Bolojan amână o decizie pe care Germania a luat-o deja. Merz crește salariul minim la 14,6 euro/oră. Guvernul…mai așteaptă
În timp ce Germania anunță o nouă creștere etapizată a salariului minim, Bolojan nu reușește încă să ia o decizie clară. Două guverne, două filozofii și, mai ales, două ritmuri complet diferite de reacție la presiunea economică și socială. Salariul minim din Germania a ajuns astfel la circa 2.200 de euro lunar, în vreme ce în România este de aproximativ 800 de euro brut lunar. Pe de o parte, executivul condus de Ilie Bolojan a convocat miercuri Consiliul Național Tripartit. Acolo s-au discutat măsuri privind salariul minim și tichetele de masă. După ore de negocieri, s-a ajuns la un singur consens: majorarea tichetelor de masă de la 40 la 50 de lei pe zi, începând cu 1 ianuarie 2026. În rest, niciun acord privind salariul minim brut pe economie, care rămâne la nivelul actual de 4.050 de lei. „Având în vedere argumentele analizelor economice, este foarte probabil ca salariul minim brut pe țară garantat în plată să rămână și anul viitor la nivelul din acest an”, a transmis Bolojan, arată comunicatul Guvernului. Conferinta de presa comuna susținută de prim-ministrul Ilie Bolojan (in imagine) si Valdis Dombrovskis, comisar european pentru economie ?i productivitate, implementare si simplificare, la Palatul Victoria din Bucuresti, marti, 28 octombrie 2025. ALEXANDRU DOBRE / MEDIAFAX FOTO Sindicatele au venit la discuții cu mai multe variante de calcul, propunând ca salariul minim să reprezinte între 47% și 52% din salariul mediu brut — adică între 4.300 și 4.800 de lei. Patronatele, în schimb, au cerut prudență, și au invocat presiunea pe costurile de producție, riscul de concedieri și impactul bugetar. Guvernul a ales, pentru moment, să amâne decizia. Ce face Germania În tot acest timp, Guvernul Germaniei a decis să ridice din nou nivelul salariului minim. În prezent, salariul minim german este de 12,82 euro pe oră, dar va crește la 13,90 euro începând cu 1 ianuarie. Astfel, urmează să ajungă la 14,60 euro din 2027. 27 August 2025, Moldova, Chisinau: German Chancellor Friedrich Merz speaks during a press conference at the presidential palace, on the occasion is the 34th Independence Day of the former Soviet republic. Photo: Kay Nietfeld/dpa Potrivit estimărilor Federației Germane a Sindicatelor (DGB), aproape șase milioane de angajați vor beneficia direct de această măsură. Ministrul muncii, Bärbel Bas, a declarat că decizia aduce „mai multă justiție și recunoaștere celor care asigură zilnic funcționarea țării noastre”. Guvernul german a admis că vor exista mici creșteri de prețuri, însă impactul asupra inflației generale va fi „nesemnificativ”. România vs. Germania Comparativ, Germania acționează dintr-o poziție de forță economică, dar și de stabilitate politică. Procesul de majorare este discutat din timp, negociat între sindicate, patronate și stat, apoi implementat etapizat. România, în schimb, pare blocată între temerile mediului de afaceri și presiunile sociale. Bolojan preferă soluții temporare, cum ar fi creșterea tichetelor de masă, în locul unei reforme salariale clare. Diferența dintre cele două abordări ne duce cu gândul și la cele două modele de stat. Germania, cu un stat protector, care crește standardul social prin majorarea veniturilor și, ca atare, consolidează economia internă, și România, care ezită să crească salariul minim, deși, din punctul de vedere al veniturilor la bugetul de stat, ajută. La Berlin, salariul minim urcă cu aproape 14% în următoarele 18 luni. La București, Bolojan promite o nouă rundă de consultări „până la finalul lunii noiembrie”. Dacă Germania oferă o direcție clară, România oferă doar speranța unei decizii. România rămâne din nou în banda lentă, cu un guvern care vorbește despre eficiență, dar amână deciziile grele. Iar pentru milioane de angajați plătiți cu salariul minim, diferența dintre 4.050 de lei și un trai decent pare să crească de la o ședință la alta. RECOMANDAREA AUTORULUI Consiliul Tripartit s-a încheiat fără o decizie pe salariul minim. Consens Sindicate – Patronate: majorarea tichetelor de masă de la 40 la 50 lei TABEL | Ce salariu trebuie să ai ca să fii considerat sărac în România, în funcție de orașul în care locuiești
Ca Superman versus Batman. Americanii au comparat cursele istorice făcute de David Popovici şi de Zhanle Pan: ce au descoperit!
Rivalitatea dintre David Popovici și Zhanle Pan va dura mulți ani de acum încolo. La această concluzie au ajuns statisticienii americani după ce au comparat cu atenție cursele istorice ale celor doi. Următorul „episod” va putea fi urmărit în foarte scurt timp. Mai exact, la Campionatul Mondial din Singapore, care va avea loc între 11 iulie și 3 august. Românul va merge acolo din postura de deținător al unui nou record în proba de 100 metri liber. Este primul înotător din lume care reușește să parcurgă cea de-a doua lungime de bazin în mai puțin de 24 de secunde. David Popovici, față în față cu Zhanle Pan. Statisticienii americani le-au comparat cursele În urma amplei analize pe care au făcut-o, cei de la Swim Swam au constatat că David Popovici a fost mai rapid pe ultimii 50 de metri ai cursei, înregistrând un timp de 23,98 secunde față de cele 24,12 ale lui Zhanle Pan. De asemenea, a avut o scădere mai mică de la primul 50 la cel de-al doilea: doar 1,25 secunde față de 1,84. În ceea ce privește distanța pe lovitură, ambii au ținut ștacheta sus. O performanță cu adevărat uluitoare, chiar și pentru sportivii de nivelul lor. Chinezul a dominat în primii 50 de metri, cu 22,28 de secunde, în timp ce românul a obținut 22,73. Cea mai mare diferență s-a făcut în al doilea 25, unde Popovici a fost depășit cu 0,36 secunde (12,63 față de 12,27). Pan a avut și un timp de reacție mai bun, însă la foarte mică distanță de rivalul său (0,62 față de 0,63). Totodată, se poate lăuda cu o distanță mai mare parcursă sub apă (10,45 față de 10,30). David Popovici vrea să fie cel mai bun din istorie După reușitele de la Campionatul European U23, David Popovici i-a aruncat mănușa lui Zhanle Pan, dând glas marii sale dorințe: să devină cel mai bun înotător din istorie. „Chiar dacă încerc mereu să nu îmi propun timpi exacți, mi-am întrecut așteptările. Mi-am doborât propriul record, nu am deranjat pe nimeni, dar vreau să îi deranjez pe alții. Mi-ar plăcea! De-a lungul timpului, am reușit să îndeplinesc tot ce mi-am dorit. Cu titlurile de campion olimpic, cred că pot să privesc mai departe: să fiu din nou cel mai bun din istorie. Vârful de formă e plănuit pentru acel moment. Atât timp cât sunt liniștit și relaxat, pot să înot repede. Le privesc ca pe niște provocări. E slujba mea. Am început înotul ca pe o joacă. Încerc să nu uit asta niciodată. Chiar dacă merg la jocurile olimpice, mondiale, încerc să nu uit niciodată. Cu cât ceva pare mai ușor, cu atât e mai greu. A fost nevoie de foarte multă muncă ca să ating starea asta. A fost un concurs foarte bun. Am colecția completă”, a declarat sportivul nostru.