comisia Europeană. „Creșterea datoriei era folosită în cazuri excepționale, dar în aceste zile a devenit noua normalitate”, le-a declarat Merz reporterilor la Londra joi. „UE va trebui acum să se mulțumească cu fondurile pe care le are. Acest lucru va însemna o luptă dură pentru buget pentru următorii doi ani.” Merz nu a fost singura persoană enervată. Mulți comisari s-ar fi simțit frustrați de faptul că Von der Leyen nu a împărtășit detaliile finale ale proiectului până în ultimul moment, potrivit unor persoane familiarizate cu chestiunea. Purtătorii de cuvânt ai lui von der Leyen au negat că statele membre ar fi fost excluse din proces, spunând că ele au fost ținute la curent cu planificarea, dar nu și cu suma finală. Guvernul german și-a exprimat clar opiniile într-un document de poziție către Bruxelles luna trecută. În scrisoare, consultată de reporterii Bloomberg, oficialii germani au subliniat că nu există loc pentru a majora bugetul. De asemenea, ei au respins continuarea planului comun de împrumut al UE din perioada pandemiei, ceea ce înseamnă că orice cheltuială suplimentară a UE pentru noi proiecte ar trebui finanțată prin reduceri ale altor părți ale bugetului, potrivit unui oficial guvernamental din Berlin. Remarcile de miercuri nu marchează prima confruntare a lui Merz cu Comisia Europeană. El și-a exprimat în mod repetat nerăbdarea față de Comisia Europeană pentru că a durat prea mult să ajungă la un acord comercial cu SUA și a criticat anterior întârzierea ratificării acordului de liber schimb UE-Mercosur. Într-o convorbire telefonică cu președintele american Donald Trump vinerea trecută, cancelarul a spus clar că Germania va accepta taxe vamale asimetrice atâta timp cât un acord este semnat rapid și va conține scutiri pentru anumite industrii. Între timp, Merz se concentrează pe cultivarea unor legături mai strânse în Europa. Cancelarul s-a deplasat joi la Londra pentru a semna un acord bilateral cu premierul britanic Keir Starmer. Foto: Profimedia RECOMANDAREA AUTORULUI: Comisia Europeană avertizează ROMÂNIA din cauza TVA-ului /Ce riscă Bucureștiul din cauza lipsei aplicării unei directive
Pîslaru: Injecția de capital în noua bancă de investiții este încă în discuție cu Comisia Europeană
Dragoș Pîslaru a declarat marți, la Guvern, că România se află încă în etapa de negociere cu Comisia Europeană pentru obținerea sprijinului financiar necesar înființării băncii de investiții și dezvoltare. Potrivit acestuia, nu există în acest moment o confirmare oficială privind sumele sau instrumentele financiare ce vor fi utilizate, însă există deschidere din partea Comisiei. „În acest moment nu vă pot spune că deja sunt obținute. Vă pot spune că în discuția pe care am avut-o în Comisia Europeană, ministrele de linie au adus argumentele pentru care aceste investiții sunt fezabile. Au rămas că vor trimite documente adiționale”, a precizat ministrul. El a adăugat că există o apreciere din partea executivului european asupra fezabilității unor componente ale proiectului, dar că procesul de validare continuă. „Săptămâna aceasta, până la sfârșitul săptămânii, vor fi puse pe masă restul dovezilor și argumentelor. Săptămâna viitoare ar trebui să aibă loc ultimele discuții tehnice”, a mai spus Pîslaru. Ministrul a subliniat, de asemenea, importanța colaborării directe cu reprezentanții Comisiei pentru simplificarea jaloanelor și țintelor din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR): „E o veste importantă: vom lucra cot la cot cu Comisia Europeană pentru a simplifica jaloanele și țintele care urmează”.
Meta sfidează UE în scandalul datelor personale. Teoretic urmează sancțiuni, practic e greu cu Trump pe fundal
Meta, compania-mamă a Facebook, Whatsapp și Instagram, refuză să mai facă modificări suplimentare la controversatul său model „plătești sau accepți”, în ciuda presiunilor venite din partea Comisiei Europene. În teorie, gigantul american riscă amenzi zilnice usturătoare, dar realitatea geopolitică, în care președintele Donald Trump negociază dur taxe vamale cu Europa, complică deciziile Bruxelles-ului. Potrivit agenției Reuters, care citează surse directe din interiorul negocierilor, Meta nu are de gând să ofere concesii suplimentare în ceea ce privește modelul său de monetizare a datelor personale. Acest model le oferă utilizatorilor europeni doar două opțiuni: fie consimt la utilizarea datelor pentru publicitate personalizată, fie plătesc un abonament lunar pentru acces fără reclame. Comisia Europeană a considerat că această abordare încalcă Digital Markets Act (DMA), legislația menită să limiteze abuzurile marilor companii tech. Riscul amenzilor este real, dar aplicarea lor este… delicată Oficialii europeni au avertizat deja Meta cu privire la posibile amenzi de până la 5% din veniturile sale globale zilnice – o cifră care s-ar putea ridica la milioane de dolari. Cu toate acestea, sursele citate de Reuters afirmă că Meta nu va schimba nimic în absența unor „circumstanțe noi”. Iar aceste circumstanțe ar putea veni mai curând de la Washington decât de la Bruxelles. În aprilie, Meta a fost deja amendată cu 200 de milioane de euro pentru o presupusă încălcare anterioară a DMA. De atunci, compania a ajustat ușor modelul – folosind mai puține date personale în reclame – dar nu într-atât încât să liniștească autoritățile europene. Pe 27 iunie, termenul limită pentru conformare a expirat, iar deciziile Comisiei privind noi sancțiuni ar trebui să apară în curând. Trump, taxa digitală și frica de represalii comerciale Problema este că Europa se află într-o poziție delicată. Președintele Trump, reales recent, a făcut din taxele vamale o armă de negociere în relația cu UE. Una dintre temele sensibile este chiar „taxa digitală” propusă de mai multe state membre, inclusiv Franța și Germania, care vizează companiile americane precum Meta, Google și Amazon. Washingtonul a reacționat agresiv la orice tentativă de reglementare percepută ca discriminatorie. În acest context tensionat, un nou val de amenzi împotriva Meta ar putea fi exploatat de Trump pentru a impune tarife vamale europenilor, într-un moment economic delicat. Astfel, deși Comisia Europeană a promis acțiuni ferme împotriva abuzurilor Big Tech, în culise se joacă un joc diplomatic mult mai complex, în care interesele comerciale riscă să bată drepturile utilizatorilor. Ce urmează pentru utilizatorii europeni? Pentru moment, europenii rămân captivi în același model „alege: datele sau banii”. Meta insistă că oferă „mai mult decât cere legea” și că este tratată incorect în comparație cu alte platforme. Însă criticii spun că acest sistem subminează libertatea de alegere reală a consumatorului și transformă protecția datelor într-un lux pe care doar unii și-l permit. Decizia finală a Comisiei Europene privind posibilele amenzi este așteptată în următoarele săptămâni, dar puțini mai cred că Bruxelles-ul va risca o confruntare deschisă cu Washingtonul. Până atunci, Meta câștigă timp și bani, iar principiile europene despre confidențialitate rămân, cel puțin pentru moment, în stand-by.