Gigantul chinez SHEIN, avertizat de Comisia Europeană să respecte legislația UE/Cum sunt păcăliți clienții care plasează comenzi online
În urma unei anchete coordonate la nivel european, Rețeaua de cooperare în materie de protecție a consumatorului (CPC) a autorităților naționale de protecție a consumatorilor și Comisia Europeană au notificat operatorul de comerț electronic cu amănuntul Shein cu privire la o serie de practici de pe platforma sa care încalcă legislația UE privind protecția consumatorilor. Totodată, C.E. a solicitat retailerului chineaz să alinieze aceste practici la legislația UE. Reduceri false și „vânzare sub presiune” Potrivit unui comunicat de presă al Executivului comunitar, ancheta acoperă o gamă largă de practici cu care se confruntă consumatorii atunci când fac cumpărături pe Shein și care încalcă legislația UE, inclusiv: reduceri false, respectiv faptul că platforma pretinde că are oferte mai bune, prezentând reduceri de preț care nu se bazează pe „prețurile anterioare” reale; vânzarea sub presiune, respectiv punerea sub presiune a consumatorilor pentru a finaliza achizițiile utilizând tactici precum termene de achiziție false; informații lipsă, incorecte și înșelătoare; etichete înșelătoare ale produselor; afirmații înșelătoare privind durabilitatea și date de contact ascunse. În plus, rețeaua CPC a solicitat informații de la Shein pentru a evalua conformitatea acesteia cu alte obligații în temeiul legislației UE privind protecția consumatorilor, cum ar fi obligația de a se asigura că clasamentele, recenziile și evaluările produselor nu sunt prezentate consumatorilor într-un mod înșelător. De asemenea, CPC investighează dacă platforma informează consumatorii cu privire la modul în care obligațiile care decurg din contract sunt partajate între un vânzător terț și Shein (dacă este cazul) și dacă drepturile consumatorilor nu se aplică contractului în cazurile în care vânzătorul terț nu este un comerciant. „Toate întreprinderile trebuie să respecte normele” „Toate întreprinderile care se adresează consumatorilor din UE trebuie să respecte normele noastre. Acțiunea de astăzi transmite un mesaj clar: nu ne vom feri să tragem la răspundere platformele de comerț electronic, indiferent de locul în care își au sediul. Legislația UE în materie de protecție a consumatorilor nu este opțională, ci trebuie aplicată în toate cazurile”, a declarat Comisarul pentru democrație, justiție, statul de drept și protecția consumatorilor, Michael McGrath. Shein are la dispoziție o lună pentru a răspunde la constatările rețelei CPC și pentru a propune angajamente cu privire la modul în care vor aborda problemele identificate în materie de protecție a consumatorilor. În funcție de răspunsul retailerului, rețeaua CPC poate iniția un dialog cu compania. În cazul în care Shein nu răspunde preocupărilor exprimate de rețeaua CPC, autoritățile naționale pot lua măsuri de asigurare a respectării legislației pentru a asigura conformitatea. Aceasta include posibilitatea de a impune amenzi pe baza cifrei de afaceri anuale a companiei în statele membre ale UE în cauză. CITEȘTE ȘI: O lovitură pentru Temu și Shein: UE vrea o TAXĂ pe coletele mici livrate de retailerii online Retailerii chinezi Shein și Temu, în vizorul Comisiei Europene. Investigația vizează presupuse încălcări ale normelor UE Laurențiu Teodorescu este un jurnalist cu experienta, care a debutat in presa scrisa din Romania in anul 2000. De-a lungul carierei, a colaborat cu mai multe publicatii, atat din presa scrisa, cat si … vezi toate articolele
Shein, anchetată de autoritățile europene pentru practici comerciale ilegale. Platforma online riscă amenzi uriașe
Platforma de comerț online Shein este în centrul unei anchete europene de amploare. Comisia Europeană și autoritățile pentru protecția consumatorilor din mai multe țări acuză compania de practici înșelătoare. Shein, una dintre cele mai populare platforme de cumpărături online, este oficial sub investigație la nivel european pentru o serie de practici care încalcă legislația uniunii europene, informează Știrile Pro TV. Compania ar folosi reduceri false, ar presa consumatorii să cumpere rapid prin mesaje de tip „ultimele produse în stoc” și nu ar oferi informații corecte despre retururi. Mai mult, ar eticheta unele produse ca fiind „durabile” sau „speciale”, deși asta nu reflectă realitatea. Ancheta vizează și lipsa de transparență: clienții nu pot contacta ușor compania, iar recenziile sau evaluările afișate ar putea fi prezentate într-un mod manipulator. Shein este obligată să demonstreze că respectă drepturile consumatorilor și că nu ascunde informații esențiale despre contractele cu alți vânzători. Are o lună la dispoziție, în caz contrar, riscă sancțiuni severe – inclusiv amenzi calculate în funcție de cifra de afaceri în Uniunea Europeană. FOTO – Caracter ilustrativ: Profimedia Marian Tănase are o experiență de peste 20 de ani în presa online. A absolvit Facultatea de Jurnalism din cadrul Universității Hyperion în anul 2001, iar în 2002 se angaja deja la portalul Apropo.ro, … vezi toate articolele
Uniunea Europeană reintroduce cotele pentru importurile mai multor produse agricole din Ucraina
Uniunea Europeană a fost de acord să restabilească cotele la importurile mai multor produse agricole din Ucraina, sporind astfel provocările cu care se confruntă economia țării afectate de război. Limitele, care au fost eliminate în primele etape ale invaziei ruse în 2022 pentru a sprijini fermierii locali, au fost reimpuse de Comisia Europeană joi, a declarat un purtător de cuvânt pentru Bloomberg News. Restricțiile reînnoite vor intra în vigoare pe 6 iunie. Cu toate acestea, cotele sunt o măsură temporară, iar blocul lucrează la revizuirea Zonei de liber schimb aprofundată și cuprinzătoare UE-Ucraina, a adăugat purtătorul de cuvânt. Cotele în vigoare până la sfârșitul anului 2025 se vor ridica la 7/12 din volumele anuale normale, deoarece vor intra în vigoare doar în iunie. Purtătorul de cuvânt al UE pentru agricultură, Balazs Ujvari, a confirmat că majoritatea țărilor UE au aprobat „măsurile tranzitorii” propuse de Comisia Europeană. Niciun stat membru nu s-a opus deciziei. Suedia, Republica Cehă, Danemarca, Estonia, Finlanda, Germania, Irlanda și Lituania s-au abținut. Exporturile agricole sunt esențiale pentru economia Ucrainei, iar facilitarea comerțului cu Uniunea Europeană i-a ajutat pe agricultorii ucraineni să facă față unor provocări majore, inclusiv pierderea temporară a principalei rute de export prin Marea Neagră și dificultățile de producție cauzate de minele terestre și de recrutarea de personal pentru forțele armate. Cu toate acestea, creșterea bruscă a exporturilor de produse ucrainene relativ ieftine către piața UE a dus la reacții negative din partea agricultorilor locali din țări precum Polonia, Ungaria și Slovacia. La rândul său, acest lucru a declanșat un blocaj politic privind măsurile protecționiste între țările vecine – dintre care unele, precum Polonia, fuseseră anterior aliați puternici ai Ucrainei. Pe fondul îngrijorării crescânde cu privire la iminenta expirare a privilegiilor comerciale, o comisie parlamentară ucraineană și-a convocat săptămâna aceasta prima sesiune în afara țării, reunindu-se la Bruxelles pentru a sublinia urgența situației. Foto: Profimedia CITIȚI ȘI: NSA: România, printre statele vizate de hackerii ruși / Operațiunea țintește sistemul de LOGISTICĂ al ajutoarelor trimise de aliați Ucrainei Adrian Sabău, originar din București, a absolvit studiile de licență la Universitatea din București. Aflat la începutul carierei la “Gândul”, a mai lucrat anterior ca traducător. Este pasionat … vezi toate articolele
Fost ministru de Finanțe:”Trebuie să trimitem la Comisia Europeană un document programatic pentru a recalibra Planul Fiscal Structural”
Fostul ministru de Finanțe, Adrian Câciu, spune că România va fi nevoită să trimită la Comisia Europeană un document programatic pentru a recalibra Planul Fiscal Structural, actualul document fiind depășit. Totodată, el arată că aceasta trebuie să fie o prioritate a noului Guvern și că trebuie să asumăm o nouă țintă de deficit bugetar. „Dincolo de negocierile privind noul Guvern cred că trebuie luate în considerare câteva măsuri care vor sta la baza oricărei construcții politico-executive pe termen scurt și mediu: 1. Transmiterea către CE a unui document programatic de natură să recalibreze Planul Fiscal Structural al României și intrarea acestuia pe noua cale de ajustare dată de situatia la zi a indicatorilor macroeconomici. Planul actual, care este în vigoare, este depășit! El are o cale de ajustare care pleacă de la un deficit pe 2024 de 7,9% iar rezultatele pe 2024 ne arata un deficit de 9,3%. În plus, prognozele de creștere economică 2025-2026 au fost înrăutățite, ceea ce face improbabilă menținerea căii de ajustare inițiale(CE prognozeaza deja un deficit de 8,6% pentru 2025, mult superior celui de 7% estimat prin legea bugetului). Astfel, noul Președinte și Guvernul vor trebui să solicite COM revizuirea Planului Fiscal Structural și a căii de ajustare a deficitului și, implicit, a datoriei publice. Regulamentul european permite ajustarea! 2. La pachet cu acest document, va trebui să prezinte o nouă strategie fiscal-bugetară care să demonstreze elementele de consolidare fiscală, atât pe venituri cât și pe cheltuieli(la cheltuieli, dincolo de eliminarea risipei, trebuie prioritizate investițiile care sunt finanțate din fonduri europene și pun presiune pe deficit prin intermediul costurilor de cofinanțare sau a împrumurilor(PNRR, BEI, BM). Există spatiu de 1 pp din PIB în această prioritizare. 3. Trebuie luată în calcul posibilitatea unei rectificări bugetare avand în vedere noua prognoză de crestere economică dar și indicatorii contului curent și a investițiilor straine pe primul trimestru. În context, trebuie stimulat consumul intern deoarece, stagnarea economică din primul trimestru ne arată o încetinire a cererii agregate. Legea 69/2010 permite acest lucru. 4. Am vazut rezultatele pe fonduri europene din primul trimestru. Sunt foarte slabe, poate cele mai slabe din ultimii 5 ani. În contextul în care, prin legea bugetului, s-a asumat o absorbtie de cca 80 de miliarde lei în acest an. La 4 luni, executia ne arata o absorbtie de doar 14 miliarde lei. 5. Trebuie asumat pachetul de reforme și deblocat PNRR. În iunie depusă cererea de revizuire a PNRR asa cum a cerut Comisia inca din noiembrie si cum era agreat cu aceasta. Nu ne permitem să avem filozofi care se duc la Bruxelles si se intorc asa cum au plecat, iar Romania sa piarda timp si bani. În august, cel târziu, depusă cererea de plata 4, în forma revizuită si agreată cu COM. Până în august încasati toti banii din Cererea de Plata 3. Nu numai cei 1,3 miliarde euro care intra in iunie ci si ceilalti, cei de pe jaloanele blocate. 6. Pe plan politic, vom avea stabilitate. Dar stabilitatea se construiește pe respect! Încetați cu greaua mostenire”, precizează Adrian Câciu. CITEȘTE ȘI: OSCE, raport devastator despre alegerile prezidențiale: „O campanie știrbită de o retorică ostilă și un comportament neautentic online” Realitatea paradoxală la alegerile prezidențiale. Comunele cu primari PSD, în topul scorurilor pentru George Simion Absolventă a Facultății de Jurnalism și Științele Comunicării, Oana Zvobodă a debutat în presă la televiziunea PrimaTV, în anul 2017. Între 2017 și 2020 a fost reporter la PrimaTV, unde … vezi toate articolele
Bloomberg: Fondul de apărare de 150 de miliarde de euro al UE a primit aprobarea inițială a celor 27 de state membre
Fondul de apărare în valoare de 150 de miliarde de euro al Uniunii Europene a primit aprobarea inițială în Consiliul UE din partea celor 27 de state membre. Fondul va distribui bani țărilor care doresc să investească în capacități de securitate, cum ar fi muniție, drone și protecția infrastructurii critice, potrivit unor persoane familiarizate cu această chestiune, conform Bloomberg. Fondul este așteptat să primească aprobarea oficială săptămâna viitoare, a declarat una dintre persoane, care a vorbit sub rezerva anonimatului. Conform Le Figaro, ambasadorii celor 27 state membre ar trebui să formalizeze acest acord de principiu în timpul unei noi reuniuni miercuri, înaintea unui acord final așteptat pe 27 mai, în timpul unei reuniune a miniștrilor Afacerilor Europene din UE. Programul a fost propus de Comisia Europeană, în martie, ca răspuns la posibila restrângere a securității oferite de americani în Europa, menționată de către președintele Donald Trump. Fondul vine în completarea noilor norme care permit statelor membre flexibilitate fiscală pentru cheltuielile cu apărarea, care s-ar putea ridica la un total de 800 de miliarde euro. Ursula von der Leyen: Un „moment unic într-o generație” Comisia Europeană va strânge cele 150 de miliarde de euro pe piețele de capital și va distribui banii sub formă de împrumuturi statelor membre, la cerere, pentru a finanța produse specifice de care continentul duce cel mai mult lipsă, potrivit uneia dintre persoane. Acestea includ rachete, capacități de apărare terestră și sisteme de apărare antirachetă. Noul instrument de împrumut ar fi similar cu cel instituit în timpul pandemiei de Covid pentru a sprijini schemele de șomaj tehnic ale statelor membre și măsurile similare. Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a numit acest program un „moment unic într-o generație” și a declarat anterior că Uniunea Europeană se confruntă cu nevoi de investiții în domeniul apărării de aproximativ 500 de miliarde de euro în următorul deceniu. Unele țări din afara UE sunt eligibile pentru a participa la program, cu condiția ca aceste cheltuieli să nu depășească 35% din cost, a spus sursa. Luni, Marea Britanie și Uniunea Europeană au ajuns la un acord privind un parteneriat în domeniul apărării, iar blocul s-a angajat să exploreze modalități de a permite Londrei accesul la program. Marea Britanie va putea participa la sistemul UE de achiziții comune în materie de apărare, dar companiile britanice de profil – precum BAE și Rolls Royce – vor trebui să ajungă la acorduri separate pentru a putea beneficia de schema de subvenții în valoare de 150 de miliarde de euro. Foto: Profimedia CITIȚI ȘI: Von der Leyen: UE lucrează la NOI sancțiuni împotriva Rusiei. Pachetul nr. 17 a fost adoptat acum câteva zile Adrian Sabău, originar din București, a absolvit studiile de licență la Universitatea din București. Aflat la începutul carierei la “Gândul”, a mai lucrat anterior ca traducător. Este pasionat … vezi toate articolele
Previziunile economice ale Comisiei Europene pentru 2025: Creștere moderată pe fondul incertitudinii economice globale
Economia UE a început anul 2025 pe o bază ceva mai solidă decât se anticipase și se preconizează că va continua să crească la un ritm modest în acest an, anunță Comisia Europeană. O accelerare a creșterii este prognozată pentru 2026, în pofida incertitudinii politice și a tensiunilor comerciale sporite la nivel mondial. Previziunile economice din primăvara anului 2025 ale Comisiei Europene estimează că PIB-ul real va crește cu 1,1% în 2025 în UE și cu 0,9% în zona euro, în linii mari același ritm ca cel înregistrat în 2024. În 2026, se preconizează o accelerare a creșterii la 1,5% în UE și la 1,4% în zona euro. Inflația în zona euro ar trebui să încetinească de la 2,4% în 2024 la o medie de 2,1% în 2025 și 1,7% în 2026. În UE, inflația ar trebui să urmeze o dinamică similară, scăzând puțin sub 2% în 2026. O perspectivă deteriorată, dar o economie rezistentă În ultimul trimestru din 2024, economia UE a înregistrat o creștere peste așteptări, de 0,4%, în mare parte datorită cererii interne robuste. Această dinamică pozitivă a continuat în primul trimestru al anului 2025, datele preliminare indicând o creștere reală a PIB de 0,3%. Cele mai recente previziuni revizuiesc semnificativ în scădere perspectivele de creștere. Acest lucru se datorează în mare parte unei perspective mai slabe a comerțului mondial și unei incertitudini mai mari a politicii comerciale. Conform Le Figaro, Danemarca (cu o creștere economică de 3,6%), Irlanda (3,4%) și Polonia (3,3%) ar fi cele mai dinamice țări din zona euro în 2025. Germania și Austria sunt codașe, cu economii în stagnare sau chiar în recesiune în cazul Austriei. În cazul Franței, Comisia preconizează o creștere foarte modestă de 0,6%, o prognoză identică cu cea a FMI, care încă miza pe o creștere de 0,8% în toamna anului trecut. Creșterea economică globală în afara UE este acum estimată la 3,2% atât pentru 2025, cât și pentru 2026, în scădere față de rata de 3,6% prognozată în toamna anului 2024. Această revizuire în sens descendent reflectă în mare măsură o perspectivă mai slabă atât pentru SUA, cât și pentru China. Încetinirea comerțului mondial este și mai accentuată. În consecință, se preconizează că exporturile UE vor crește cu numai 0,7% în acest an, cu o nouă contracție a exporturilor de bunuri, parțial compensată de rezistența exporturilor de servicii, mai puțin afectate de tensiunile comerciale. În 2026, creșterea exporturilor ar trebui să se accelereze la 2,1%. În ceea ce privește consumul privat, se preconizează că creșterea va fi ușor mai robustă decât cea proiectată în toamnă, ajungând la 1,5% în 2025 și la 1,6% în 2026. Piața forței de muncă rămâne solidă, cu o îmbunătățire a salariilor reale În 2024, expansiunea continuă a ocupării forței de muncă a dus la crearea a 1,7 milioane de noi locuri de muncă în economia UE, atingându-se astfel un nou record pentru numărul de locuri de muncă din Uniune. În ciuda unei creșteri economice modeste, se preconizează că ocuparea forței de muncă va crește cu încă două milioane de locuri de muncă până la sfârșitul orizontului de prognoză. Rata șomajului ar trebui să scadă la un nou minim istoric de 5,7% în 2026. După ce a crescut cu 5,3% în 2024, creșterea salariilor nominale va încetini în 2025 și 2026. Lucrătorii vor continua să beneficieze de creșteri ale salariilor reale și, de asemenea, se așteaptă să recupereze pe deplin puterea de cumpărare pierdută în ultimii ani, cauzată de creșterea inflației. Procesul dezinflaționist în curs, care a început la sfârșitul anului 2022, este așteptat să avanseze în mod constant. După o scădere la 2,4% în 2024, se preconizează că inflația din zona euro, calculată pe baza indicelui armonizat al prețurilor de consum, va atinge ținta BCE de 2% în 2025, scăzând în continuare în 2026. Riscurile la adresa perspectivelor sunt înclinate în sens negativ. Fragmentarea în continuare a comerțului mondial ar putea diminua creșterea PIB-ului și ar putea reaprinde presiunile inflaționiste. Pe de altă parte, reducerea în continuare a tensiunilor comerciale dintre UE și SUA sau extinderea mai rapidă a comerțului UE cu alte țări, inclusiv prin noi acorduri de liber schimb, ar putea susține creșterea UE. Creșterea cheltuielilor pentru apărare ar putea avea, de asemenea, o contribuție pozitivă. Foto: Profimedia CITIȚI ȘI: Von der Leyen: UE lucrează la NOI sancțiuni împotriva Rusiei. Pachetul nr. 17 a fost adoptat acum câteva zile Adrian Sabău, originar din București, a absolvit studiile de licență la Universitatea din București. Aflat la începutul carierei la “Gândul”, a mai lucrat anterior ca traducător. Este pasionat … vezi toate articolele
Macron, Erdogan și Von Der Leyen, transformați în bebeluși cu ajutorul AI, la summitul Comunității Politice Europene
Liderii europeni au avut parte de o surpriză inedită la deschiderea summitului Comunității Politice Europene, organizat la Tirana, în Albania. Chiar înainte de începerea discuțiilor oficiale, participanții au fost întâmpinați de o proiecție neobișnuită: o serie de imagini generate de inteligența artificială în care figurau… în versiune bebeluș. Printre „protagoniștii” transformați digital s-au numărat președintele francez Emmanuel Macron, președintele turc Recep Tayyip Erdogan și președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. Filmarea, menită să destindă atmosfera și să aducă un strop de umor în deschiderea reuniunii, a fost primită cu râsete și reacții amuzate de majoritatea celor prezenți. AI și diplomația: umor sau gafă? Deși clipul a stârnit zâmbete în sală, nu toți liderii s-au arătat încântați. Recep Tayyip Erdogan, de exemplu, nu a părut să aprecieze gluma și a rămas impasibil, în timp ce alți participanți s-au amuzat vizibil. Secvența a fost însoțită de un mesaj entuziast: „Bine ați venit în Albania!”, iar imaginile stilizate digital i-au prezentat pe lideri în haine de bebeluși, cu fețe rotunde și expresii inocente. Aceasta nu este prima dată când inteligența artificială este folosită într-un context politic de nivel înalt. În februarie, Emmanuel Macron a lansat un clip de promovare pentru summitul despre AI din Franța, folosind deepfake-uri umoristice cu propria imagine în diverse scene din filme celebre și clipuri muzicale. Tendința de a folosi AI pentru detensionare sau promovare pare să câștige teren în diplomația modernă. Un summit pe teme serioase, deschis cu o notă de satiră digitală Summitul de la Tirana, aflat la a șasea ediție, a reunit 47 de lideri europeni pentru a discuta teme majore precum războiul din Ucraina, influențele străine în procesele electorale democratice, securitatea regională și problema migrației. Evenimentul a fost organizat într-un climat tensionat, în care solidaritatea față de Ucraina și întărirea coeziunii europene sunt priorități urgente. Folosirea imaginilor generate de AI în debutul unei astfel de reuniuni ridică, totuși, întrebări legate de echilibrul dintre inovație și protocol diplomatic. În timp ce unii văd în această alegere o dovadă de deschidere și adaptare la noile tehnologii, alții consideră că poate diminua seriozitatea momentului. În orice caz, clipul cu liderii „baby” a devenit rapid viral în mediul online, iar reacțiile publicului variază de la entuziasm la nedumerire. Rămâne de văzut dacă asemenea experimente vizuale vor deveni o constantă în marile reuniuni politice sau doar o paranteză anecdotică a erei AI.
Raport prezentat miniștrilor de Finanțe ai UE: Economia rusă se află într-o stare din ce în ce mai precară, cifrele oficiale nu sunt credibile
Economia rusă se află într-o stare din ce în ce mai precară ca urmare a trecerii la producția de război și a sancțiunilor occidentale după invadarea Ucrainei, se arată într-un raport al Institutului de Economie de Tranziție din Stockholm (SITE), publicat marți. Raportul, pregătit pentru discuțiile miniștrilor de Finanțe ai Uniunii Europene, a afirmat că, deși este încă relativ stabilă, economia rusă este rezistentă doar superficial și că dezechilibrele și slăbiciunile structurale au crescut, conform Reuters. „Stimularea fiscală a producției de război a menținut economia pe linia de plutire pe termen scurt, dar dependența de finanțarea opacă, alocarea distorsionată a resurselor și reducerea rezervelor fiscale o fac nesustenabilă pe termen lung. Contrar relatărilor Kremlinului, timpul nu este de partea Rusiei”, afirmă raportul. UE a impus 16 pachete de sancțiuni Rusiei de la începutul războiului din Ucraina în februarie 2022, vizând principalele surse de venit ale Moscovei – exporturile de petrol, gaze și cărbune. Alte puteri occidentale, inclusiv Statele Unite, Canada, Marea Britanie și Japonia, au impus, de asemenea, sancțiuni. Moscova a subestimat inflația, ceea ce a afectat calculele privind PIB-ul real Dornică să arate că sancțiunile occidentale sunt inutile, Rusia afirmă că Produsul său Intern Brut a crescut cu 4,3% în 2024, după o creștere de 3,6% în 2023. Torbjorn Becker, care a prezentat raportul SITE miniștrilor de Finanțe din UE, a declarat că cifrele privind PIB-ul Rusiei nu pot fi luate în considerare deoarece Moscova a subestimat cel mai probabil inflația, ceea ce a afectat calculele privind PIB-ul real. „Rusia susține că inflația este de 9-10%. În cazul acesta, de ce ar avea banca centrală o rată de politică monetară de 21%? Care bancă centrală obișnuită ar avea o rată de politică monetară cu 11,50 puncte procentuale mai mare decât rata inflației? Dacă oricare dintre băncile noastre centrale ar face așa ceva, ar rămâne fără slujbă a doua zi”, le-a declarat Becker reporterilor. „Acesta este un indiciu foarte clar că inflația ar putea să nu fie de fapt cifra corectă. Dacă minimizezi inflația, vei supraestima PIB-ul real”, a spus el. De asemenea, el a subliniat constrângerile bugetare ale Rusiei cauzate de scăderea veniturilor din petrol, gaze și cărbune și de creșterea cheltuielilor militare. De la începutul invadării Ucrainei și în pofida efortului său masiv de război, Rusia a raportat un deficit bugetar de 2% din PIB în fiecare an. „Cifrele fiscale din Rusia nu corespund cu adevărat cu ceea ce credem noi că ei investesc în efortul de război”, a declarat Becker. El a spus că o mare parte din finanțarea mașinii de război a trecut prin sistemul bancar. „Deci, dacă adăugăm acest lucru la cifrele fiscale, deficitele lor fiscale ar fi de aproximativ două ori mai mari decât ceea ce au arătat în statisticile oficiale”, a spus el. Acest lucru, la rândul său, a dus la creșterea riscurilor financiare în sistemul bancar, a spus Becker, deoarece băncile au raportat o creștere ridicată a creditelor. „Aceștia sunt toți indicatorii la care ne uităm de obicei când vrem să prezicem o criză bancară”, a spus Becker. Comisar european: „Analiza evidențiază lipsa de credibilitate a statisticilor rusești” Comisarul european pentru economie, Valdis Dombrovskis, a declarat că Comisia Europeană este de acord cu raportul SITE. „Analiza lor evidențiază lipsa de credibilitate a statisticilor rusești și modul în care economia rusă nu funcționează la fel de bine precum sugerează statisticile oficiale”, le-a declarat Dombrovskis reporterilor după reuniunea miniștrilor UE. „Comisia este în general de acord cu această analiză și cu fragilitatea generală tot mai mare a economiei ruse. Acest lucru subliniază importanța eforturilor continue ale comunității internaționale să limiteze capacitatea Kremlinului de a-și continua războiul de agresiune împotriva Ucrainei”, a spus el. Foto: Profimedia CITIȚI ȘI: Statele Unite trimit în Turcia o delegație condusă de Marco Rubio /TRUMP: „Vreau să opresc războiul oribil” dintre Rusia și Ucraina Adrian Sabău, originar din București, a absolvit studiile de licență la Universitatea din București. Aflat la începutul carierei la “Gândul”, a mai lucrat anterior ca traducător. Este pasionat … vezi toate articolele
Comisia Europeană îndeamnă România să elimine restricțiile privind stabilirea PREȚURILOR la gaze. Reacția producătorilor și furnizorilor și impactul în facturi
Executivul comunitar a făcut, miercuri, un nou pas pentru a determina România să ridice unele plafoane impuse producătorilor de gaze, măsură ce contravine normelor pieței unice europene, după ce a semnalat această problemă autorităților de la București acum peste o jumătate de an. Astfel, dacă statul român nu remediază situația în termenul anunțat, există riscul ca Bruxellesul să sesizeze Curtea de Justiție a Uniunii Europene. Contactați telefonic, reprezentanții producătorilor și ai furnizorilor de gaze naturale din România au detaliat contextul acestei măsuri și potențialul impact asupra pieței și facturilor românilor. Comisia Europeană a decis, miercuri, să trimită un aviz motivat României pentru restricționarea libertății producătorilor de gaze de a-și stabili prețurile angro la gaze în România, conform informării Executivului comunitar privind pachetul de decizii privind constatarea neîndeplinirii obligațiilor din luna mai. Mai precis, explică oficialii de la Bruxelles, este vorba de măsura națională introdusă de România care obligă producătorii de gaze să vândă o parte din producția lor internă la un preț fix clienților la nivel angro. Și mai concret, odată cu implementarea schemei de compensare și plafonare pentru consumul de energie electrică și gaze naturale, în perioada 1 aprilie 2022-31 martie 2025, producătorii de gaze naturale au avut obligația să vândă la prețul fix de 150 lei/MWh cantitățile necesare de gaze naturale furnizorilor clienților casnici, pentru a asigura necesarul de consum al clienților casnici din producția curentă și din depozitele de înmagazinare subterană a gazelor naturale, precum și necesarul de gaze naturale pentru constituirea stocului minim de gaze naturale necesar pentru perioada 1 noiembrie 2024-31 martie 2025. Ulterior, în contextul prelungirii schemei cu un an pe segmentul de gaze – pentru energie fiind în vigoare până la 31 iunie – prețul reglementat a fost coborât la 120 de lei/MWh, valabil până la 31 martie 2026. „Prețurile reglementate pe piața angro la nivelul UE denaturează semnalele de preț și funcționarea eficientă a pieței și, prin urmare, sunt incompatibile cu Directiva 2009/73/CE privind normele comune pentru piața internă în sectorul gazelor naturale”, arată Comisia. Potrivit oficialilor, Comisia a trimis României, în octombrie 2024, o scrisoare de punere în întârziere. „Comisia consideră că măsura legată de prețul gazelor restricționează principiile fundamentale ale formării libere a prețurilor pe piața angro a gazelor, în detrimentul pieței interne și al consumatorilor. În consecință, Comisia a decis să emită un aviz motivat adresat României, care din acest moment are la dispoziție două luni pentru a răspunde și a lua măsurile necesare. În caz contrar, Comisia poate decide să sesizeze Curtea de Justiție a Uniunii Europene cu privire la acest caz”, se arată în informare. Avizul motivat de miercuri nu abordează legalitatea regimului din România de plafonare a veniturilor pentru producătorii de energie electrică, care a fost, de asemenea, inclus în scrisoarea de punere în întârziere, conform deciziei citate. „Acest lucru se datorează faptului că mai multe hotărâri preliminare sunt pe rolul Curții de Justiție în această privință. În funcție de rezultatul acestor cauze ale Curții, Comisia va lua o decizie cu privire la continuarea urmăririi problemei prin măsuri de constatare a neîndeplinirii obligațiilor”, au conchis reprezentanții Executivului european. Daniel Apostol: „Federația Patronală a Energiei a susținut întotdeauna liberalizarea pieței de gaz” Contactați de Gândul, directorul general al Federației Patronale a Energiei (FPE), Daniel Apostol, și președintele Asociației Furnizorilor de Energie din România (AFEER), Laurențiu Urluescu, au explicat posibilele urmări ale eliminării acestei măsuri. „Federația Patronală a Energiei a susținut întotdeauna liberalizarea pieței de gaze. Sperăm că acest proces va avea loc cât de curând pentru o normalizare a relațiilor între operatorii din piață și în beneficiul consumatorilor din piață. De obicei, măsurile intervenționiste au menirea de a produce dezechilibre în piață. Comisia Europeană solicită practic să ne conformăm într-o piață unică europeană”, a precizat Daniel Apostol, într-o declarație pentru Gândul. Federația Patronală a Energiei (FPE), fosta Federația Patronală Petrol și Gaze (FPPG), fondată în anul 1991, reprezintă 95% din industria de petrol și gaze a României și capătă o relevanță tot mai mare în domeniul energiei regenerabile și a tehnologiilor necesare reducerii emisiilor. În prezent, are 13 companii membre, printre care marii producători de gaze, dar și operatorul de sistem și transport, care însumează aproximativ 26.000 de salariați. Vor crește sau nu facturile? Președintele AFEER a detaliat actuala formulă de calcul al prețului și potențialele urmări ale eliminării acestui preț fix din perspectiva furnizorilor de gaze, cei care propun clienților prețul final care se va regăsi în facturile lor. „Nu punem problema că ne avantajează sau nu ne avantajează măsura. Cum vedem noi lucrurile? Acel gaz, primit la prețul de 120 de lei/MWh, este un gaz pe care îl primim sub prețul pieței și îl utilizăm pentru furnizarea gazului la consumatorul casnic. De aceea, dacă ați văzut în factura consumatorului casnic, gazul natural este mult sub plafonul de 0,31 lei/kWh (TVA inclus, stabilit prin schema de plafonare/compansare – n.r.), au fost prețuri undeva în jur de 0,27 lei/kWh, mă rog, iarna un pic mai mult, după care s-a revenit, dar mult sub plafon datorită prețului acelui gaz de 120 lei/MWh”, a explicat Laurențiu Urluescu. Liderul AFEER precizează că furnizori nu vor factura consumatorilor prețuri de peste 0,31 de lei/kWh, dar nici nu vor mai putea, cel mai probabil, să ofere prețuri sub plafonul stabilit prin schema în vigoare până la 31 martie anul viitor. „În momentul în care nu va fi acel gaz la 120 lei/MWh, vom fi obligați să cumpărăm gaz la prețul pieței. Noi nu putem să să facturăm către consumatorul casnic peste 0,31 de lei/kWh, în mod clar. Deci oricât de mare ar fi prețul achiziției noastre, prețul pentru consumatorul casnic va fi în plafon de 0,31 de lei/kWhpână pe 31 martie 2026 conform OUG nr. 6/2025. Dar, clar, la prețurile actuale de pe piața angro, neavând sursă de gaz la 120 lei/MWh, având la prețul pieței angro, nu vă mai putea da sub plafon cum se întâmplă acum”, a detaliat Laurențiu Urluescu. Astfel, dacă se elimină prețul fix, este posibil ca furnizorii să crească ofertele pentru consumatori până la prețul maxim,
Tot mai mulți tineri olandezi ajung în comă după folosirea excesivă a țigărilor electronice. În Olanda, produsele de vaping sunt interzise
Cel puțin cinci adolescenți și tineri adulți din Țările de Jos au fost la un pas de moarte după ce au folosit în exces țigările electronice (vape), relatează RTL Nieuws. Patru dintre aceștia au fost ținuți în comă indusă o perioadă îndelungată. Toți au folosit lichide aromate pentru vapat – produse care sunt acum interzise în Olanda. În paralel, 16 spitale olandeze au raportat cazuri grave de afecțiuni pulmonare asociate cu vapatul, printre care plămâni colapsați sau simptome de boală pulmonară obstructivă cronică (BPOC). În cel puțin opt cazuri, tinerii au suferit atacuri de astm provocate de consumul acestor produse. Vapingul nu mai este un moft Specialiștii trag un semnal de alarmă și consideră situația „extrem de îngrijorătoare”, avertizând că, în viitor, ar putea apărea și decese cauzate de vapat. Esther Croes, expert în tutun la institutul Trimbos, a subliniat că adolescenții nu ar trebui să dezvolte astfel de afecțiuni. Potrivit ei, este momentul ca părinții, cadrele medicale și autoritățile să trateze vapatul ca o cauză serioasă a acestor probleme de sănătate. În martie, ministrul olandez al sănătății, Vincent Karremans, a anunțat că ia în considerare creșterea vârstei legale pentru achiziționarea țigărilor și a produselor de vapat de la 18 la 21 de ani. De asemenea, are în vedere înăsprirea sancțiunilor pentru vânzarea ilegală de lichide aromate și incriminarea acestui tip de comerț.