Dezastrul de la Aeroportul Otopeni se duce și la Bursa de Valori
Compania Națională Aeroporturi București, care administrează Aeroportul Otopeni și Aeroportul Băneasa, se pregătește pentru discuții, la nivelul acționarilor, privind o listare la Bursa de Valori București (BVB), conform Profit.ro. Listarea la bursă ar putea fi marcată de întârzierile frecvente, cozile interminabile și infrastructura care pare că nu mai ține pasul cu traficul mare de pasageri. La începutul lunii octombrie, premierul Ilie Bolojan a confirmat că vrea să listeze companiile de stat CEC și Aeroporturi București, pe care le-a folosit ca exemple de deschideri la bursă, în primul rând în vederea transparentizării activității. Șeful executivului spunea atunci că există mai multe avantaje în urmă listărilor pe bursă, inclusiv gestionarea mai bună a companiilor, îmbunătățirea transparenței și a serviciilor, dar și profituri mai mari. „Un element important este cel al piețelor financiare. Este nevoie să mobilizam resurse pe piețele financiare. Avem rezerve importante care pot fi valorificate, dacă vom lista pachete minoritare de la companii publice care și astăzi sunt listate fără să ne pierdem controlul asupra acestor companii sau să listăm companii care astăzi nu sunt listate: CEC, de exemplu, Aeroporturi București”, a spus premierul. Compania Națională Aeroporturi București și-a început activitatea în 2010 și administrează două dintre aeroporturile principale ale României, Aeroportul Internațional Otopeni Henri Coandă și Aeroportul Internațional Băneasa Aurel Vlaicu. Anul trecut, afacerile companiei au crescut cu 20%, la aproape 1,4 mld. lei, iar profitul net a atins 608 mil. lei, cu 34% mai mult față de anul 2023. Acționarii Companiei Naționale Aeroporturi București sunt Ministerul Transporturilor, 80% și Fondul Proprietatea, 20%. Transportul aerian de pasageri a crescut cu 7,9% în primul semestru al acestui an și cea mai mare pondere de pasageri s-a înregistrat pe aeroportul Henri Coandă, cu 3,971.800 de milioane de pasageri îmbarcați și 3.882.600 de pasageri debarcați. Dacă Aeroporturi București va fi listat la bursă, va avea de respectat un set de reguli stricte, impus de BVB, privind raportarea. Primul tip de raportare cerut de listarea la Bursa de Valori este raportarea continuă. Emitentul are obligația să furnizeze în mod continuu și fără întârziere informațiile referitoare la activitatea sa, la modificări privind situația financiară și la performanța sau perspectivele afacerii, arată ghidul emitentului de la BVB. Al doilea tip de raportare este periodică. Emitentul trebuie să furnizeze pieței și participanților un calendar de comunicare financiară care trebuie să cuprindă cele mai importante evenimente planificate. RECOMANDAREA AUTORULUI: Imaginile degradării. Cum arată avioanele Blue Air care urmează să fie transformate în hoteluri și restaurante Panică într-un avion în drum spre Otopeni. Aterizare de URGENȚĂ, după ce pasagerii s-au intoxicat cu fum
Aeroportul Băneasa, MONUMENT istoric din 2011, nu are o placă menită să-i ateste statutul. Este o carte vie a întregii istorii a aviației românești
Sunt aproape 113 ani de când prințul George Valentin Bibescu, împătimit al zborului, a pus bazele primului aeroport al României și 14 ani de când, printr-un ordin al ministrului Culturii, Aeroportul Internaţional Bucureşti Băneasa – Aurel Vlaicu a fost declarat monument istoric, grupa valorică „A”. De la momentul clasării, pe clădirea aeroportului nu a fost montată o placă, prevăzută de lege, care să-i ateste calitatea, demers pentru care militează încă de atunci un veteran al istoriei aviației românești, Alexandru Bartoc, și care, la aproape 85 de ani, a trăit în persoană evenimente de-a dreptul istorice în prima aerogară a țării, așa cum a împărtășit într-o conversație cu reporterul Gândul. Contactați de Gândul, oficialii Companiei Naționale Aeroporturi București (CNAB) și-au declarat susținerea pentru demersurile cu valori culturale și istorice. Importanța istorică, dar și valoarea arhitecturală a Aeroportului Băneasa sunt nu numai incontestabile, ci și instituite prin lege. Este vorba de Ordinul nr. 2.455 din 30 iunie 2011 privind clasarea în Lista monumentelor istorice, grupa valorică „A”, a imobilului „Terminal pasageri – Aeroportul Internaţional Bucureşti Băneasa – Aurel Vlaicu”, semnat de ministrul Culturii și Patrimoniului Național de la acea vreme, Kelemen Hunor. Din acea perioadă, încearcă Alexandru Bartoc, acum în vârstă de aproape 85 de ani, o enciclopedie vie a aviației românești, să determine montarea unei plăci care să-i ateste valoarea, după cum a povestit reporterului Gândul, cu detalii inedite din istoria primei aerogări a României. Alexandru Bartoc, de meserie inginer constructor, a lucrat la Institutul de Proiectări, Transporturi, Auto, Navale și Aeriene (IPTANA) și care a înființat în 1996 Fundația Culturală Bartoc, care are ca scop dezvoltarea istoriei aviatice a României. Momente istorice incontestabile Aeroportul Băneasa a fost înființat pe 1 august 1912 de prințul George Valentin Bibescu și în momentul de față este al patrulea aeroport din lume care mai funcționează de la inaugurare, povestește Alexandru Bartoc, după o aerogară din în America, la Maryland, una din Suedia și una din Germania. „Aeroportul Băneasa este deosebit de important din punct de vedere istoric. Dar nu numai, ci din toate punctele de vedere, mai ales că și din punct de vedere arhitectonic, este singurul aeroport din lume construit în formă de elice. Aeroportul actual s-a construit în perioada 1947 – 1952 și dacă se face o fotografie din aer cu ajutorul unei drone se pot vedea cele trei pale ale unei elice, fiind singurul din lume, din câte știu eu, care are această formă”, detaliază președintele Fundației Culturale Bartoc. Amplasat în nordul Capitalei, pe Șoseaua Bucuresti-Ploiești primul aeroport internațional al României a fost proiectat în actuala formă de arhitecții Cleopatra Alifanti, Mircea Alifanti, N. Bădescu, Ascanio Damian, T. Iconomu, Pompiliu Macovei si Al. Șerbescu, potrivit documentelor arhitecților. „Aeroportul Băneasa este o carte vie a întregii istorii aviației românești, nu numai a aviației civile, ci și militară, a raidurilor, a mitingurilor aviatice – anul ăsta la Băneasa va fi în luna la sfârșitul lunii august a 15-a ediție BIAS, organizată de Compania Națională a Aeroporturi București”, povestește Alexandru Bartoc. Din toate punctele de vedere, pe acest aeroport s-au stabilit recorduri deosebite, potrivit octogenarului, care își amintește de momentul în care Carol al II-lea a decorat-o pe Smaranda Brăescu – prima femeie parașutist cu brevet din România, campioană europeană la parașutism (1931) și campioană mondială (în 1932) în urma unui miting care a avut loc în anii 30 pe Aeroportul Băneasa. „Dar dacă vorbim de Aeroportul Băneasa, toate companiile, toată istoria începând din 1920, de la Înființarea Companiei Franco-Române de Navigație Aeriană, prima companie transcontinentală internațională din lume, și până în prezent, până când Otopeniul și-a demarat activitatea (LINK), totul s-a desfășurat pe acest aeroport, iar în timpul război a avut o mare importanță”, spune Alexandru Bartoc. El a participat aici la un eveniment istoric, în 1967, când a avut șansa, datorită unui personaj important care a lucrat la TAROM, Alexandru Danielopol, să fie prezent la Aeroportul Băneasa când a venit Henri Coandă și a fost primit de Elie Carafoli. Primul zbor al TAROM în jurul lumii „De pe Aeroportul Băneasa a început un zbor în jurul lumii pe 21 decembrie 1969, un zbor extraordinar care a fost lansat de către niște oameni de afaceri din Turcia și au apelat la toate companiile din lume pentru a face un zbor în jurul lumii. Or nicio altă companie în afară de TAROM nu s-a angajat în așa ceva și s-a zburat cu un IL-18 cu două echipe de piloți și comandanți la bord”, spune Alexandru Bartoc. Potrivit presei vremii, zborul, care a acoperit 47.000 km, a fost comandat prin ONT în beneficiul unei întreprinderi de turism din Turcia „TURATURISM”, cu 56 de turiști turci la bord, care au petrecut Anul Nou la New York, apoi au revenit în Istanbul. Aeronava Tarom avea un echipaj alcătuit din 13 membri: „12 bărbaţi şi o singură femeie” „La New York, în noaptea de Anul Nou, întregul grup al românilor am ascultat la radio mesajul radiotelevizat al tovarășului Nicolae Ceaușescu și în depărtările în care ne aflam, urările sale au ajuns la noi poleite cu aurul dragostei de patrie”, transmitea echipajul de pe traseu. „S-a finalizat cu succes, dar și cu mari peripeții”, povestește Alexandru Bartoc, prezent pe Aeroportul Băneasca și la plecare, dar și la sosirea aeronavei, impresionat de mărturiile echipajului. „Pe 7 ianuarie 1970, a fost un eveniment, un moment extraordinar, când comandantul a povestit ce s-a întâmplat la traversare a Oceanului Pacific. Toată lumea, toată lumea evita această traversare pentru că era prea lungă de la Tokyo la Los Angeles și exista o singură posibilitate: era o insulă vulcanică, Wake, care în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial a fost transformată de americani și dotată cu o pistă de aterizare pentru a putea ajunge în Japonia, pentru alimentare. Și singura posibilitate era să ajungă pe această insulă, dacă pierdeau insula era o treabă catastrofală. Și povestea comandantul și îi curgeau lacrimile, pentru că era cerul acoperit și nu se vedea, erau pe direcție, dar nu vedeau insula. Și la un moment dat Dumnezeu pur