Google, TikTok și Meta, somate de Congresul SUA să publice mesajele primite de la UE, legate de anularea alegerilor din 2024
Giganții corporate din SUA au primit citații de la Comitetul Juridic al Camerei Reprezentanților din Congresul SUA. Sunt vizate companiile Alphabet (Google), Amazon, Apple, Meta (Facebook, WhatsApp, Threads, Instagram), Microsoft, OpenAI, Reddit, Rumble, TikTok și xAI. Motivul pentru care sunt citate este anchetarea cenzurării impuse de către guvernele statelor membre UE asupra giganților tehnologici. În cadrul anchetei au fost emise două rapoarte oficiale dintre care unul amintește de anularea alegerilor din România pe 6 decembrie 2024, pe motiv de imixtiune a boților ruși în rețelele de socializare. TikTok trebuie să publice mesajele de la autoritățile UE privind alegerile din România în 2024 Sub semnătura președintelui Jim Jordan, Comitetul a transmis citații către companiile tech în care li se cere să pună la dispoziție toate mesajele cu indicații „prețioase”, inclusiv cele primite de la autorități de reglementare europene. Și ar putea fi solicitate să pună la dispoziție chiar mesajele primite în contextul scandalului GDPR în 2018, a pandemiei de coronavirus în 2020 sau solicitări de după invazia rusă a Ucrainei în 2022 privind blocarea accesului la site-urile de știri rusești ca Russia Today. Ar putea fi solicitate și mesajele primite pe durata alegerilor europarlamentare din 2019 și 2024, care au dus la numirea Ursulei von der Leyen în funcția de președinte al Comisiei Europene. UE ar fi dus o campanie de cenzură online între 2015 și 2025 De exemplu, Amazon a primit citația aceasta (identică cu toate celelalte): „Comitetul Juridic desfășoară o acțiune de supraveghere privind modul și măsura în care legile, reglementările și ordinele judecătorești străine obligă, constrîng sau influențează companiile să cenzureze libertatea de exprimare în Statele Unite. În vederea exercitării acestei supravegheri, Comisia a emis citații pentru documente către zece companii tehnologice — inclusiv Amazon — solicitîndu-le să prezinte comunicările cu cenzorii străini, inclusiv cu Comisia Europeană și statele membre ale Uniunii Europene (UE). De atunci, companiile tehnologice au prezentat Comisiei mii de documente interne și comunicări cu Comisia Europeană și statele membre ale UE, conform citațiilor emise de Comisie. Aceste documente demonstrează amploarea campaniei globale de cenzură a Comisiei Europene. Documentele arată modul în care UE a constrîns platformele de social media să elimine discursuri legale, să își modifice politicile de moderare a conținutului aplicabile la nivel global și să impună restricții oneroase de exprimare, nu doar în cadrul UE, ci și asupra discursului american.” Comisia Europeană nu a adus nici până în 2026 să prezinte o replică la dovezile care să ateste implicarea într-o campanie de cenzură desfășurată pe parcursul ultimilor 10 ani, de la criza refugiaților din 2015 când au fost implementate legi de Corectitudine Politică și sancțiuni pentru nerespectarea acestora. „În loc să își reconsidere legile privind cenzura și să își schimbe atitudinea față de libertatea de exprimare, Comisia Europeană pare să își intensifice eforturile de cenzură, încercând să le ascundă de public”, a scris Bogdan Tiberiu Iacob, potrivit Inpolitics. Amazon trebuie să publice inclusiv mesajele „șterse” automat „În lumina acestor relatări, vă scriem pentru a reitera faptul că citația Comisiei către Amazon are un „caracter continuu” și că aceasta impune Amazon să păstreze și să prezinte comunicările relevante, inclusiv aceste mesaje cu auto-ștergere, purtate cu cenzorii străini. Conform citației, Amazon are obligația de a prezenta toate „comunicările dintre Amazon și guvernele străine privind conformitatea companiei cu legile, reglementările, ordinele judecătorești străine de cenzură sau alte eforturi inițiate de guverne, precum și comunicările interne ale Amazon care discută comunicările primite de la guvernele străine”. Companii precum Amazon trebuie să se prezinte în fața Comisiei cu mesajele trimise de autoritățile de reglementare străine, chiar și cele transmise prin platformele de mesagerie cu funcții de auto-ștergere. „Citația prevede în mod explicit că aceste documente relevante „nu vor fi distruse, modificate, eliminate, transferate sau făcute inaccesibile Comisiei în alt mod”. Ca atare, Amazon are datoria de a păstra și de a prezenta Comisiei chiar și acele mesaje trimise de autoritățile de reglementare străine prin platforme de mesagerie cu funcții de auto-ștergere. În consecință, pentru toate aceste motive, așteptăm conformarea deplină a Amazon cu termenii citației Comisiei. Vă mulțumim pentru atenția acordată acestei chestiuni.” Autorul recomandă: Războiul lui Trump împotriva mass-mediei liberale din SUA dă roade în epoca post-DEI: Jurnaliști concediați, audiență în scădere, achiziții blocate
Ministerul Culturii a anunțat comisia de concurs pentru selecția managerului Teatrul Național I.L. Caragiale din București
Ministerul Culturii a anunțat oficial comisia de concurs pentru selecția viitorului manager al Teatrului Național „I.L. Caragiale” din București, procedură organizată în cadrul concursului de proiecte de management pentru conducerea instituției. Potrivit comunicatului publicat pe site-ul ministerului, comisia de concurs este alcătuită din specialiști din domeniul cultural și artistic. Din această comisie fac parte Cristina Uruc, Alexandru Boureanu, Vlad Mateescu, Cosma Mihai, Antoniu Zamfir și Ovidiu Florian Andriș. Aceștia vor analiza și evalua proiectele de management depuse de candidați, conform procedurilor prevăzute de legislația în vigoare pentru ocuparea funcțiilor de conducere în instituțiile publice de cultură. Anunțarea componenței comisiilor de concurs face parte dintr-o practică de transparență instituită la nivelul Ministerului Culturii, prin care sunt făcute publice structurile care evaluează proiectele de management pentru instituțiile aflate în subordinea ministerului. Concursul pentru funcția de manager al Teatrului Național „I.L. Caragiale” din București se desfășoară prin depunerea și evaluarea unor proiecte de management care vizează strategia artistică și administrativă a instituției pentru următorii ani. Teatrul Național „I.L. Caragiale” din București este una dintre cele mai importante instituții de spectacole din România, cu o activitate artistică de referință în viața culturală a Capitalei. Procedura de selecție a managerului are rolul de a stabili direcția artistică și administrativă a teatrului pentru perioada următoare.
Cu ce a ajuns să se ocupe marea campioană a României după ce s-a retras: Sunt mândră
Ana Maria Brânză (41 de ani), marea campioană a României, s-a retras definitiv din scrimă în 2021, după ce „bifase” cinci ediții consecutive la Jocurile Olimpice (2004-2021), cu trei medalii olimpice în palmares, din care una de aur. După retragere, fosta campioană olimpică s-a implicat în mișcarea olimpică, promovând acest sport în rândul copiilor și tinerilor. De la începutul lui 2025, Ana Maria Brânză a devenit „vocea sportivilor” în forul olimpic, iar acestă postură o face foarte „mândră” pe fosta spadasină. Ana Maria Brânză, campioana olimpică la spadă, cu echipa, la Rio 2016, a trecut din echipa de spadă în echipa Comitetului Olimpic și Sportiv Român (COSR), iar rolul său este unul important în cadrul forului olimpic, deoarece este „liantul” dintre cele două componente: sportivi și oficiali, lucru de care este „mândră”. „Rolul principal este în echipa Comitelului Olimpic și Sportiv Român, iar din luna martie a acestui an sunt președintele Comisiei Sportivilor și sunt mândră de acest lucru. Este liantul dacă vrei dintre sportivi și factorii decizionali. Noi practic ducem vocea sportivilor mai departe, facem auzită dacă vrei vocea sportivilor. Pentru că de la nivel de Comitet Olimpic Internațional cumva se pune din ce în ce mai mult accent pe vocea sportivilor și pe resursele care se nasc din aceste comisii ale sportivilor”, a declarat Ana Maria Brânză pentru iamsport. Ana Maria Brânză, perioadă dificilă de tranziție Pentru cei mai mulți dintre sportivii de performanță, retragerea din activitatea sportivă poate să fie urmată de o perioadă de tranziție destul de dificilă. Iar „ruperea” de rutina cu care s-au obișnuit, fie că vorbim de antrenamentele zilnice, fie de pregătirile pentru competiții, lasă urme în sufletul și mintea sportivilor. Pentru unii este ca o „eliberare”, iar în primele luni de pauză încearcă să recupereze timpul petrecut cu familia sau prietenii și aleg să călătorească. Fosta handbalistă Cristina Neagu, retrasă după o carieră de peste trei decenii, a plecat să exploreze America, în timp ce Simona Halep, fost lider mondial de tenis, călătorește între București și Dubai, oraș de care este foarte legată. Ana Maria Brânză a trecut printr-o perioadă de tranziție dificilă, astfel că rolul său din cadrul COSR a ajutat-o nu doar să își găsească reperele, ci să și ajute, cu experiența pe care a dobândit-o de-a lungul carierei sale. „A fost o perioadă dificilă, tranziția din cariera sportivă este, cred, una dintre cele mai consumatoare experiențe pentru orice sportiv. Indiferent de nivelul la care ai performanță, în momentul în care te retragi îți pierzi reperele. Este un moment delicat în care ai nevoie de sprijin, dar mai ales de timp ca să înțelegi cine ești dincolo de sală, de teren, de competiție”, a mai declarat Ana Maria Brânză într-un interviu recent.
Marcel Boloș cere la Bruxelles fonduri suplimentare pentru proiectele strategice ale României, apărarea, chimia şi siderurgia
Marcel Boloş, ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, se va deplasa săptămâna aceasta la Bruxelles, împreună cu echipa tehnică. Boloș va cere Comisiei Europene suplimentarea cu aproximativ 50 milioane euro, prin cele opt programe regionale, pentru a susţine persoanele vulnerabile şi tinerii aflaţi la început de drum, dar şi alocarea a aproximativ 150 milioane euro pentru stimularea competitivităţii economiei româneşti prin investiţii în tehnologii critice şi sprijinirea industriei naţionale în contextul noilor tendinţe europene, industrii strategice precum apărarea, chimia şi siderurgia. ”În timp ce atenţia publică este îndreptată în mare parte către implementarea Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), este important să subliniem că adevărata forţă a investiţiilor strategice vine în acest moment din Politica de Coeziune, care susţine dezvoltarea echilibrată şi durabilă în toate regiunile ţării. Vorbim de 45 miliarde euro disponibile prin cele 16 programe, din care aproximativ 30 miliarde euro sunt fonduri europene nerambursabile ”, anunţă inistrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, într-o postare. Cerereri de suplimentare de fonduri Marcel Boloş arată că în aceste zile, echipele tehnice şi Autorităţile de Management se pregătesc intens pentru reuniunea anuală cu reprezentanţii Comisiei Europene şi beneficiarii programelor operaţionale, eveniment-cheie pentru gestionarea eficientă a fondurilor europene. ”În paralel, evaluarea intermediară ne oferă oportunitatea de a reprograma strategic fondurile disponibile, pentru a răspunde mai bine nevoilor şi priorităţilor actuale ale României. Astfel, vom propune Comisiei Europene suplimentarea cu aproximativ 50 milioane euro, prin cele opt programe regionale, pentru a susţine persoanele vulnerabile şi tinerii aflaţi la început de drum. De asemenea, vom propune alocarea a aproximativ 150 milioane euro pentru stimularea competitivităţii economiei româneşti prin investiţii în tehnologii critice şi sprijinirea industriei naţionale în contextul noilor tendinţe europene”, anunţă ministrul Investiţiilor. Citiți și: Marcel Boloș prezintă proiectele-cheie de INVESTIȚII din fonduri europene / Reprezentanții Comisiei Europene vin în România