Comisia Europeană propune o taxă pe marile companii pentru a susține bugetul Uniunii Europene
Potrivit unui proiect de propunere consultat de Financial Times, noua taxă, denumită „resursa corporativă pentru Europa”, va fi aplicabilă tuturor firmelor care au o cifră de afaceri netă mai mare de 50 de milioane de euro, indiferent de țara în care sunt înregistrate. Cifra de afaceri netă este calculată după deducerea subvențiilor și a taxelor. Proiectul prevede un sistem progresiv de taxare, prin care companiile cu venituri nete mai mari vor contribui mai mult. Măsura ar urma să fie anunțată oficial săptămâna viitoare și va necesita aprobarea unanimă a statelor membre UE pentru a intra în vigoare. În plus față de taxa pe companii, Comisia va propune și alte instrumente de generare de venituri, printre care: un procent din accizele pe tutun, o taxă pentru deșeurile electronice nereciclate, o taxă de manipulare pentru coletele de comerț electronic importate din afara UE, în special din China. Taxa pe marile companii în Europa vine într-un moment sensibil pentru mediul de afaceri european, afectat de costuri ridicate la energie și creștere economică lentă. Jamie Dimon, CEO-ul JPMorgan Chase, a avertizat recent că firmele europene „pier” în fața concurenței din SUA și China. Bruxelles-ul justifică această inițiativă prin nevoia urgentă de a susține noile priorități ale Uniunii Europene: apărarea, dobânzile în creștere la datoria comună și tranziția ecologică. În prezent, bugetul UE este finanțat în proporție de 1% din venitul național brut al statelor membre, prin contribuții naționale, taxe vamale, TVA și alte surse proprii. Noua propunere include și revizuirea taxelor existente, precum: taxa pe emisiile de carbon din cadrul sistemului ETS, taxa pe plastic nereciclat (care ar urma să crească de la 0,80 €/kg), o taxă pe importurile cu amprentă mare de carbon. Comisia pare să fi renunțat, cel puțin temporar, la alte idei de taxe controversate, precum cele pe încălzirea locuințelor, transport rutier sau serviciile digitale. Proiectul nu este final și ar putea suferi modificări până la anunțul oficial programat pentru miercuri.
Viktor Orban cere demisia președintei Comisiei Europene Ursula von der Leyen
„Mâine va fi o zi turbulentă pentru Parlamentul European”, a afirmat Orban, referindu-se la votul de încredere ce va avea loc pe 10 iulie în Strasbourg. „Membrii Parlamentului European vor decide dacă ea trebuie să rămână în funcția de șef al birocrației de la Bruxelles. Deși votul este legat de o serie de scandaluri de corupție în jurul președintei, știm cu toții că corupția este doar vârful aisbergului”, a scris Orban pe Facebook. Premierul ungar a subliniat că problema nu se rezumă doar la corupție, ci ține și de competență, rezultate și viitorul Europei. În opinia sa, politica actuală a UE este un eșec pe toate planurile. Orban a menționat că competitivitatea Europei se prăbușește, prețurile la energie cresc vertiginos, imigrația ilegală scapă de sub control, ideologia de gen se extinde, conflictul din Ucraina se prelungește, fermierii europeni sunt în pragul falimentului, iar „ideologia verde fără sens a scăpat de sub control”. „Mâine va fi momentul adevărului: elita imperială de la Bruxelles versus patrioții cu bun simț. Nu există cale de ocolire – trebuie făcută o alegere. Doamnă președintă, conducerea înseamnă responsabilitate. Este timpul să plecați!”, a concluzionat Orban, cerându-i lui von der Leyen să demisioneze. Votul de încredere din Parlamentul European vine în contextul unor acuzații privind nereguli în achiziționarea vaccinurilor anti-COVID-19, unele dintre acestea nefiind aprobate în urma unor teste clinice riguroase.
Ursula von der Leyen: Un acord comercial final între UE și SUA înainte de 9 iulie este imposibil, cele două părți vizează un acord de principiu
Un acord comercial final între UE și SUA înainte de expirarea termenului limită pe 9 iulie este „imposibil”, astfel încât cele două părți vizează un „acord de principiu” mai puțin detaliat, a declarat joi președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, înaintea discuțiilor de la Washington. După aproape trei luni de negocieri, UE și SUA se apropie de un acord provizoriu pentru a evita amenințarea lui Donald Trump de a impune săptămâna viitoare taxe vamale de 50% pentru produsele din UE. „Este o sarcină uriașă, deoarece între UE și Statele Unite avem cel mai mare volum comercial la nivel global, 1.500 miliarde de euro pe an – foarte complex și o cantitate uriașă”, a declarat Ursula von der Leyen într-o conferință de presă. „Ceea ce urmărim este un acord de principiu”, a adăugat ea, afirmând că cele 90 de zile care au fost acordate pentru discuții au făcut „un acord detaliat imposibil”. Marea Britanie a convenit, de asemenea, asupra unui acord de principiu cu SUA, a spus ea. „Din câte sunt informată, până în prezent există doar două țări care au încheiat un acord de principiu”. SUA au anunțat miercuri un acord cu Vietnamul. Cu toate acestea, ambele acorduri au lăsat în vigoare taxele vamale „reciproce” ale SUA – 20% pentru Vietnam, 10% pentru Marea Britanie. Comisarul european pentru comerț se află la Washington pentru discuții Comisarul european pentru comerț, Maros Sefcovic se află la Washington pentru a purta discuții în vederea obținerii unui acord înainte de termenul limită de 9 iulie, după care Trump a amenințat că va crește taxele vamale „reciproce” la 50%. Sefcovic se va întâlni cu secretarul Trezoreriei SUA, Scott Bessent, și apoi cu secretarul pentru Comerț Howard Lutnick și cu reprezentantul comercial Jamieson Greer. Lutnick a declarat că țările care nu au încheiat acorduri se vor confrunta cu taxe vamale majorate după 9 iulie. Mai mulți diplomați UE au declarat pentru Financial Times că blocul va accepta, probabil, taxe generale de 10%, dar a dorit totuși să obțină reduceri ale taxelor sectoriale pentru produse precum oțelul și vehiculele și piesele de vehicule. Uniunea Europeană ar fi dispusă să se angajeze să cumpere mai multe produse americane pentru a-și reduce excedentul comercial. Taxele vamale americane acoperă aproximativ 70% din comerțul anual al UE cu SUA. America are în vedere extinderea taxelor sectoriale mai ridicate la bunuri precum cuprul, cheresteaua, piesele aerospațiale, produsele farmaceutice, cipurile și mineralele esențiale, ceea ce ar acoperi aproape integral schimburile comerciale ale UE. Foto: Profimedia CITIȚI ȘI: Comisia Europeană confirmă moțiunea de CENZURĂ care o va viza pe Ursula von der Leyen /Inițiativa îi aparține unui eurodeputat român Adrian Sabău, originar din București, a absolvit studiile de licență la Universitatea din București. Aflat la începutul carierei la “Gândul”, a mai lucrat anterior ca traducător. Este pasionat … vezi toate articolele
Comisia constată că recapitalizarea băncii Exim Banca Românească din România nu constituie ajutor de stat
Comisia Europeană a concluzionat că recapitalizarea de către România cu 250 de milioane EUR (1,25 miliarde RON) a băncii Exim Banca Românească, care are capital majoritar de stat, nu constituie ajutor de stat în sensul normelor UE privind ajutoarele de stat, se arată într-un comunicat. În septembrie 2024, România a informat Comisia cu privire la intenția sa de a recapitaliza Exim Banca Românească. Obiectivele principale au fost sporirea volumului împrumuturilor, dezvoltarea de sinergii între activitățile pentru persoane fizice și cele pentru întreprinderi, optimizarea proceselor interne și îmbunătățirea structurii surselor de finanțare. România a prezentat un plan de afaceri pentru perioada 2025-2032 și un raport privind „testul investitorului privat” realizat în legătură cu majorarea de capital planificată. „Comisia a analizat aceste documente și a evaluat măsura în temeiul normelor UE privind ajutoarele de stat, constatând că recapitalizarea de către România a Exim Banca Românească nu constituie ajutor de stat. Normele UE privind ajutoarele de stat precizează că, dacă un stat membru acționează ca un investitor privat și este compensat pentru risc într-un mod acceptabil pentru un investitor privat prudent, intervenția respectivă nu constituie ajutor de stat. Evaluarea de către Comisie a planului de afaceri prezentat de România pentru Exim Banca Românească a arătat că injecția de capital în valoare de 250 de milioane EUR ar oferi randamente conforme cu condițiile de piață pentru statul român, care este acționarul majoritar al Exim Banca Românească. Planul de afaceri prevede o creștere a cotei de piață la credite și depozite, îmbunătățirea eficienței și niveluri solide de capital.”, arată sursa citată. Versiunea neconfidențială a deciziei de astăzi va fi publicată cu numărul de caz SA.115897 în registrul ajutoarelor de stat de pe site-ul web al Comisiei privind concurența, de îndată ce vor fi fost soluționate eventualele probleme legate de confidențialitate. CITIȚI ȘI: Reporter politic, acreditat la Guvern. În presă din 2004. Am lucrat la TVR, Rol.ro, Realitatea.net, Realitatea TV, Mediafax.ro, B1 TV, România Liberă. Doctorandă la SNSPA, sub coordonarea Prof. … vezi toate articolele
China răspunde remarcilor statelor G-7 privind distorsionarea pieței: Comentarii iresponsabile și amestec în afacerile interne
China a atacat Grupul celor Șapte pentru ceea ce a numit “interferență în afacerile sale interne” și a mustrat-o pe Ursula von der Leyen, președintele Comisiei Europene, pentru că a criticat politicile economice ale Beijingului. Purtătorul de cuvânt al Ministerului Afacerilor Externe, Guo Jiakun, a formulat un protest oficial împotriva unei declarații emise de premierul canadian Mark Carney după întâlnirea G-7 din Alberta, care a cerut Chinei să „se abțină de la distorsiunile pieței și supracapacitatea dăunătoare”. Miercuri, Guo a numit comentariile „iresponsabile”, „manipulatoare” și „o defăimare”. Schimbul de replici a reaprins dezbaterea dacă produsele chinezești inundă piețele globale și amenință economiile altor state. Dincolo de îngrijorările legate de politica comercială și industrială, liderii G-7 au discutat și despre „îngrijorările lor serioase cu privire la activitățile destabilizatoare ale Chinei în Marea Chinei de Est și de Sud și despre importanța menținerii păcii și stabilității în Strâmtoarea Taiwan”, potrivit declarației, conform Bloomberg. Guo a negat că ar exista vreo „supracapacitate și distorsiune a pieței” rezultată din acțiunile Chinei, spunând că astfel de afirmații sunt doar „o scuză pentru a practica protecționismul comercial” și pentru a suprima industria chineză. Declarația „a interferat în afacerile interne ale Chinei și a încălcat principiile de bază ale relațiilor internaționale”, a adăugat el. Guo a mustrat-o și pe președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, care a declarat la reuniunea G-7 că lumea se confruntă cu un nou „șoc al Chinei”. Von der Leyen, care este așteptată să viziteze China pentru o întâlnire la nivel înalt la sfârșitul lunii viitoare, a acuzat Beijingul că își folosește cvasi-monopolul din anumite sectoare „nu numai ca monedă de schimb, ci și ca armă pentru a submina concurenții din industriile cheie”. „Pe măsură ce economia Chinei încetinește, Beijingul inundă piețele globale cu supracapacitate subvenționată pe care propria sa piață nu o poate absorbi”, a spus von der Leyen. Comentariile lui von der Leyen au venit în timp ce Uniunea Europeană a refuzat să organizeze o întâlnire pe teme economice cu China din cauza lipsei de progrese în problemele comerciale. Ca răspuns la remarcile lui von der Leyen, Guo a spus că „politica de subvenții industriale a Chinei a aderat întotdeauna la principiile deschiderii, corectitudinii și conformității”. „Sperăm că UE poate colabora cu China pentru a crea împreună un mediu de afaceri deschis, transparent și nediscriminatoriu pentru a promova dezvoltarea comună și beneficiul reciproc al ambelor părți”, a spus el. Foto: Profimedia CITIȚI ȘI: Beijingul condamnă CONFLICTUL dintre Israel și Teheran/ „China se opune oricărei încălcări a suveranității și securității teritoriale a Iranului” Adrian Sabău, originar din București, a absolvit studiile de licență la Universitatea din București. Aflat la începutul carierei la “Gândul”, a mai lucrat anterior ca traducător. Este pasionat … vezi toate articolele
Ministrul Energiei din Austria: UE trebuie să fie deschisă la reluarea importurilor de gaz din Rusia „odată cu încheierea războiului
Ministrul Energiei din Austria a declarat că Uniunea Europeană trebuie să fie deschisă la reluarea importurilor de gaz din Rusia în cazul în care se va ajunge la un acord de pace pentru a pune capăt războiului din Ucraina. Bruxelles-ul „trebuie să mențină opțiunea de a reevalua situația odată cu încheierea războiului”, a declarat ministrul austriac al Energiei pentru Financial Times. Declarația a confirmat relatările conform cărora Elisabeth Zehetner, secretarul de stat austriac pentru Energie, a pledat în favoarea acestui scenariu în fața colegilor săi din UE în cadrul unei reuniuni care a avut loc luni la Luxemburg, au declarat diplomați la curent cu discuțiile. Poziția Vienei marchează prima dată de la invazia rusă în Ucraina, în 2022, când un stat membru al UE, altul decât Ungaria sau Slovacia, evocă deschis reluarea importurilor de gaze rusești după încheierea războiului. Comisia Europeană urmează să propună marți interzicerea oricăror noi contracte de gaze cu Rusia și rezilierea celor existente în următorii doi ani – indiferent de rezultatul negocierilor de pace. Dan Jorgensen, comisarul UE pentru Energie, a declarat luni că un potențial acord de pace „nu ar trebui să ne determine să începem să importăm din nou gaz rusesc”. „Aceasta ar fi o decizie foarte nechibzuită, deoarece ar însemna doar umplerea cu bani a vistieriei pentru război a lui Putin. Cred că ar însemna să repetăm greșelile pe care le-am făcut în trecut”, a adăugat el. Bruxelles-ul propune interzicerea conductelor Nord Stream Oficialii europeni au dezbătut anterior dacă revenirea la gazul rusesc ar trebui să facă parte din negocierile de pace cu Rusia – Comisia opunându-se ferm unui astfel de pas. Bruxelles-ul propune, de asemenea, interzicerea conductelor Nord Stream care leagă Germania de Rusia – o măsură susținută de cancelarul german Friedrich Merz ca o modalitate de a opri orice potențiale discuții interne privind revenirea la gazul rusesc ieftin. Austria depinde puternic de gazele naturale rusești de decenii, importând aproximativ 80% din necesarul de gaz din Rusia înainte de războiul din Ucraina. Viena a luat măsuri pentru a-și diversifica aprovizionarea cu gaz, în special din alte țări europene, precum Germania. Austria, care este neutră din punct de vedere politic, dar susține sancțiunile, a fost criticată pentru întârzierea în reducerea acestei dependențe de la începutul războiului. Ungaria și Slovacia, care depind în continuare de gazul rusesc și care sunt conduse de guverne favorabile Rusiei, și-au exprimat opoziția față de planul Comisiei de a pune capăt tuturor importurilor de combustibili fosili din Rusia până în 2027. Și Italia, care a importat cele mai multe gaze rusești anul trecut, potrivit think-tank-ului Ember, a evocat anterior opțiunea reluării importurilor de gaze după încheierea războiului, în cadrul unor discuții cu ușile închise. Comisia intenționează să utilizeze dreptul comercial atunci când propune interzicerea completă a gazului rusesc, a relatat Financial Times. Jorgensen a declarat că, spre deosebire de regimul de sancțiuni, care necesită sprijinul unanim din partea celor 27 de guverne ale UE la fiecare șase luni, interdicția „va rămâne în vigoare până când cineva va decide să o schimbe”. Mai multe țări și-au exprimat îngrijorarea cu privire la faptul că temeiul juridic al interdicției va fi suficient de solid pentru a le permite companiilor să invoce clauze de forță majoră pentru contractele existente fără a plăti penalități mari Rusiei. Jorgensen a declarat că a primit „un punct de vedere foarte clar din partea echipei juridice a Comisiei, potrivit căreia, deoarece aceasta va fi o prohibiție, o interdicție, companiile nu vor avea probleme juridice”. Foto: Profimedia CITIȚI ȘI: BBC: Statele occidentale continuă să ajute indirect economia de război a lui Vladimir Putin Adrian Sabău, originar din București, a absolvit studiile de licență la Universitatea din București. Aflat la începutul carierei la “Gândul”, a mai lucrat anterior ca traducător. Este pasionat … vezi toate articolele
Presiuni tot mai mari pe Comisia Europeană pentru taxarea produselor moderne cu nicotină
Comisia Europeană este din ce în ce mai presată să introducă taxe pentru țigările electronice și pliculețele cu nicotină. În urmă cu o săptămână, 15 miniștri de finanțe și economie au transmis o scrisoare președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, cerând acțiune în acest sens. Scrisoarea face parte dintr-un demers mai amplu prin care se solicită adoptarea noii Directive privind impozitarea tutunului, notează Euronews. Miniștrii au susținut că legislația actuală nu mai reflectă realitatea și au motivat cererea prin riscurile asupra sănătății publice. România, printre țările cu taxe reduse, se opune schimbării Propunerea de revizuire a directivei nu este agreată de toate statele membre. România, alături de Italia și Grecia, este printre țările care aplică taxe mai mici pentru aceste produse. Guvernele acestor țări și-au exprimat scepticismul față de inițiativă. Ele susțin că o eventuală armonizare fiscală ar putea afecta veniturile interne sau ar crește consumul ilicit. În prezent, nivelul scăzut al accizelor din aceste state face ca produsele pe bază de nicotină să fie mai accesibile decât în alte țări din blocul comunitar. Produse ieftine, accesibile copiilor și adolescenților Organizațiile din domeniul sănătății trag semnale de alarmă privind gravitatea situației. Lilia Olefir, director al Parteneriatului fără fum, a explicat cât de mari sunt riscurile expunerii la nicotină în rândul minorilor. „Vedem că, deoarece aceste produse nu sunt impozitate în mod corespunzător în UE – unele țări nu le impozitează sau abia le impun – au devenit foarte accesibile și nu doar adulților, ci și copiilor. Și acesta este motivul pentru care revizuirea directivei este urgentă acum”, a declarat Olefir. Datele statistice sprijină această îngrijorare. Potrivit ultimului raport ESPAD (European School Survey Project on Alcohol and Other Drugs), publicat la finalul lunii mai, consumul zilnic de nicotină în rândul adolescenților de 15-16 ani a crescut alarmant, de la 7,9% în 2019 la 14% în 2024. Miniștrii solicită actualizarea rapidă a directivei În martie 2025, 12 miniștri ai sănătății din Uniunea Europeană au transmis o primă scrisoare către Comisie, cerând o revizuire completă a legislației privind tutunul. A doua scrisoare, din mai, semnată de 15 miniștri ai economiei și finanțelor, reiterează această solicitare și îi cere Ursulei von der Leyen „să ia măsurile necesare pentru a actualiza directiva”. Comisarul european responsabil de impozitare, Wopke Hoekstra, a declarat că sunt speranțe pentru o modificare apropiată a normelor în vigoare. „Aceste taxe sunt fundamentale deoarece duc la creșterea prețurilor, ceea ce înseamnă că produsele sunt mai puțin accesibile și mai puțin accesibile”, a declarat Olefir. „În acest moment, oamenii pot cumpăra vape de unică folosință cu aproximativ opt euro, iar pungile cu nicotină sunt, de asemenea, destul de accesibile.”, a mai spus aceasta. Belgia acționează pe cont propriu, alte state așteaptă În lipsa unui cadru comun, unele țări au adoptat politici proprii. Belgia a anunțat că va deveni, în 2025, prima țară din Uniune care interzice vânzarea de țigări electronice de unică folosință. Frank Vandenbroucke, ministrul sănătății belgian, a transmis că nu este de acord cu impactul nociv al acestor produse: le consideră o amenințare reală, care pot atrage adolescenții spre fumat și pot crea o dependență timpurie de nicotină.
Noul ministru german al Economiei cere UE să aprobe un plan de sprijinire a companiilor germane mari consumatoare de energie
Katherina Reiche, noul ministru german al Economiei, a avertizat că supraviețuirea industriei grele a țării este vitală pentru suveranitatea Europei. Ea cere Bruxelles-ului să aprobe un plan de sprijinire a companiilor germane mari consumatoare de energie. Katherina Reiche a declarat că speră ca Comisia Europeană să înțeleagă necesitatea ca Berlinul să subvenționeze costurile energiei electrice pentru sectoare precum chimie și siderurgie, pentru a contribui la încheierea celei mai lungi perioade postbelice de stagnare a Germaniei. Într-un interviu cu Financial Times, primul acordat unei organizații media internaționale, Reiche a subliniat că Berlinul este hotărât să „își facă temele” prin punerea în aplicare a reformelor structurale și prin lansarea unui plan de investiții de 1.000 de miliarde de euro în infrastructură și industria de apărare. Ea a pledat, de asemenea, pentru protejarea altor industrii prelucrătoare, subliniind greșelile anterioare care au condus la o dependență excesivă de Rusia și China. „A nu avea producție de oțel în Germania ar însemna să intrăm în noi dependențe”, a declarat Reiche. „A nu mai avea producție chimică de bază ar însemna să intrăm în noi dependențe”. Centrala electrică pe bază de lignit la mina de lignit Garzweiler a RWE din Grevenbroich, Renania de Nord-Westfalia, Germania. Planurile coaliției lui Friedrich Merz riscă să încalce normele UE privind ajutoarele de stat Cea mai mare economie din zona euro este dependentă de industria prelucrătoare grea, care se confruntă cu costuri mai mari ale energiei. Noua coaliție a cancelarului conservator Friedrich Merz a promis să reducă costurile energiei electrice. De asemenea, s-a angajat să introducă o rată redusă specială a energiei electrice pentru industriile mari consumatoare de energie, precum oțelul, sticla, cimentul și produsele chimice. Planul riscă să încalce normele UE privind ajutoarele de stat. „Pentru a păstra industriile mari consumatoare de energie – dar nu numai acestea – în Germania, avem nevoie de aprobarea ajutorului de stat”, a declarat Reiche. Ea a susținut că creșterea este esențială pentru sănătatea democrației pe continent: „Suntem, de asemenea, în concurență între sisteme, iar Europa trebuie să demonstreze – și va demonstra – că este capabilă să reacționeze rapid. Să ne îmbunătățim și în același timp să ne protejăm procesele democratice și să ne susținem valorile.” Nevoia de a găsi un echilibru în ceea ce privește China Reiche, în vârstă de 51 de ani, a fost membră CDU în Bundestag timp de 17 ani și a ocupat de două ori funcții ministeriale în timpul mandatului Angelei Merkel. În ultimii zece ani ea a lucrat în domeniul afacerilor. În ultimii cinci ani a fost director executiv al Westenergie, o filială a gigantului energetic german Eon. Reiche a subliniat necesitatea de a găsi un echilibru în ceea ce privește China, care este una dintre cele mai importante piețe pentru exportatorii germani, inclusiv pentru marii producători de automobile, dar care este văzută din ce în ce mai mult ca o amenințare economică și geopolitică la adresa Europei. Germania, a spus ea, trebuie să își reducă în timp dependența de produsele și materiile prime chinezești, adăugând în același timp că ar trebui să mențină o „relație rezonabilă, bună” cu Beijingul. „Este o piață uriașă, este o putere economică, este o putere militară. Companiile noastre sunt puternic investite acolo. O mare parte din valoarea adăugată provine din investițiile în China.” Reiche a fost dură cu privire la apelurile recente ale mai multor politicieni germani, inclusiv câțiva din propriul său partid, pentru reînființarea conductelor de gaz Nord Stream între Rusia și țara sa. „Înapoi la gazul rusesc? Cu un regim care bombardează Kievul în fiecare zi? Este absolut de neconceput pentru mine”, a spus ea. Ea a susținut că Germania – care obișnuia să fie cel mai mare client al Gazprom în Europa – trebuie în schimb să își intensifice eforturile pentru a-și diversifica aprovizionarea. „Trebuie să facem tot ce ne stă în putință pentru a accesa alte surse de energie”. Germania, a spus ea, a „cedat în fața unei erori” crezând că aprovizionarea cu gaz rusesc este sigură indiferent de ce se întâmplă în lume, adăugând: „Am plătit un preț amar pentru această atitudine naivă”. Foto: Profimedia CITIȚI ȘI: Friedrich Merz nu exclude furnizarea de rachete de croazieră TAURUS Ucrainei /Intră în ”zona posibilităților” Adrian Sabău, originar din București, a absolvit studiile de licență la Universitatea din București. Aflat la începutul carierei la “Gândul”, a mai lucrat anterior ca traducător. Este pasionat … vezi toate articolele
FT: Autoritățile de reglementare din UE plănuiesc primul test de rezistență pentru sistemul financiar non-bancar
Autoritățile de reglementare din UE plănuiesc primul test de rezistență pentru a căuta vulnerabilități în sistemul financiar non-bancar, reflectând temerile legate de creșterea rapidă a grupurilor mai puțin reglementate, cum ar fi fondurile speculative și private equity. Planurile autorităților europene de a examina impactul asupra sistemului financiar mai larg al unei potențiale crize de piață, care ar include și fondurile de pensii și asigurătorii, urmează unui exercițiu similar al Băncii Angliei anul trecut. Oficialii principalelor autorități de reglementare financiare ale UE încă discută detaliile unui astfel de test de rezistență la nivelul întregului sistem al instituțiilor non-bancare, dar sunt optimiști că acesta ar putea fi lansat anul viitor, potrivit a două persoane implicate în discuții. Mișcarea probabil va provoca îngrijorări serioase în rândul fondurilor speculative, grupurilor private de credit și fondurilor de piață monetară că ar putea fi supuse unui control și restricții mai stricte din partea autorităților de reglementare europene în viitor, conform Financial Times. Instituțiile non-bancare, un sfert din volumul de împrumuturi din zona euro După criza financiară din 2008, acordarea de împrumuturi s-a mutat din bilanțurile băncilor către alte firme care se comportă ca creditorii tradiționali, dar sunt mai puțin reglementate. Instituțiile non-bancare au reprezentat aproximativ un sfert din stocul total de 19.000 de miliarde de euro de împrumuturi din zona euro la sfârșitul anului 2023, potrivit Băncii Centrale Europene, care a declarat că „din ce în ce mai multe împrumuturi sunt acordate de societățile de asigurări și fondurile de pensii”. Autoritățile de reglementare sunt din ce în ce mai îngrijorate de opacitatea și riscurile potențiale pe care le-ar putea prezenta aceste firme, precum și de legăturile cu sistemul bancar. Împrumuturile băncilor din zona euro către astfel de firme non-bancare s-au triplat din 1999, ajungând la 6.000 de miliarde de euro la sfârșitul anului 2023. Unele autorități naționale din Europa au anunțat deja că intenționează să lanseze un test de rezistență similar pentru așa-numiții intermediari financiari nebancari (NBFI). Instituțiile non-bancare au fost un element central în timpul mai multor episoade de turbulențe de pe piață din ultimii ani. „Am văzut câteva episoade de criză unde efectele de propagare ale riscului de lichiditate au provenit din spațiul de intermediere financiară nebancară”, a declarat Claudia Buch, președinta Consiliului de supraveghere al BCE, într-o audiere recentă în Parlamentul European. „Deci, este important ca acest lucru să fie bine înțeles și bine reglementat. Deci, nu toate NBFI-urile sunt mai riscante decât băncile sau alte instituții financiare, dar trebuie să abordăm riscurile acolo în mod corect și, de asemenea, reglementarea trebuie să fie direcționată către aceste riscuri.” Înăsprirea regulilor pentru fondurile de piață monetară a fost prea lentă Autoritățile de reglementare din UE sunt îngrijorate, de asemenea, de faptul că înăsprirea regulilor pentru fondurile de piață monetară, care sunt o sursă importantă de finanțare pentru bănci, a fost prea lentă, lăsându-le cu cerințe minime de lichiditate mai mici decât cele din SUA și Marea Britanie. Testul UE s-ar baza pe testele de rezistență specifice sectoriale deja efectuate în mod regulat pentru bănci, companii de asigurări, fonduri de piață monetară și case de compensare. Scopul este de a examina modul în care o criză s-ar răspândi între diferitele părți ale sistemului financiar și dacă acest lucru ar putea amplifica șocul mai degrabă decât să-l absoarbă. Printre participanții la discuții s-au numărat Autoritatea Bancară Europeană, Autoritatea Europeană pentru Valori Mobiliare și Piețe, Autoritatea Europeană de Asigurări și Pensii Ocupaționale și BCE, precum și Comisia Europeană și Comitetul European pentru Risc Sistemic. Vineri, Comisia Europeană a anunțat că va amâna implementarea cerințelor de capital mai stricte pentru diviziile de tranzacționare a valorilor mobiliare ale băncilor cu un an, până la începutul anului 2027. Întârzierea va permite Bruxelles-ului să vadă dacă SUA vor merge mai departe cu regulile convenite de autoritățile de reglementare globale în cadrul Comitetului de la Basel pentru Supraveghere Bancară. Foto: Profimedia CITIȚI ȘI: Lagarde, BCE: Fragmentarea sistemului geoeconomic prezintă riscuri, dar și oportunități pentru UE /Moneda EURO ar putea deveni alternativă la dolar Adrian Sabău, originar din București, a absolvit studiile de licență la Universitatea din București. Aflat la începutul carierei la “Gândul”, a mai lucrat anterior ca traducător. Este pasionat … vezi toate articolele
Gigantul chinez SHEIN, avertizat de Comisia Europeană să respecte legislația UE/Cum sunt păcăliți clienții care plasează comenzi online
În urma unei anchete coordonate la nivel european, Rețeaua de cooperare în materie de protecție a consumatorului (CPC) a autorităților naționale de protecție a consumatorilor și Comisia Europeană au notificat operatorul de comerț electronic cu amănuntul Shein cu privire la o serie de practici de pe platforma sa care încalcă legislația UE privind protecția consumatorilor. Totodată, C.E. a solicitat retailerului chineaz să alinieze aceste practici la legislația UE. Reduceri false și „vânzare sub presiune” Potrivit unui comunicat de presă al Executivului comunitar, ancheta acoperă o gamă largă de practici cu care se confruntă consumatorii atunci când fac cumpărături pe Shein și care încalcă legislația UE, inclusiv: reduceri false, respectiv faptul că platforma pretinde că are oferte mai bune, prezentând reduceri de preț care nu se bazează pe „prețurile anterioare” reale; vânzarea sub presiune, respectiv punerea sub presiune a consumatorilor pentru a finaliza achizițiile utilizând tactici precum termene de achiziție false; informații lipsă, incorecte și înșelătoare; etichete înșelătoare ale produselor; afirmații înșelătoare privind durabilitatea și date de contact ascunse. În plus, rețeaua CPC a solicitat informații de la Shein pentru a evalua conformitatea acesteia cu alte obligații în temeiul legislației UE privind protecția consumatorilor, cum ar fi obligația de a se asigura că clasamentele, recenziile și evaluările produselor nu sunt prezentate consumatorilor într-un mod înșelător. De asemenea, CPC investighează dacă platforma informează consumatorii cu privire la modul în care obligațiile care decurg din contract sunt partajate între un vânzător terț și Shein (dacă este cazul) și dacă drepturile consumatorilor nu se aplică contractului în cazurile în care vânzătorul terț nu este un comerciant. „Toate întreprinderile trebuie să respecte normele” „Toate întreprinderile care se adresează consumatorilor din UE trebuie să respecte normele noastre. Acțiunea de astăzi transmite un mesaj clar: nu ne vom feri să tragem la răspundere platformele de comerț electronic, indiferent de locul în care își au sediul. Legislația UE în materie de protecție a consumatorilor nu este opțională, ci trebuie aplicată în toate cazurile”, a declarat Comisarul pentru democrație, justiție, statul de drept și protecția consumatorilor, Michael McGrath. Shein are la dispoziție o lună pentru a răspunde la constatările rețelei CPC și pentru a propune angajamente cu privire la modul în care vor aborda problemele identificate în materie de protecție a consumatorilor. În funcție de răspunsul retailerului, rețeaua CPC poate iniția un dialog cu compania. În cazul în care Shein nu răspunde preocupărilor exprimate de rețeaua CPC, autoritățile naționale pot lua măsuri de asigurare a respectării legislației pentru a asigura conformitatea. Aceasta include posibilitatea de a impune amenzi pe baza cifrei de afaceri anuale a companiei în statele membre ale UE în cauză. CITEȘTE ȘI: O lovitură pentru Temu și Shein: UE vrea o TAXĂ pe coletele mici livrate de retailerii online Retailerii chinezi Shein și Temu, în vizorul Comisiei Europene. Investigația vizează presupuse încălcări ale normelor UE Laurențiu Teodorescu este un jurnalist cu experienta, care a debutat in presa scrisa din Romania in anul 2000. De-a lungul carierei, a colaborat cu mai multe publicatii, atat din presa scrisa, cat si … vezi toate articolele