Companiile şi firmele din ţara noastră se confruntă tot mai des cu probleme. Este înregistrat un val de insolvențe la privaţii din România
Companiile şi firmele din ţara noastră se confruntă tot cu mai multe probleme. Peste 980 de dosare de insolvență au fost depuse în octombrie anul acesta. Cu o creștere de 34,7% față de anul trecut, anunţă platforma de analiză financiară RisCo. Dacă privaţii se luptă cu insolvenţele, o serie de şefi din companiile statului stau pe salarii babane şi în acelaşi timp pe datorii colosale către bugetul de stat. Potrivit Antena 3, situaţia companiilor pe judeţe se prezintă astfel: Maramureșul a înregistrat cea mai mare creștere a insolvențelor de 411% faţă de anul trecut, cu 46 de dosare. Brăila: 375%, Sibiu: 240%, Vaslui: 233% sau Ilfov: +200%. Dacă ne uităm la domeniile afectate, cele mai lovite sunt agricultura construcţiile si transporturile. Mai exact firmele din domeniul cultivării plantelor nepermanente +163%, constructii instalații electrice sau tehnico-sanitare: +120%, iar în transportul rutier de mărfuri +88%. „Insolvenţele vor creşte în perioada următoare. Ele sunt consecințele măsurilor macro-economice luate în ultimele luni, respectiv creșterea de taxe, creșterea preţurilor la energie, la transporturi… Firmele încasează mai puţini bani. E oarecum normal, nu ne dorim acest lucru. În Agricultură există probleme, sunt afectate firmele mici, cele care beneficiază de mai puţine subvenţii, a fost şi seceta. Toate duc la insolvenţele unor firme. Noi ne așteptăm ca insolveţele să crească, urmează şi altele. Toate vor duce la o scădere a consumului şi, implicit, mai puţini bani în piaţă”, a declarat Cătălin Dumitrescu, director general RisCo. Topul companiilor de stat datoare la stat Şi, în timp ce privaţii se luptă cu insolvenţele, o serie de şefi din companiile statului stau pe salarii babane şi în acelaşi timp pe datorii colosale către bugetul de stat. Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) trimite notificări pe bandă companiilor de stat pentru a-şi plăti datoriile. La date de 30 octombrie 2025, undeva la 250 de companii ale statului figurează cu datorii către fisc în valoare de 9,4 miliarde de lei adică 1,8 miliarde de Euro. ANAF cere acum plata urgentă a datoriilor şi a intrat într-o campanie amplă de transmitere de notificări. În cazul în care aceste companii nu ajung la înţelegeri, la eşalonări de plată, şefii Fiscului spun că vor proceda la executare silită – greu de crezut, totuşi că vor avea şanse reale cu unele companii de stat care sunt în diverse stadii – insolvenţă, faliment. În TOP 3 companii ale statului cu cele mai mari datori la buget, surpriză sau nu, pe locul întâi este Societatea Naţională a Căilor Ferate Române CFR SA cu un sold de 674.864.436 de lei. Această companie pare să fi devenit un sac fără fund pentru statul român şi, din păcate, până acum nici un management nu reuşeşte să o aducă la un nivel decent. Pe locul al doilea o altă companie de pe şine, respectiv CFR Marfă cu datorii de 432.990.195 de lei. Aici se complică treaba pentru că nişte conducători luminaţi, în loc să pună pe picioare această companie au băgat-o în insolvenţă şi în locul ei a răsărit Carpatica Feroviar România, aceasta dorindu-se a reabilita transportul de marfă pe căile ferate autohtone. FOTO – Captură video Locul trei Complexul Energetic Hunedoara cu 312.368.780 de lei datorii către stat. Aici este reţeta perfectă a unui faliment costisitor, instituţia plimbându-se prin insolvenţe, reorganizări, dar în acelaşi timp a fost locul numirilor politice la conducere, salarii gigantice, bonusuri inventate din pix dar şi o mulţime de grupări sindicale care au căpuşat banii statului, în definitiv.
Licența industrială unică un pas esențial spre o administrație modernă, cooperantă și orientată către mediul de afaceri
România intră într-o nouă etapă de modernizare administrativă prin Oficiul pentru Licență Industrială (OLI), instituția care gestionează procesul de acordare a „licenței industriale unice”. Având la bază OUG nr. 140/2022, creat prin Hotărârea Guvernului nr. 1251/2023 și aflat sub coordonarea Guvernului României, OLI are misiunea de a simplifica, digitaliza și unifica procedurile administrative din domeniul industrial, eliminând birocrația inutilă. Licența industrială unică – un pas esențial spre o administrație modernă În contextul în care România se află în proces de aderare la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), înființarea Oficiului pentru Licență Industrială reprezintă una dintre recomandările asumate de către statul român în procesul de evaluare. Totodată, OLI este creat ca o autoritate de reglementare în zona proceselor de autorizare, având rolul de a asigura coerența și eficiența cadrului legislativ și procedural. Toate procedurile interne instituționale de autorizare sectorială vor fi avizate și modificate la recomandările OLI, astfel încât să se mențină o abordare unitară, modernă și orientată către mediul de afaceri. În prezent, o companie care dorește să își desfășoare activitatea într-un domeniu industrial are nevoie de o serie de autorizații și avize din partea mai multor instituții publice – de la mediu, sănătate și securitate în muncă până la energie, protecția consumatorului sau inspecția muncii. Această fragmentare a dus adesea la pierdere de timp, costuri suplimentare și blocaje administrative. OLI își propune să transforme această realitate, unificând toate etapele într-un proces integrat, gestionat digital și finalizat printr-un singur document – licența industrială unică. Prin noul sistem, fiecare instituție implicată își păstrează rolul și competențele specifice. OLI nu elimină instituțiile care până acum emiteau avizele, ci le aduce împreună într-un cadru comun, mai clar și mai eficient. Fiecare autoritate continuă să își exercite expertiza și atribuțiile, însă toate informațiile și aprobările se reunesc într-un singur flux digital, coordonat prin platforma Punctul de Contact Unic Electronic (PCUEL). Astfel, cooperarea interinstituțională devine regula, nu excepția. Platforma PCUEL va permite companiilor să depună documentele online, să urmărească în timp real stadiul cererilor și să primească licența electronic, cu semnătură digitală. Interacțiunea cu statul va fi mai transparentă, mai predictibilă și, cel mai important, mai rapidă. După cum a subliniat președintele OLI, Mihai Rădoi, într-un interviu recent, “Obiectivul principal al instituției este de a transforma birocrația într-un proces fluent, colaborativ și complet digitalizat, fără să afecteze competențele instituțiilor partenere”. Reforma licenței industriale unice este parte integrantă a Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și se aliniază obiectivelor prevăzute în Strategia Industrială a României 2023–2027. Aceasta vizează creșterea competitivității economiei, reducerea poverii administrative și crearea unui climat atractiv pentru investiții. În această viziune, OLI devine nu doar o instituție tehnică, ci un catalizator al colaborării între stat și mediul privat. Pentru companii, avantajele sunt evidente: mai puțin timp pierdut, costuri mai mici, proceduri mai clare și o comunicare unificată cu administrația. Toate informațiile, notificările și cerințele suplimentare vor fi gestionate printr-un singur canal digital. De asemenea, regulile și termenele vor fi publice, astfel încât fiecare solicitant să știe exact ce documente sunt necesare și în ce etapă se află cererea sa. Implementarea sistemului aduce administrația într-o nouă logică de funcționare – una bazată pe date, procese conectate și decizii rapide. Instituțiile implicate lucrează deja la integrarea fluxurilor și la consolidarea unei infrastructuri digitale care sprijină mediul de afaceri. Prin această reformă, statul român transmite un mesaj clar: eficiența nu se obține prin desființare, ci prin cooperare și digitalizare. Instituțiile publice implicate rămân parteneri egali într-un proces comun, iar OLI devine liantul care asigură coerența și fluiditatea întregului mecanism administrativ. În esență, Oficiul pentru Licență Industrială este o dovadă că statul român poate deveni un facilitator al investițiilor, al progresului și al modernizării. Prin funcționalitatea și designul său, platforma PCUEL are potențialul de a transforma OLI într-unul dintre cele mai relevante exemple de modernizare instituțională din ultimii ani – un model al felului în care digitalizarea și colaborarea pot îmbunătăți relația dintre stat și mediul de afaceri. Donație lunară Donează lunar pentru susținerea jurnalismului de calitate Donație singulară Donează o singură dată pentru susținerea jurnalismului de calitate
Cum fac față antreprenorii români avalanșei de taxe
Companiile din România trec printr-o perioadă plină de schimbări, atât din punct de vedere fiscal, cât și operațional. Antreprenorii sunt nevoiți să crească eficiența, să-și îmbunătățească experiențele cu clienții, să se digitalizeze și să integreze datele în timp real. Pentru antreprenorii companiilor mici și medii, noile schimbări vin însoțite de o realitate diferită la care trebuie să se adapteze că să existe în continuare pe piață. Antreprenorii încearcă să-și crească afacerilie cu aceleași resurse pentru a putea face față creșterilor de taxe. Tot mai mulți oameni de business iau în seamnă datele financiare și vor contabili și experți care să îi ajute să înțeleagă cifrele mai ușor și corect. Nevoia de acuratețe pentru datele financiare vine din faptul că tot mai multe firme mici și mijlocii au avut parte de controale din partea autorităților. Antreprenorii vor diversificare, nu majorare de salarii Majoritatea antreprenorilor încearcă să-și diversifice activitatea ca să atragă clienți noi. În cel mai recent raport al Trused Advisor, 36% dintre antreprenori cred că investițiile în marketing sunt prioritare ca să-și poată crește produsele și serviciile. Pentru cele mai multe dintre companii, creșterea salariilor angajaților rămâne în plan secund. Majoritatea firmelor aleg să investească în automatizare pentru a-și multiplica câștigurile. Deși presiunea creșterii taxelor îi afectează și pe angajați, nu doar pe companii, antreprenorii aleg să investească masiv în procesul de digitalizare și de optimizare a businessurilor, nu în salarii. O altă metodă prin care antreprenorii vor să facă față creșterii de taxe este meținerea resurselor financiare. Conform aceluiași raport, pentru 19% dintre antreprenori cash-flow-ul devine o prioritate, în timp ce pentru 13% dintre ei este mai importantă creșterea profitului net. Pe scurt, antreprenorii caută stabilitate financiară pentru companiile lor și un control mai bun asupra banilor. Astfel, companiile din România încearcă să se adapteze noilor schimbări legislative, a inflației și a rezultatelor din ce în ce mai slabe. RECOMANDĂREA AUTORULUI: Povestea tristă a unui român care a renunțat la viața din Austria pentru a-și deschide o AFACERE acasă: „M-au îngropat în taxe și controale” Care sunt cele mai VALOROASE branduri din lume. Companiile din domeniul tehnologiei domină topul
Românii domină topul constructorilor. Umbrărescu, locurile 1, 2 și 3
Românii domină topul constructorilor locali. Constructorul de drumuri și autostrăzi SA&PE Construct, controlat de familia Umbrărescu, este pe primul loc în analiza Top 50 realizată de Termene Business Hub. Firma a avut o cifră de afaceri de 5 mld. lei în 2024. Suma în creștere cu 77% față de anul anterior și un profit net de 229,1 mil. lei, în creștere cu 237%. Întreg podiumul clasamentului este ocupat de firmele controlate de familia Umbrărescu. Spedition UMB este pe locul doi, cu afaceri de 5 mld. lei și un profit net de 82 mil. lei. Tehnostrade este pe locul trei, cu afaceri de 4 mld. lei și un profit net de 417 mil. lei. Dincolo de imaginea momentului, această evoluție reflectă transformarea sectorului de construcții românesc în ultimii 17 ani, până într-un punct în care capitalul românesc a căpătat anvergură, experiență, capacitate, iar antreprenorii români au început să preia proiecte tot mai mari și să-și diversifice activitatea spre domenii noi, ceea ce se reflectă și în evoluția cifrei de afaceri și în structura topului firmelor din construcții. Companiile cu cel mai mare profit Când vorbim despre companiile cu cel mai mare profit net dintre companiile de construcții analizate, pe primul loc se află constructorul de drumuri și autostrăzi Tehnostrade, controlat de familia Umbrărescu, cu un profit net de 417,4 mil. lei în 2024, în creștere cu 20% față de anul anterior, la o cifră de afaceri de 4,36 mld. lei. Pe locul doi se află constructorul Arcada Company, cunoscut pentru lucrări de cale ferată și metrou. Are un profit net de 371 mil. lei în 2024, în creștere cu 391% față de anul anterior, la o cifră de afaceri de 1,4 mld. lei. Acționarii companiei sunt Mihai Humă, Spiru Mantu, Cornelia Humă, Mariana Mantu și Valeria Tudosa. Podiumul este completat de Construcții Erbașu, companie cu activitate diversificată, cu un profit net de 332,8 mil. lei în 2024. Este în creștere cu 17%, la o cifră de afaceri de 2,27 mld. lei. Compania este controlată de familia Erbașu, alături de alți acționari.
Motivul pentru care companiile vor fi obligate să furnizeze informațiile angajaților despre salariile medii și bonusuri de la 1 ianuarie 2026
De la 1 ianuarie 2026, toate companiile din România vor fi obligate să furnizeze informații angajaților despre salariile medii și bonusurile firmei. Angajatorii trebuie să comunice clar despre cum stabilesc salariile și pe ce criterii sunt acordate bonusurile și beneficiile. Motivul pentru care sunt impuse noile reguli este acela de a reduce diferențele de plată dintre femei și bărbați, precum și pentru creșterea echității în companiile din Uniunea Europeană. Directiva Uniunii Europene 2023/970 privind transparența salarială trebuie aplicată în legislația națională până la 7 iunie 2026. În iunie 2027, vor fi efectuate primele raportări oficiale de angajatori pentru datele din anul 2026. Pentru departamentele de resurse umane, timpul rămas este scurt „Timpul rămas este foarte scurt pentru ca firmele să-și revadă politicile, procesele și instrumentele de resurse umane”, a avertizat Doina Patrubani, Senior Advisor, Human Capital, Deloitte România și Florentina Munteanu, Partener, Reff & Asociații. Angajații vor avea dreptul de a solicita informații privind criteriile de stabilire a salariilor, precum și nivelurile medii ale salariilor pentru posturi similare, defalcate pe gen. Salariile individuale nu vor fi divulgate. Vor fi publicate doar datele statistice, media, mediana, minimul și maximul salariilor, pe baza unei grile transparente de evaluare a posturilor. „Directiva nu obligă angajatorii să dezvăluie salariile colegilor, ci să furnizeze date statistice, obiective și clare”, potrivit comunicatului de presă. Decalajul dintre salariile bărbaților și ale femeilor ar putea fi mai mare în România De asemenea, companiile trebuie să raporteze periodic către autorități diferențele salariale între femei și bărbați. În cazul în care diferențele depășesc anumite praguri, firmele ar putea fi obligate să ia măsuri prin care să corecteze decalarea, împreună cu reprezentanții angajaților sau sindicatele. În plus, transparența va viza nu doar salariul de bază, ci întregul pachet de recompense: bonusuri, prime, sporuri și beneficii nemonetare, precum asigurări, programe de wellbeing sau cursuri de dezvoltare profesională. Experții Deloitte recomandă implementarea unor instrumente moderne, precum balanced scorecard, care leagă performanța individuală de obiectivele strategice ale companiei. „Directiva privind transparența salarială nu este doar despre conformitate, ci despre o oglindă în care fiecare companie își vede procesele de performanță și recompensare”, au subliniat experții Deloitte. Sursa Foto: Shutterstock Autorul recomandă: Cu cât ar putea fi majorat SALARIUL minim din 2026. Două scenarii pe masa Guvernului/ SURSE: Discutiile sunt departe de a fi încheiate
Ministrul de externe Oana Țoiu a discutat în SUA cu reprezentanții Consiliului de Afaceri Româno-American
Ministerul Afacerilor Externe, a precizat într-un comunicat de presă, că întâlnirea, găzduită de președintele AMRO, Eric Stewart, a reunit companii din domenii diverse precum apărare, energie, tehnologie, comunicații, sănătate, servicii financiare. În cadrul discuțiilor Oana Țoiu a apreciat consolidarea constantă a schimburilor economice dintre România și Statele Unite ale Americii, accentuând importanța și oportunitățile comerciale care decurg din Parteneriatul Strategic dintre cele două țări, un pilon esențial al politicii externe a României. De asemenea șefa diplomației române a vorbit la Washington depre aderarea la OCDE, din perspectiva cooperării cu companii din Statele Unite. „Ministrul de externe a trecut în revistă progresul înregistrat de România în vederea aderării la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), reiterând angajamentul ferm al României de a deveni stat membru al acestei organizații în cursul anului viitor, realizare ce va deschide noi posibilități de cooperare în relație cu companiile americane”, a transmis Ministerul de Externe. Pe parcursul întâlnirii au fost convenite elemente privind viitoarea misiune anuală a AMRO la București, planificată pentru finalul lunii octombrie și care va oferi prilejul unor noi runde de discuții între autoritățile române și conducerea companiilor americane care investesc sau intenționează să investească în România.
Nu vor mai exista SRL-uri înființate cu 1 leu. Se dorește descurajarea companiilor fantomă
Alexandru Nazare, ministrul de Finanțe (PNL), a explicat propunerea privind descurajarea companiilor fantomă, prin creșterea pragului de capital social minim pentru firme. Noul sistem propune pragul diferențiat în funcție de cifra de afaceri. Proiectul a atras deja critici din partea reprezentanților mediului de afaceri. „Suma care va fi stabilită pentru capital social va fi o sumă care să reprezinte realitățile economice ale României de azi și să crească responsabilizarea, în raport cu creditorii privaț”, a spus ministrul Finanțelor. „Practic, oricine are 1.000 de lei poate înființa azi 1.000 de SRL-uri. Ceea ce s-a și întâmplat, ducând la apariția generalizată a fenomenului de firme – fantomă: companii fără activitate economică reală, folosite pentru a acumula datorii către parteneri și către stat, după care dispar. Multe dintre ele fac parte din rețele de fraudă de tip carusel TVA sau din mecanisme prin care se ascund adevărații beneficiari ai unor tranzacții ilegale. Aceste firme creează pagube uriașe: companiile corecte sunt păgubite de parteneri fictivi – firme care există doar pe hârtie, iar statul pierde miliarde de lei din taxe și impozite neîncasate”, a explicat ministrul de Finanțe. „Măsura în sine nu rezolvă problema. Faptul că organele statului, cele legislative și cele executive, nu pot să facă ordine în economie, nu înseamnă că poți să pui o povară nejustificată pe toți antreprenorii sau mai mult să arunci cu anatemă că toți sunt potențiali infractori”, a spus un reprezentant al mediului de afaceri pentru Antena 3 CNN. Noile propuneri privind capitalul social pentru SRL-uri sunt: venituri mai mici de 395.000 de lei: capital social minim 500 lei; venituri între 395.000 și 7 milioane de lei: capital social minim 5.000 de lei; venituri de peste 7 milioane de lei: capital social minim propus 90.000 de lei; Sursa Foto: Shutterstock Sursa Video: Antena 3 CNN Autorul recomandă: Ministerul Finanțelor pregătește o nouă schimbare pentru a reduce EVAZIUNEA: Taxarea inversă a TVA la legume și fructe
Friedrich Merz exclude majorarea taxelor pentru companiile mijlocii din Germania
Merz a răspuns astfel unei propuneri venite din partea partenerului său din coaliția de guvernare, Partidul Social-Democrat (SPD). „Nu va exista nicio creștere a impozitului pe profit pentru companiile mijlocii din Germania sub acest guvern federal, aflat sub conducerea mea”, le-a spus Merz delegaților CDU, informează agenția de presă germană dpa. Vicecancelarul SPD Lars Klingbeil, care deține funcția de ministru de Finanțe, declarase anterior că majorarea taxelor pentru persoanele cu venituri mari și cetățenii bogați nu poate fi exclusă. „Nicio opțiune nu va fi eliminată de pe masă”, a spus liderul SPD săptămâna trecută la postul public ZDF, invocând un gol semnificativ în bugetul federal. Merz și-a exprimat nemulțumirea față de activitatea guvernului de la preluarea mandatului la începutul lunii mai, în pofida adoptării unei noi politici privind migrația și a unor inițiative de stimulare a creșterii economice. „Nu sunt mulțumit de ceea ce am realizat până acum. Trebuie să facem mai mult”, a spus el. El a cerut SPD-ului să continue pe o cale comună „critică față de migrație și favorabilă industriei”, pentru a demonstra că Germania poate fi guvernată din centru. Comunicarea dintre partidele de coaliție trebuie îmbunătățită, a subliniat Merz, iar acestea să discute între ele, și nu unul despre celălalt. Politicile sociale ale Germaniei trebuie reformate, a spus Merz, adăugând că nu va fi descurajat de criticile la adresa tăierilor de cheltuieli pentru asistența socială. „Statul social pe care îl avem astăzi nu mai poate fi finanțat cu ceea ce produce economia noastră”, a declarat el. Merz a recunoscut că nu le face lucrurile ușoare partenerilor săi din SPD. „Dar apelul se adresează tuturor: să arătăm împreună că schimbarea este posibilă, că reforma este posibilă”, a adăugat cancelarul.
Firmele din zona euro așteaptă îmbunătățirea condițiilor de creditare /Managerii sunt preocupați de inflație și de tensiunile comerciale
Firmele din zona euro așteaptă îmbunătățirea condițiilor de creditare în următoarele luni, în contextul actualei stări de nemulțumire față de situația economică și geopolitică, arată un raport de evaluare elaborat de experții Băncii Centrale Europene (BCE). ”Firmele din zona euro au continuat să perceapă perspectivele economice generale ca fiind principalul factor care afectează accesul la finanțare externă. În al doilea trimestru al anului 2025, 17% dintre companii au raportat deteriorarea perspectivelor economice generale, cu impact direct asupra disponibilităților financiare”, conform raportului Băncii Centrale Europene. Concluziile constituie o îmbunătățire a situației în raport cu primul trimestru al anului 2025, deși preocupările persistă. ”La modul general, rezultatele relevă că actualul ciclu de relaxare a politicii monetare continuă să contribuie la reducerea dobânzilor bancare. (…) Cu toate acestea, companiile continuă să perceapă condiții bancare dificile, ținând cont de restul costurilor asociate creditării”, subliniază experții Băncii Centrale Europene. Raportul de evaluare a fost elaborat pe baza unui studiu vizând 5.367 de firme din zona euro, în perioada aprilie-iunie 2025. Firmele așteaptă îmbunătățirea mediului de afaceri și se tem de efectele tensiunilor comerciale Firmele operaționale în zona euro au raportat intensificarea activităților, dar scăderea profiturilor. Potrivit studiului, 13% dintre firme au semnalat declinul profiturilor în trimestrul al doilea, comparativ cu 16% în primul trimestru. ”În acest context, așteptările privind perspectivele viitorului trimestru au devenit mai puțin optimiste. Firmele solicită îmbunătățirea accesului la finanțarea externă în următoarele trei luni”, subliniază specialiștii BCE, avertizând asupra preocupărilor companiilor pentru litigiile comerciale și oscilațiile inflației. ”Companiile din zona euro au raportat provocări considerabile generate de tensiunile comerciale. Potrivit studiului, 22% dintre firme au raportat un impact major, 31%, un impact mediu și 47%, un impact redus. La nivelul firmelor care exportă în Statele Unite, 34% au raportat un impact major al tensiunilor comerciale, față de o pondere de 19% în rândul firmelor care nu exportă în SUA. (…) În același timp, majoritatea companiilor, deși mai puține decât în perioada precedentă, continuă să indice riscuri în creștere asupra perspectivelor pe termen lung ale inflației”, subliniază BCE. Foto: Profimedia RECOMANDAREA AUTORULUI: VIDEO Guvernul GERMANIEI acționează pentru relansarea economiei /Friedrich Merz: „Vrem să deblocăm potențialul de investiții”
Financial Times: Comisia Europeană vrea taxarea marilor companii, pentru a suplimenta bugetul Uniunii Europene
Comisia Europeană va propune aplicarea unei noi taxe marilor companii active în Europa, în cadrul eforturilor de a crea noi fluxuri de finanțare independentă pentru bugetul comun al Uniunii Europene în valoare de peste 1.000 de miliarde de euro. Proiectul denumit ”Resurse corporative pentru Europa” este conținut într-un document provizoriu al Comisiei Europene vizualizat de cotidianul Financial Times și urmează să fie făcut public săptămâna viitoare. Pentru a intra în vigoare, planul trebuie aprobat de Consiliul Uniunii Europene și de Parlamentul European. Taxa anuală ar urma să li se aplice tuturor companiilor care au cifre de afaceri de peste 50 de milioane de euro, după scăderea subvențiilor și a celorlalte taxe. Toate marile companii operaționale în Europa vor fi vizate de această taxă, indiferent unde este situat sediul central. Săptămâna viitoare, vor fi propuse și alte taxe – majorarea celor existente pentru tutun, o contribuție pentru deșeurile electronice non-reciclabile și pentru comerțul online, vizând în principal China. Comisia Europeană sugerează constant introducerea de noi taxe care să susțină bugetul multianual, dar măsuri precum taxa pe tranzacții financiare nu au obținut sprijinul statelor membre. Bruxellesul argumentează că natura fără precedent a noilor cereri de finanțare a bugetului UE – de la ambițiile în materie de apărare la majorarea dobânzilor creditelor – necesită o abordare radicală. Dar ambițiile configurării unui buget comunitar mai mare au întâmpinat rezistența Germaniei, Olandei, Austriei, Finlandei, Suediei și Danemarcei. Planurile vor atrage nemulțumirea mediilor corporative, într-un moment în care companiile depun eforturi pentru a relansa creșterea economică și a face față costurilor mari la energie. Foto: Profimedia RECOMANDAREA AUTORULUI: VIDEO Criză politică în Germania /Coaliția care susține Guvernul MERZ nu s-a înțeles asupra numirii judecătorilor Curții Constituționale Oficiali americani: NATO va decide ce face cu armamentul cumpărat din SUA /Țările europene nu sunt la curent cu planul lui Trump VIDEO UE așteaptă oferta lui TRUMP în conflictul comercial și avertizează Washingtonul /„Vom vedea ce se întâmplă”