Propunere AUR: Restricții la vânzarea companiilor publice către străini
Inițiatorii susțin că măsura este necesară pentru „apărarea patrimoniului public și a activelor strategice ale statului român”, despre care spun că pot ajunge sub control extern prin „preluări ostile”. O astfel de preluare apare atunci când „controlul unei companii publice este transferat către un terț fără acordul acționarului unic sau majoritar, al administratorilor și al reprezentanților salariaților”, explică parlamenatrii AUR. Statul vinde, statul cumpără Proiectul vizează regiile autonome, companiile și societățile naționale, firmele unde statul sau autoritățile locale sunt acționari majoritari ori semnificativi, dar și băncile și societățile de asigurare aflate sub controlul statului. Inițiativa introduce un drept de preempțiune pentru stat, adică posibilitatea ca statul să cumpere cu prioritate participațiile scoase la vânzare sau anumite active strategice. Mecanismul ar urma să se aplice inclusiv fostelor companii de stat privatizate în trecut, în cazul în care acestea ar fi scoase din nou la vânzare. Companiile strategice, vândute doar cu acordul Guvernului Totodată, AUR propune ca regulile să se aplice nu numai în cazul vânzărilor clasice, ci și pentru schimburi, dări în plată sau împrumuturi convertibile în acțiuni. Practic, inițiatorii încearcă să extindă controlul statului asupra mai multor tipuri de tranzacții prin care proprietatea sau controlul unei companii ar putea ajunge la un alt investitor. Transferurile către persoane sau firme străine ar urma să fie condiționate de acordul Guvernului în domenii considerate „esențiale”, precum energia, transporturile, agricultura, industria alimentară, metalurgia, băncile, asigurările sau infrastructurile critice. Inițiatorii susțin că astfel de măsuri există și în alte state și că proiectul nu urmărește blocarea investițiilor, ci „instituirea unor reguli clare și transparente pentru accesul la sectoarele strategice ale economiei”. Finanțare prin obligațiuni Propunerea prevede și posibilitatea ca statul sau autoritățile locale să acorde companiilor împrumuturi convertibile în acțiuni, mecanism care ar putea permite statului să preia controlul asupra unor firme. Finanțarea ar urma să fie făcută prin obligațiuni dedicate listate la bursă și destinate în principal cetățenilor români. CES: Proiectul încălcă regulile UE Consiliul Economic și Social (CES) a dat însă aviz negativ inițiativei și avertizează că o asemenea lege ar intra în conflict cu legislația europeană privind libera circulație a capitalurilor și investițiile străine. „Aceasta este, în esență, un mecanism de autorizare prealabilă general și discreționar, pe care Curtea de Justiție a Uniunii Europene l-a calificat în mod repetat ca incompatibil cu libertatea de circulație a capitalurilor, în absența unor criterii obiective, transparente și controlabile jurisdicțional”, spune CES. Altfel spus, Guvernul ar putea avea o putere prea mare de a aproba sau respinge transferurile de control asupra unor companii. De asemenea, ar putea descuraja investițiile private, creând „incertitudine juridică și administrativă”, susține instituția. Riscuri pentru PNRR CES avertizează și asupra unui posibil impact asupra PNRR, amintind că România și-a asumat deja reforme privind companiile de stat, inclusiv depolitizarea și profesionalizarea conducerii acestora. Potrivit avizului, adoptarea unei asemenea legi „poate fi invocată de Comisia Europeană drept motiv de suspendare sau reducere a fondurilor europene viitoare”. În plus, CES susține că inițiativa poate permite intervenția discreționară a statului în economie și avertizează că dreptul de preempțiune extins inclusiv asupra fostelor companii de stat privatizate transmite „un semnal profund negativ pe piețele financiare internaționale”. Avizul CES este consultativ, însă poziția instituției are greutate în dezbaterile parlamentare asupra proiectului. De asemenea, proiectul trebuie avizat de ASF, BNR, Consiliul Concurenței, Consiliul Legislativ și Guvern. AUR, limite și pentru cumpărarea terenurilor agricole În urmă cu câteva luni, AUR a depus și un proiect de lege pentru limitarea cumpărării terenurilor agricole de către investitori străini. Inițiativa prevedea introducerea unor plafoane privind suprafețele care pot fi cumpărate și condiții mai stricte pentru achiziția terenurilor agricole de către persoane fizice sau juridice din alte state membre ale Uniunii Europene.
Guvernul pregătește intervenția statului în companiile strategice și schimbă regulile pentru consumatori și agricultori
Guvernul a analizat, în primă lectură, un proiect de ordonanță care permite statului să intervină atunci când companii importante pentru economie ajung în dificultate. Actul normativ definește conceptul de „societate de interes strategic” și stabilește domeniile vizate, printre care industria extractivă, producția de oțel, aluminiu și ciment, industria de apărare, IT&C, transportul energiei și producția de energie electrică și gaze. Statul va avea prioritate Proiectul prevede inclusiv „instituirea dreptului de preempțiune de cumpărare al statului asupra unor active sau participații” și posibilitatea intervenției directe atunci când există riscul întreruperii activității unor capacități esențiale. Practic, statul își rezervă dreptul de a avea prioritate la cumpărarea unor active sau participații dacă astfel de companii sunt vândute sau se confruntă cu dificultăți financiare. De asemenea, autoritățile vor putea interveni direct pentru a evita oprirea unor capacități importante și vor introduce mecanisme de monitorizare a infrastructurilor critice, cu scopul de a evita pierderea unor industrii esențiale și de a reduce dependențele externe. Datoriile companiilor strategice ar putea fi preluate de stat Un alt proiect de ordonanță analizat de Guvern prevede extinderea rolului Autorității pentru Administrarea Activelor Statului, care va putea prelua datoriile unor companii de la ANAF sau alte instituții. Este vorba despre datorii precum „impozite, taxe, contribuții, amenzi și alte venituri ale bugetului general consolidat”, inclusiv accesoriile acestora. Măsura are în vedere atât companii cu capital de stat, cât și firme declarate de interes strategic aflate în insolvență sau executare silită și urmărește recuperarea mai eficientă a datoriilor și protejarea intereselor statului. AAAS devine instituție centrală Guvernul a analizat și reorganizarea Autorității pentru Administrarea Activelor Statului (AAAS), instituția care gestionează activele și participațiile statului în diverse companii. Aceasta va deveni „organ central de specialitate, cu personalitate juridică, în subordinea Guvernului”, ceea ce îi întărește rolul în administrarea acestor active. Prin noile prevederi, AAAS va avea atribuții extinse, inclusiv în gestionarea bunurilor provenite din sancțiuni internaționale sau din recuperarea unor datorii. Instituția va fi finanțată integral de la bugetul de stat. Reguli noi pentru plata salariilor restante Executivul a analizat modificarea normelor privind Fondul de garantare pentru plata creanțelor salariale, instrument prin care angajații își pot recupera salariile atunci când angajatorul intră în insolvență. Noile prevederi clarifică perioadele pentru care pot fi acordate sumele restante, acestea fiind diferențiate în funcție de situația angajatorului – insolvență sau concordat preventiv – precum și modul de calcul al drepturilor salariale acoperite din fond. Actul normativ stabilește și ce contribuții sociale pot fi plătite din acest fond, respectiv contribuția de asigurări sociale și cea de asigurări sociale de sănătate, în cazul angajaților afectați. În plus, sunt actualizate procedurile administrative și documentele necesare pentru acordarea plăților, astfel încât mecanismul să fie aplicat unitar și mai ușor în practică, în situațiile în care angajatorii nu își mai pot achita obligațiile salariale. Protecție mai mare pentru consumatori Guvernul a adoptat o ordonanță de urgență care actualizează regulile privind serviciile financiare, în special cele contractate la distanță. Noile prevederi obligă furnizorii să ofere „informații clare, accesibile și complete” despre costuri, condiții și riscuri, astfel încât consumatorii să poată lua decizii în cunoștință de cauză. În același timp, sunt introduse cerințe de transparență privind procesele decizionale automatizate, inclusiv în cazul personalizării prețurilor. Actul normativ prevede și obligația comercianților de a informa consumatorii cu privire la obiectivele sociale și de mediu ale serviciilor financiare oferite. Consumatorii vor beneficia de dreptul de retragere fără penalități și fără obligația de a justifica decizia, iar toate informațiile precontractuale trebuie furnizate într-un format „lizibil și ușor de înțeles”, pe un suport durabil. Măsurile se aplică în special contractelor încheiate la distanță, inclusiv online sau prin telefon, în cazul serviciilor financiare, și urmăresc alinierea legislației naționale la standardele europene. 620 de milioane de lei pentru motorina din agricultură Prin hotărâre de Guvern, Executivul a aprobat joi alocarea a 620 de milioane de lei pentru sprijinirea agricultorilor, prin schema de ajutor de stat care vizează reducerea accizei la motorina utilizată în agricultură. Suma este destinată plăților aferente perioadei iulie–decembrie 2025. Pentru anul 2026, nivelul rambursării accizei este de 2,697 lei pe litru de motorină utilizat în lucrările agricole. Subvenția se acordă ca diferență între nivelul accizei standard, prevăzut de Codul Fiscal, și rata accizei reduse, care a fost stabilită la 106,72 lei pentru 1.000 de litri. Sprijinul vizează lucrările mecanizate din sectoarele vegetal, zootehnic și de îmbunătățiri funciare, iar plățile vor fi efectuate prin intermediul Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA), în limita bugetului aprobat. Cooperare militară și acorduri internaționale Guvernul a aprobat transmiterea către Parlament a unor proiecte de lege pentru ratificarea unor acorduri internaționale, procedură necesară pentru ca acestea să intre oficial în vigoare și să producă efecte juridice. Printre acestea se află un memorandum de cooperare militară între România și Egipt, care stabilește cadrul general pentru colaborare în domeniul apărării. Documentul urmărește „crearea unui canal de dialog politico-militar” și consolidarea relațiilor dintre cele două state. De asemenea, Executivul a transmis Parlamentului și un acord privind cooperarea regională în domeniul prevenirii și gestionării dezastrelor în Europa de Sud-Est, care vizează coordonarea între state în situații de urgență, precum cutremure, inundații sau alte crize majore. Schimbări administrative Executivul a adoptat și alte hotărâri, care privesc actualizarea valorii unor bunuri din domeniul public și transferul unor imobile între instituții. Totodată, a fost aprobată eliberarea din funcție a subprefectului județului Gorj, Iani Gârbaciu (PNL). Noul subprefect va fi numit de PSD. SAFE, amânat Proiectul de ordonanță de urgență privind punerea în aplicare a instrumentului european SAFE, destinat consolidării industriei de apărare, a fost amânat.