Reuters: Diplomații americani din Europa, instruiți să facă lobby împotriva legii UE privind serviciile digitale
Departamentul de Stat al SUA i-a instruit pe diplomații americani din Europa să lanseze o campanie de lobby pentru a se crea o opoziție față de Legea serviciilor digitale (Digital Services Act, DSA) a Uniunii Europene. Legea Uniunii Europene este menită să facă mediul online mai sigur și mai echitabil, obligând giganții tehnologici să facă mai mult pentru a combate conținutul ilegal, inclusiv discursul instigator la ură și materialele cu abuzuri sexuale asupra copiilor. Washingtonul consideră că legea UE înăbușă libertatea de exprimare și impune costuri companiilor americane din domeniul tehnologiei. Pe 4 august, Departamentul de Stat a emis o telegramă internă, semnată de secretarul de stat american Marco Rubio, care afirmă că UE urmărește să impună restricții „nejustificate” asupra libertății de exprimare și că Legea Serviciilor Digitale exacerbează aceste restricții. Documentul a putut fi consultat de reporterii Reuters. Telegrama, al cărei titlu o descrie ca fiind o „cerere de acțiune”, i-a însărcinat pe diplomații americani din ambasadele SUA din Europa să colaboreze în mod regulat cu guvernele UE și autoritățile din domeniul serviciilor digitale pentru a transmite îngrijorările SUA cu privire la DSA și costurile financiare pentru companiile de tehnologie din SUA. „Personalul diplomatic ar trebui să își concentreze eforturile pentru a obține sprijinul Guvernului statului gazdă și al altor părți interesate pentru a abroga și/sau modifica DSA sau legile UE sau naționale conexe care restricționează exprimarea online”, se arată în secțiunea de „obiective” a telegramei. Sugestii specifice cu privire la schimbări în legislația UE Telegrama a inclus sugestii specifice cu privire la modul în care legislația UE poate fi schimbată și subiectele de abordat pentru a-i ajuta pe diplomați să-și susțină punctul de vedere. Diplomaților americani li se ordonă să investigheze orice relatare privind cazuri de cenzură, descrise ca fiind „orice efort guvernamental de a suprima formele protejate de exprimare sau de a constrânge companiile private să facă același lucru”, adăugând că ar trebui să se acorde prioritate oricăror incidente care afectează cetățenii și companiile americane. Exemplele ar putea include arestări, procese în instanță, confiscări de proprietăți și suspendări de conturi online. „Personalul diplomatic ar trebui să se întâlnească cu oficiali guvernamentali, companii, societatea civilă și persoanele afectate pentru a semnala cazurile de cenzură, inclusiv dar fără a se limita la cele legate de DSA”, se arată în telegramă. Directiva vizează în special definiția “conținutului ilegal” din lege, spunând că este “prea vastă”. Diplomații americani sunt instruiți să pledeze pentru a se restrânge definiția „conținutului ilegal”, astfel încât să nu limiteze libertatea de exprimare, inclusiv în discursul politic și religios. O altă sugestie este retragerea sau modificarea Codului de Conduită privind Dezinformarea din DSA, despre care Departamentul de Stat a spus că stabilește „controale prea largi” asupra conținutului, într-un mod care subminează libertatea de exprimare. Printre alte puncte de discuție se numără eliminarea sau reducerea amenzilor pentru nerespectarea restricțiilor de conținut și renunțarea la „raportori de încredere”, entități desemnate de autoritățile naționale pentru a raporta conținutul online ilegal către platforme. „Tradiția libertății de exprimare din America” Directiva Departamentului de Stat marchează o accelerare a eforturilor Administrației de a promova ceea ce numește „tradiția libertății de exprimare din America”, o politică care a sporit tensiunile dintre SUA cu aliații europeni. Această politică a intrat în centrul atenției în februarie, când vicepreședintele SUA J. D. Vance i-a uimit pe liderii europeni acuzându-i – la o conferință cunoscută de obicei pentru manifestările de unitate transatlantică – că cenzurează discursul unor grupuri precum partidul de dreapta AfD din Germania și că democrația europeană este în regres. În timpul călătoriei sale, Vance s-a întâlnit cu liderii AfD – un partid clasificat de serviciul de informații intern al Germaniei ca fiind un grup suspectat de extremism. Companiile americane de tehnologie precum compania Meta, care deține Facebook și Instagram, au intervenit și ele, spunând că DSA echivalează cu o cenzură a platformelor lor. Foto: Profimedia RECOMANDAREA AUTORULUI: Donald Trump: J.D. Vance, „cel mai probabil” următorul LIDER al mișcării „Make America Great Again”
Un proces de opt miliarde de dolari, în urma scandalului Cambridge Analytica: Zuckerberg este dat în judecată de acționarii companiei Meta
Un proces în valoare de opt miliarde de dolari intentat de acționarii companiei Meta împotriva lui Mark Zuckerberg și a altor actuali și foști lideri ai companiei a început miercuri în statul american Delaware. Pârâții ar fi colectat ilegal datele utilizatorilor Facebook, încălcând un acord încheiat în 2012 cu Comisia Federală pentru Comerț (FTC) din SUA. Cazul va include mărturii din partea lui Mark Zuckerberg și a altor inculpați miliardari, inclusiv fostul director de operațiuni al Meta Sheryl Sandberg precum și foștii membri ai consiliului de administrație Peter Thiel (co-fondator al Palantir Technologies), și Reed Hastings (co-fondator al Netflix). Cazul a început în 2018, în urma dezvăluirilor că datele a milioane de utilizatori Facebook au fost accesate de Cambridge Analytica, o firmă de consultanță politică, în prezent desființată, care lucra pentru campania prezidențială a lui Donald Trump din 2016. Zuckerberg ar fi câștigat un miliard de dolari din vânzarea de acțiuni Facebook în timpul scandalului Cambridge Analytica În urma scandalului Cambridge Analytica, Facebook a fost amendat de FTC cu cinci miliarde de dolari, pentru că ar fi încălcat un acord încheiat în 2012 cu FTC privind protecția datelor utilizatorilor. Acționarii Meta doresc ca pârâții să ramburseze companiei Meta amenda dată de FTC și alte costuri juridice, pe care ei le estimează la peste opt miliarde de dolari. Pârâții au descris acuzațiile ca fiind „extreme” și au declarat că dovezile din timpul procesului vor arăta că Facebook a angajat o firmă de consultanță externă pentru a asigura respectarea acordului cu FTC și că Facebook a fost o victimă a Cambridge Analytica. Compania Meta, care nu este printre pârâți, a declarat că a investit miliarde de dolari în protejarea confidențialității utilizatorilor din 2019. Procesul ar fi primul de acest gen care ajunge în instanță, în care membrii unui consiliu de administrație sunt acuzați că au neglijat în mod conștient să supravegheze o companie, notează Reuters. În plus, reclamanții susțin că Zuckerberg a anticipat că scandalul Cambridge Analytica va duce la scăderea acțiunilor companiei și și-a vândut acțiunile Facebook, încasând cel puțin un miliard de dolari. Kathaleen McCormick, judecătorul care a anulat anul trecut pachetul salarial de 56 de miliarde de dolari al lui Elon Musk de la Tesla, urmează să se pronunțe cu privire la răspundere și daune, după încheierea procesului. Foto: Profimedia RECOMANDAREA AUTORULUI: Un nou proces împotriva Tesla, acuzată pentru un accident FATAL: Sistemul Autopilot al unui Model S nu ar fi detectat un SUV parcat
Victorie a companiei Meta în procesul privind drepturile de autor în domeniul AI. Avertismentul judecătorului
Compania Meta a câștigat procesul intentat de mai mulți scriitori privind drepturile de autor în domeniul inteligenței artificiale. Utilizarea de către compania Meta a milioane de cărți online pentru a-și antrena modelele de inteligență artificială, fără consimțământul scriitorilor, a fost considerată „corectă” de către un tribunal federal miercuri. Decizia reprezintă o victorie pentru companiile de tehnologie care utilizează materiale protejate de drepturi de autor pentru a dezvolta inteligența artificială. Cazul, intentat de 12 autori, inclusiv Ta-Nehisi Coates și Richard Kadrey, a contestat modul în care gigantul social media a utilizat o bibliotecă online de milioane de cărți, articole academice și benzi desenate pentru a-și antrena modelele AI Llama. Utilizarea de către compania Meta a titlurilor respective este protejată în temeiul dispoziției privind utilizarea echitabilă din legea drepturilor de autor, a decis judecătorul districtual Vince Chhabria din San Francisco. Compania Meta susținuse că operele au fost utilizate pentru a dezvolta o tehnologie inovatoare, ceea ce era corect „indiferent” de modul în care a achiziționat operele. A doua victorie într-o săptămână pentru companiile de tehnologie Chris Cox, Chief Product Officer al companiei Meta, în timpul LlamaCon 2025, o conferință a dezvoltatorilor AI, la Menlo Park, California, marți, 29 aprilie 2025. Acest caz se numără printre zecile de bătălii juridice în care creatorii încearcă să obțină drepturi financiare mai mari atunci când operele lor sunt utilizate pentru a antrena modele AI care le pot distruge sursele de venit – în timp ce companiile profită de tehnologie, conform Financial Times. Cu toate acestea, Chhabria a avertizat că decizia sa reflectă eșecul autorilor de a-și prezenta cazul corect. „Această hotărâre nu susține că utilizarea de către Meta a materialelor protejate de drepturi de autor pentru a-și antrena modelele lingvistice este legală”, a spus el. „Ea se referă doar la faptul că acești reclamanți au prezentat argumente greșite și nu au reușit să elaboreze un dosar în sprijinul argumentelor corecte.” Aceasta este a doua victorie într-o săptămână pentru companiile de tehnologie care dezvoltă inteligență artificială, după ce, luni, un judecător federal s-a pronunțat în favoarea Anthropic, companie din San Francisco, într-un caz similar. Anthropic și-a antrenat modelele Claude pe cărți în format fizic achiziționate legal, care au fost tăiate și scanate manual, ceea ce, potrivit hotărârii, constituie o „utilizare corectă”. Cu toate acestea, judecătorul a adăugat că va fi nevoie de un proces separat pentru acuzațiile de piratare a milioane de cărți în format digital pentru antrenarea AI. Cazul Meta se referea la LibGen, o așa-numită “bibliotecă paralelă” online, unde mare parte din conținut este păstrat fără permisiunea deținătorilor de drepturi. Chhabria a sugerat că un „argument potențial câștigător” în cazul Meta ar fi diluarea pieței, referindu-se la daunele cauzate deținătorilor de drepturi de autor de către produsele AI care ar putea „inunda piața cu cantități nesfârșite de imagini, cântece, articole, cărți și multe altele”. „Oamenii se pot folosi de modelele de inteligență artificială generativă pentru a produce aceste rezultate, folosind o fracțiune infimă din timpul și creativitatea care ar fi necesare în caz contrar”, a adăugat Chhabria. Judecătorul a avertizat că AI ar putea „submina în mod dramatic stimulentul pentru ființele umane de a crea lucruri în vechea manieră”. Foto: Profimedia CITIȚI ȘI: Directorul OpenAI acuză compania Meta că încearcă să-i “fure” dezvoltatorii cu bonusuri de angajare de 100 de MILIOANE de dolari Adrian Sabău, originar din București, a absolvit studiile de licență la Universitatea din București. Aflat la începutul carierei la “Gândul”, a mai lucrat anterior ca traducător. Este pasionat … vezi toate articolele
Directorul OpenAI acuză compania Meta că încearcă să-i fure dezvoltatorii cu bonusuri de angajare de 100 de milioane de dolari
Directorul executiv al OpenAI, Sam Altman, a acuzat compania Meta a lui Mark Zuckerberg că încearcă să-i “fure” dezvoltatorii cu promisiunea unor bonusuri de angajare de 100 de milioane de dolari. Conform lui Altman, compania Meta, care are o capitalizare de piață de 1.800 miliarde de dolari, a început să le facă „oferte uriașe” angajaților săi în contextul în care Meta este în urmă cu programul lor de inteligență artificială. „Am auzit că Meta ne consideră cel mai mare concurent al lor”, a spus Altman în cadrul podcastului Uncapped, care este găzduit de fratele său. „Cred că este ceva rațional ca ei să tot încerce. Eforturile lor actuale din domeniul inteligenței artificiale nu au funcționat atât de bine pe cât au sperat și îi respect pentru că continuă să fie agresivi.” Altman a adăugat că niciunul dintre „cei mai buni oameni” ai săi nu a acceptat ofertele lui Zuckerberg. Meta face eforturi să recruteze cercetători și ingineri de top de la grupurile rivale, în timp ce încearcă să construiască o nouă echipă de „superinteligență” pentru a dezvolta inteligența artificială generativă. Mark Zuckerberg ar fi selectat și a luat legătura personal cu mai mulți potențiali angajați ca parte a programului de “superinteligență”, potrivit unei persoane la curent cu situația. Săptămâna trecută, compania Meta a anunțat o investiție de 15 miliarde de dolari în start-up-ul de etichetare a datelor Scale AI și l-a și angajat pe co-fondatorul Scale AI Alexandr Wang. Meta a avut dificultăți în a ține pasul cu rivalii săi în acest an În ciuda faptului că Zuckerberg și-a declarat în mod repetat intenția ca Meta să devină un „lider AI”, compania a avut dificultăți în a ține pasul cu rivalii săi în acest an și a suferit mai multe eșecuri, conform Financial Times. Meta s-a confruntat cu acuzații că a exagerat indicatorii de performanță ai Llama 4, cea mai recentă versiune a modelului său de limbaj mare, și a fost ținta criticilor online pentru că nu a publicat un raport tehnic complet care să însoțească modelul. Într-o postare pe platforma X în aprilie, Ahmad Al-Dahle, directorul de GenAI al Meta, a recunoscut „calitatea mixtă” cu care se confruntă utilizatorii, dar a negat afirmațiile că testele de performanță nu au respectat regulile. De asemenea, Meta a amânat lansarea modelului său de inteligență artificială numit „Behemoth” și a fost luată prin surprindere de progresele rapide în domeniu ale rivalului chinez mai mic, DeepSeek, realizat la un cost mult mai mic. Meta, confruntată cu un exod al angajaților din domeniul AI Meta s-a mai confruntat de asemenea cu un exod al talentelor din domeniul AI. Mai mulți cercetători cheie care au construit modelele Llama, precum și Joelle Pineau, șefa cercetării AI, au plecat în ultimele luni. Zuckerberg a reorganizat conducerea departamentului de AI generativă în încercarea de a recupera decalajul. Altman a spus că strategia „unei tone de beneficii garantate în avans” a fost una slabă, criticând „gradul în care se Meta concentrează pe asta și nu pe muncă și nu pe misiune”. El a adăugat: „Nu cred că Meta este o companie care este se pricepe foarte bine la inovație”. Salariile unui inginer software de la OpenAI variază între aproximativ 238.000 și 1,34 milioane de dolari, potrivit site-ului de urmărire a pachetelor financiare Levels, în timp ce salariile la Meta variază de la 212.000 de dolari la aproximativ 3,7 milioane de dolari. Foto: Profimedia CITIȚI ȘI: Adrian Sabău, originar din București, a absolvit studiile de licență la Universitatea din București. Aflat la începutul carierei la “Gândul”, a mai lucrat anterior ca traducător. Este pasionat … vezi toate articolele
Google plătește 1,4 miliarde de dolari pentru a pune capăt unui proces în SUA. Procurorul: În Texas, Big Tech nu este mai presus de lege
Google va plăti 1,4 miliarde de dolari (1,25 miliarde de euro) statului Texas pentru a pune capăt unui proces în care compania este acuzată că ar fi colectat datele utilizatorilor fără permisiunea acestora. Anunțul a fost făcut de procurorul general al statului, Ken Paxton. Paxton a descris înțelegerea ca fiind un mesaj către companiile de tehnologie că nu le va permite să facă bani din „vânzarea drepturilor și libertăților noastre”, conform Associated Press. „În Texas, Big Tech nu este mai presus de lege,” a spus Paxton. „Timp de ani de zile, Google a monitorizat în secret mișcările oamenilor, căutările private și chiar amprentele vocale și geometria facială prin intermediul produselor și serviciilor lor. Am ripostat și am câștigat.” Acordul vizează mai multe plângeri formulate de statul Texas împotriva companiei de tehnologie în 2022 în legătură cu geolocalizarea, căutările incognito și datele biometrice ale utilizatorilor. Statul a susținut că Google „urmărea și colecta în mod ilegal datele private ale utilizatorilor”. Paxton a susținut, de exemplu, că Google a colectat milioane de identificatori biometrici, inclusiv amprente vocale și înregistrări ale geometriei faciale, prin intermediul unor produse și servicii precum Google Photos și Google Assistant. Google: „Vom continua să integrăm controale solide privind confidențialitatea în serviciile noastre” Purtătorul de cuvânt al Google, Jose Castaneda, a declarat că acordul marchează sfârșitul unei serii de „reclamații vechi”, dintre care unele se refereau la politici de produs pe care compania le-a modificat deja. „Suntem încântați să lăsăm aceste reclamații în urmă și vom continua să integrăm controale solide privind confidențialitatea în serviciile noastre”, a afirmat Jose Castaneda într-o declarație. De asemenea, compania a precizat că înțelegerea nu implică vreo modificare a produselor noi. Paxton a declarat că suma de 1,4 miliarde de dolari este cea mai mare sumă câștigată de un stat într-o înțelegere cu Google privind acest tip de încălcări ale confidențialității datelor. Anterior, Texasul a ajuns la alte două înțelegeri cu Google în ultimii doi ani, inclusiv una în decembrie 2023, în care compania a fost de acord să plătească 700 de milioane de dolari și să facă alte câteva concesii pentru a pune capăt acuzațiilor că ar fi înăbușit companiile care ofereau produse rivale magazinului său de aplicații Android. La rândul său, compania Meta a fost de acord cu o înțelegere în valoare de 1,4 miliarde de dolari cu statul Texas într-un proces privind confidențialitatea, în urma acuzațiilor că gigantul tehnologic a utilizat datele biometrice ale utilizatorilor fără permisiunea acestora. Foto: Profimedia CITIȚI ȘI: Apple și compania Meta au fost amendate cu SUTE de milioane de euro de Comisia Europeană. Prima aplicare a Regulamentului privind Piețele Digitale Adrian Sabău, originar din București, a absolvit studiile de licență la Universitatea din București. Aflat la începutul carierei la “Gândul”, a mai lucrat anterior ca traducător. Este pasionat … vezi toate articolele
Apple și compania Meta au fost amendate cu sute de milioane de euro de Comisia Europeană. Prima aplicare a Regulamentului privind Piețele Digitale
Autoritățile de supraveghere ale Uniunii Europene au amendat Apple și Meta cu sute de milioane de euro miercuri, intensificând aplicarea normelor de concurență digitală ale blocului celor 27 de națiuni. Comisia Europeană a impus o amendă de 500 de milioane de euro companiei Apple pentru că a împiedicat producătorii de aplicații să îndrume utilizatorii către opțiuni mai ieftine în afara App Store-ului său, conform Associated Press. Comisia a amendat, de asemenea, Meta Platforms cu 200 de milioane de euro pentru că a forțat utilizatorii Facebook și Instagram să aleagă între a vedea reclame sau a plăti pentru a le evita. Pedepsele au fost mai mici decât amenzile uriașe de miliarde de euro pe care Comisia le-a aplicat anterior companiilor Big Tech în cazuri antitrust. Decizia Comisiei marchează prima aplicare a Regulamentului UE privind Piețele Digitale Deciziile ar fi trebuit să fie anunțate în martie, dar se pare că oficialii europeni le-au amânat pe fondul escaladării războiului comercial transatlantic cu Administrația președintelui american Donald Trump, care s-a plâns în mod repetat de reglementările de la Bruxelles care afectează companiile americane. Aceste decizii marchează prima aplicare a Regulamentului UE privind Piețele Digitale (Digital Markets Act), care a intrat în vigoare în martie 2024, un act legislativ ambițios adoptat sub egida fostului comisar Thierry Breton cu scopul de a reglementa piața giganților digitali în Europa. Este vorba despre un set cuprinzător de reglementări, menite să ofere consumatorilor și întreprinderilor mai multe opțiuni și să împiedice marile companii de tehnologie să acapareze piețele digitale. DMA urmărește să se asigure că „cetățenii au control deplin asupra momentului și modului în care datele lor sunt utilizate online, iar întreprinderile pot comunica liber cu clienții proprii”, a declarat Henna Virkkunen, vicepreședinte executiv al Comisiei pentru suveranitatea tehnologiei. „Deciziile adoptate astăzi constată că atât Apple, cât și Meta au privat utilizatorii lor de această alegere liberă și companiile sunt obligate să își schimbe comportamentul”, a declarat Virkkunen. Apple a anunțat imediat că va formula un apel împotriva deciziei, iar reprezentanții companiei au acuzat Comisia Europeană că „vizează în mod nedrept” producătorul iPhone, afirmând că „inginerii companiei au petrecut sute de mii de ore de muncă și au făcut zeci de modificări pentru a se conforma acestei legi”. La rândul său, Joel Kaplan, Chief Global Affairs Officer al companiei Meta, a declarat că „Comisia încearcă să dezavantajeze întreprinderile americane de succes, permițând în același timp întreprinderilor chineze și europene să opereze în conformitate cu alte standarde”. Foto: Profimedia CITIȚI ȘI: Adrian Sabău, originar din București, a absolvit studiile de licență la Universitatea din București. Aflat la începutul carierei la “Gândul”, a mai lucrat anterior ca traducător. Este pasionat … vezi toate articolele
Audiat în Senat, un fost director Facebook a dezvăluit cum legăturile companiei cu China subminau siguranța națională a SUA
Sarah Wynn-Williams, fost director al Facebook, a depus mărturie miercuri în fața Comisiei juridice a Senatului Statelor Unite, acuzând compania de social media că subminează securitatea națională. Wynn-Williams a declarat că Meta informează regimul din China cu privire la eforturile SUA în domeniul inteligenței artificiale, cu scopul de își dezvolta afacerile din China, conform Associated Press. „Suntem angajați într-o cursă a înarmării cu inteligență artificială cu miză mare împotriva Chinei. Iar în perioada în care am lucrat la Meta, directorii companiei au mințit angajații, acționarii, Congresul și publicul american cu privire la ceea ce făceau împreună cu Partidul Comunist Chinez”, a declarat Wynn-Williams. Cartea sa „Careless People”, o relatare explozivă din interior despre perioada petrecută la gigantul social media, s-a vândut în 60.000 de exemplare în prima săptămână și a ajuns în topul zece aș celor mai bine vândute cărți de pe Amazon, în ciuda eforturilor companiei Meta de a discredita lucrarea și a o împiedica pe autoare să vorbească despre experiențele sale în cadrul companiei. „Directorii Meta au subminat în mod repetat securitatea națională a SUA și au trădat valorile americane” Meta a folosit o „campanie de amenințări și intimidare” pentru a o reduce la tăcere pe fosta directoare, a declarat senatorul Richard Blumenthal, un democrat din Connecticut, în timpul audierii. Wynn-Williams a fost director de politici publice globale la Facebook, acum Meta, din 2011 până când a fost concediată în 2017. „Pe parcursul celor șapte ani, am văzut cum directorii Meta au subminat în mod repetat securitatea națională a SUA și au trădat valorile americane. Ei au făcut aceste lucruri în secret pentru a câștiga favoarea Beijingului și pentru a construi o afacere de 18 miliarde de dolari în China”, a spus ea. Wynn-Williams a mai spus că Meta a șters contul de Facebook al unui disident chinez proeminent care trăiește în SUA, cedând presiunilor Chinei în acest sens. Reprezentanții Meta au spus că acel cont, care aparține miliardarului Guo Wengui, făcea publice informații de identificare personală, cum ar fi numere de pașaport, numere de asigurări sociale, numere de identificare națională și adrese de domiciliu ale unor persoane și a fost eliminat deoarece încălca regulile Facebook. Wynn-Williams a mai spus că Meta „a ignorat avertismentele” că construirea unei „conducte fizice” între SUA și China ar oferi Chinei acces la datele utilizatorilor americani. Aceste planuri – numite Pacific Light Cable Network – nu s-au materializat niciodată, dar Wynn-Williams a spus că acest lucru s-a întâmplat doar din cauza intervenției legislatorilor. Răspunsul Meta: mărturia lui Wynn-Williams este „divorțată de realitate” Meta a emis o declarație în care a prezentat mărturia lui Wynn-Williams ca „divorțată de realitate și plină de afirmații false. În timp ce Mark Zuckerberg însuși a făcut public interesul nostru de a oferi serviciile noastre în China și detaliile au fost relatate pe scară largă începând cu peste un deceniu în urmă, adevărul este următorul: nu operăm serviciile noastre în China astăzi.” În ultimele luni Zuckerberg, împreună cu alți directori ai marilor firme de tehnologie, au încercat să-și îmbunătățească poziția în fața Administrației președintelui Donald Trump – prin vizite la Mar-a-Lago și la Casa Albă, precum și prin donații monetare. „Acesta este un bărbat care poartă multe costume diferite”, a spus Wynn-Williams despre Zuckerberg. „Când lucram acolo, a vrut ca președintele Chinei să-i boteze primul copil, învăța mandarina, cenzura după bunul plac. Acum noul său costum este lupta MMA sau… libertatea de exprimare. Nu știm care va fi următorul costum, dar va fi ceva diferit. Folosește orice îl aduce cel mai aproape de putere.” Audierea are loc cu doar câteva zile înainte de începerea procesului antitrust împotriva Meta. Cazul formulat de Comisia Federală pentru Comerț ar putea forța compania să renunțe la Instagram și WhatsApp. Foto: Profimedia CITIȚI ȘI: Handelsblatt: UE și China formează noi ALIANȚE, în contextul taxelor vamale impuse de Trump Adrian Sabău, originar din București, a absolvit studiile de licență la Universitatea din București. Aflat la începutul carierei la “Gândul”, a mai lucrat anterior ca traducător. Este pasionat … vezi toate articolele