Economistul AUR compară profiturile declarate ale multinaționalelor și ale companiilor românești
Petrișor Peiu, economistul AUR, a lansat un atac dur la adresa Guvernului Bolojan și a marilor multinaționale, după decizia de a desființa impozitul minim pe cifra de afaceri (IMCA). Oficialul susține că eliminarea acestei taxe reprezintă «o invitație la o joacă cu profiturile care va alimenta teoria „optimizărilor”» și oferă o serie de comparații între profiturile uriașe raportate de firmele românești și marjele prea mici ale giganților străini din aceleași sectoare. Liderul senatorilor AUR explică, într-o postare pe Facebook, că IMCA a fost introdus ca un mecanism de protecție pentru combaterea practicilor prin care corporațiile cu afaceri de peste 50 de milioane de euro își diminuau artificial bazele de impozitare. Petrișor Peiu arată că un impozit de 1% pe cifra de afaceri echivlaează cu impozitul pe profit standard de 16%, calculat pentru o rată a profitului de 6%. Astfel, orice multinațională care raporta o profitabilitate sub pragul de 6% ajungea să plătească către statul român o sumă mai mică prin impozitul pe profit decât prin IMCA. „Impozitul minim pe cifra de afaceri (IMCA) a apărut pentru a combate „optimizarea” profiturilor de către companiile mari, cu cifra de afaceri de peste 50 de milioane de euro. Dacă acel impozit era de 1% din cifra de afaceri , era echivalentul unui impozit de profit de 16% plătit pentru un profit corespunzător unei rate a profitului de 6%. Cu alte cuvinte, oricine declară un profit mai mic de 6% din cifra de afaceri, practic prin impozitul pe profit va plăti către stat o sumă mai mică decât IMCA”, a scris Petrișor Peiu. Peiu arată discrepanța uriașă dintre companiile românești și multinaționale Pentru a-și susține argumentele, economistul a comparat ratele de profit raportate de mai multe companii în bilanțurile aferente anului 2025. Printre exemplele prezentate de Petrișor Peiu se numără Romgaz, care ar fi raportat un profit de 41% din cifra de afaceri, comparativ cu aproximativ 10% în cazul OMW Petrom. De asemenea, Dedeman a avut o rată a profitului de aproximativ 12%, în timp ce Lidl și Kaufland au avut 5% respectiv 4%. Petrișor Peiu / Foto – Mediafax „Iată doar câteva cifre greu credibile, care alimentează ideea că sunt multinaționale care își optimizează profiturile, adică trimit sub formă de plăți pentru servicii profiturile către firmele mamă: – firma românească Romgaz declară un profit de 41% din cifra de afaceri, în vreme ce firma austriacă OMV, din aceeași industrie, declară un profit de doar 10% din cifra de afaceri (pe 2025)! – magazinele românești Dedeman declară un profit de 12%, iar magazinele germane Lidl și Kaufland declară profituri de 5%, respectiv 4%! – Francezii de la Renault și turcii de la Ford Otosan declară profituri de doar 2% din cifra de afaceri! – lanțurile de benzinării OMV, respectiv Mol declară profituri de doar 2%, respectiv 3% din cifra de afaceri! – constructorul Tehnostrade declară un profit de 10%, în vreme ce constructorii Spedition UMB și SA&PE, în aceeași industrie, declară profituri de 5%, respectiv 6%!”. „Cineva de la ANAF ar trebui să ofere public o explicație” În finalul postării, Petrișor Peiu susține că eliminarea impozitului minim pe cfira de afaceri este echivlanetă cu acordarea permisiunii liberale de a transfera profiturile către țările de origine sub forma unor plăți fictive pentru servicii către firmele-mamă. „Concluzia: desființarea impozitului minim pe cifra de afaceri IMCA este, practic, o invitație la o joacă cu profiturile care va alimenta teoria „optimizărilor”. Cineva de la ANAF ar trebui să ofere public o explicație pentru cifrele de mai sus, care exprimă asimetrii greu de justificat”. În opinia acestuia, Agenția Națională de Administrare Fiscală ar trebui să ofere explicații publice cu privire la aceste situații și ridică mai multe întrebări legate de diferențele dintre profiturile raportate de companii care activează în aceleași sectoare economice.
Numărul firmelor care au depus cereri pentru intrarea în insolvență a crescut
După o perioadă în care firmele au beneficiat de ajutoare de stat și stabilitate, economia românească se lovește acum de o creștere alarmantă a numărului de insolvențe și falimente. Dobânzile mari, inflația și modificările fiscale au dus la o reducere drastică a numărului de companii mici și medii care nu mai fac față împovărării fiscale. Cele mai recente date publicate de RisCo, companie care analizează firmele din România, arată că numărul dosarelor de insolvență a ajuns la 985 în luna noiembrie a acestui an, comparativ cu 670 de dosare în aceeași lună a anului trecut. În București au fost înregistrate 213 dosare de insolvență, mai mult cu 34% față de 2024, când au fost înregistrate 159 de dosare. Deși în anul 2024, numărul companiilor în insolvență a ajuns la 7.274, estimările pentru finalul anului 2025 indică o posibilă depășire a pragului de 8.000 de companii. În luna octombire a acestui an, statisticile Registrului Comerțului arătau că 5.318 firme erau în insolvență. „Creşterea constantă a numărului de insolvenţe în Bucureşti, observată de la o lună la alta, sugerează dificultăţi pentru companii în acoperirea cheltuielilor totale. Această situaţie poate fi cauzată de diminuarea veniturilor, majorarea costurilor operaţionale sau o eventuală administrare financiară ineficientă. Bineînţeles, un alt factor poate fi reducerea consumului cauzat de creşterea presiunii tot mai mari a taxelor, a obligaţiilor fiscale şi a preţului energiei. În acelaşi timp, evoluţia ascendentă a insolvenţelor evidenţiază presiunea amplificată asupra mediului de afaceri, determinată de instabilitatea economică, respectiv inflaţia persistentă – aceste condiţii afectează semnificativ stabilitatea şi rezistenţa companiilor”. Care sunt domeniile afectate de climatul economic dificil Spre deosebire de anii trecuți, fenomenul actual este marcat de creșterea falimentelor directe, în special în rândul microîntreprinderilor și al sectorului HoReCa, unde antreprenorii aleg să pună lacătul afacerilor fără să mai încerce o eventuală reorganizare. În topul sectoarelor cu cele mai multe înregistrări ale dosarelor de insolvență se află restaurantele (o creștere de 208%), lucrările de instalații electrice și tehnico-sanitare și alte lucrări de instalații pentru construcții (un plus de 163%), firmele care desfășoară activități aferente plantelor nepermanente (creștere de 106%) și transporturile rutiere de mărfuri și servicii de mutare (un plus de 136%). În 2026 România va intra într-un context economic încă dificil, marcat de încetinirea creșterii, dezechilibrele externe și tensiunile politice. „Principala cauză o reprezintă scăderea vânzărilor, o problemă care s-a acentuat semnificativ în acest an. Inflația de peste 30% cumulată în ultimii ani a tăiat drastic din puterea de cumpărare a clienților, iar acest fenomen s-a văzut în declinul vânzărilor, în degradarea condițiilor comerciale”, spun analiștii. RECOMANDAREA AUTORULUI: Apocalipsa din privat. Peste 13.000 de firme și-au suspendat activitatea în 2025. 19.000 de români și-au pierdut deja locul de muncă Măsurile Guvernului Bolojan au eșuat. Majorarea taxelor și a TVA-ului au adus mai puțini bani la bugetul de stat pentru că a scăzut consumul
Cine sunt antreprenorii români incluși de prestigiosul Financial Times în topul campionilor europeni
Şase companii româneşti au fost incluse de Financial Times în topul „FT Ranking: Europe’s Long-term Growth Champions”, care reuneşte 300 de firme europene cu cea mai rapidă creştere a veniturilor în ultimii 10 ani. Clasamentul include companii care au reuşit o creştere anuală medie a veniturilor de peste 15% între 2014 şi 2024. Celebra publicație Financial Times a inclus șase companii din România într-un top cu 300 de campioni europeni care au înregistrat cele mai mari creșteri în ultimul deceniu. Clasamentul include companiile care au reuşit o creştere anuală medie a veniturilor de peste 15% între 2014 şi 2024, în contextul provocărilor economice majore. Firmele românești selectate acoperă domenii diferite, de la imobiliare și energie, la IT și servicii. Cel mai sus s-a clasat compania One United Properties (locul 9), urmată de Simtel Team (20), Bento (133), AROBS Transilvania Software (203), Sphera Franchise Group (238) și Oscar Downstream (277). Cine e compania românească din top 10 Cea mai bine poziţionată companie românească este One United Properties, un dezvoltator imobiliar care s-a extins puternic în segmentul rezidenţial şi office premium din Bucureşti. Compania a raportat o creștere a veniturilor de la 1,92 mil. euro în 2014 la 289,95 mil. euro în 2024, în timp ce numărul angajaților a urcat la 126. Deși clasamentul este dominat de companii din domeniul tehnologiei și al serviciilor digitale, compania românească a reușit să se remarce prin apartenența la un sector tradițional, cel de real estate. Prezenţa celor șase companii în clasament plasează România alături de economii precum cele din Polonia, Cehia sau Portugalia, care au reuşit să exporte modele antreprenoriale solide, bazate pe inovaţie şi adaptabilitate. Țara cu cele mai multe firme în lista celor de la Financial Times este Italia cu 65 de companii, urmată de Marea Britanie cu 52 și Germania cu 47. IT-ul și software-ul au cea mai mare prezență în clasament Din cele 31 de categorii de firme, companiile care oferă servicii de IT și software reprezintă 18% din clasamentul din acest an. Pe locul următor, cu 8%, sunt companiile din domeniul construcțiilor și ingineriei, iar sectoarele tradiționale precum producția și energia reprezintă 5% din total. Deși companiile de IT și software acoperă cel mai mare procent din clasament, compania de pe primul loc în lista din acest an este Virta Global din Finlanda. Compania finlandeză, fondată în 2013, oferă servicii inteligente de încărcare pentru vehiculele electrice și integrarea acestora în sistemele energetice. RECOMANDAREA AUTORULUI: Industria textilă din România e în genunchi. Sectorul a pierdut peste jumătate din angajați Anul austerității pune pe butuci industria românească. În 2025 s-au închis fabrici emblematice, număr dublu de ȘOMERI față de 2024. Economist: În 2026 va fi adevăratul examen al Guvernului