Ce relație avea Serghei Mizil cu Elena și cu Nicolae Ceaușescu, de fapt. Adevărul despre concurentul de la Asia Express 2025
Invitat recent în cadrul unui podcast, Serghei Mizil a povestit despre viața pe care a avut-o în timpul regimului comunist, despre relația cu Nicu Ceaușescu, dar și despre părinții lui, Elena și Nicolae Ceaușescu. Serghei Mizil a dus o viață fără lipsuri în perioada comunistă. El conducea cele mai scumpe mașini, vizita cele mai selecte locuri și oricând putea pleca în străinătate, mai pe scurt, avea parte de câteva privilegii care pentru marea majoritate a românilor nu erau posibile. Relația lui Serghei Mizil cu soții Ceaușescu El a recunoscut că a făcut o mulțime de lucruri nepermise la vremea aceea. Cu toate astea, a fost apropiat de familia Ceaușescu. Prieten bun cu Nicu, însă nu atât de apropiat de Elena și Nicolae. „Am fost familie cu Nicu Ceaușescu, a stat cu mine vreo 15 ani de zile, în casă. El a avut o relație cu sora mea și stătea cu noi și la mare, și la munte, bine, mergea și la el acasă, dar stătea în vilele astea, rămânea și acolo.Cu familia Ceaușescu nu am avut nicio amintire, cu cei doi, cu Nicolae și cu Elena Ceaușescu. Ce să vorbesc eu cu ăla sau cu aia? M-ai văzut cum arătam? Cu părul ăla, cu mașinile decapotabile, eu eram pe afară. Ce să îmi spună mie cu PIB-ul, cu economia? Mă interesau pe mine toate prostiile astea? Prostii pentru mine, pentru ei erau bune… Nu am discutat cu ei niciodată, singurul care a stat cu noi, care venea cu noi, un om deosebit, a fost Ilie Ceaușescu, fratele lui Nicolae Ceaușescu, care era un om de o simplitate, el mergea la el acasă, venea la noi, era un om extraordinar.”, a declarat el în cadrul podcastului „În Oglindă”. ”Dacă făcea orice băiat ce am făcut eu, se ducea la pârnaie” „Eu să beau, să stau la masă cu ăla (n.r. Nicolae Ceaușescu) nu, niciodată. Ea mi-a zis o singură dată că cei ca mine nu au ce căuta în societate și eu am zis că pot să rămân afară oricând. Da, Elena Ceaușescu mi-a zis. Acum, dacă stau să mă gândesc, avea dreptate în ce spunea. Un om ca mine, ce am făcut eu, acum dacă făcea orice băiat se ducea la pârnaie. Multe am făcut, rele. Făceam ce un om normal nu făcea. Ea, la început, a vrut să ne crească pe toți nu rău. Că dacă te uiți al copiii ei toți sunt cu carte adevărată, Valentin a făcut Oxford, au mai încercat câțiva copii de demnitari să meargă, dar nu au reușit. Lui Zoia îi poartă numele în afară, la o chestie d-asta de matematică, eu am văzut și când au fost arestați, au venit toți colegii lui Zoia să îi ajute, și i-au ajutat și după. Aveau o părere foarte bună despre ea. Ea a vrut să nea crească pe toți cu orientări spre ce voiau ei, cu mine nu s-a legat, și m-a lăsat în pace. Totuși, la ce am făcut eu, ea, ei nu mi-au făcut nimic. Normal, când au vrut să îl ducă pe Nicu spre politică și spre astea, au vrut să îl separe, eu am înțeles treaba asta și ne-am separat”, a mai dezvăluit Serghei Mizil. Serghei i-a și descris pe soții Ceaușescu: „Părerea mea e că au fost niște oameni foarte simpli. El a ținut enorm de mult la țara asta, părerea mea, ce a făcut nu o să mai facă nimeni. Mă refer aici la tot ce a făcut, la construcții, la industrie, tot. Ca părinte, a avut o perioadă foarte legat de copii. Ea, din punctul meu de vedere, a încercat să depărteze pe toată lumea, inclusiv pe familia lui, de el.”, a mai spus el. Nicu Ceaușescu, relație cu sora lui Serghei Prietenia dintre Nicu Ceaușescu și Serghei a fost una lungă. Ei s-au cunoscut la Brașov, iar ulterior au rămas prieteni, Nicu și Dona, sora lui Serghei, au fost împreună aproape 15 ani.
Ilie Bolojan, mesaj de Ziua Națională a Comemorării Victimelor Fascismului și Comunismului: Intoleranța, ura și violența nu pot fi soluții
Mesajul a fost trimis sâmbătă. „În urmă cu 86 de ani, la 23 august 1939, a fost semnat odiosul pact Ribbentrop-Molotov, prin care Europa de Est a fost împărțită între cele două regimuri totalitare – nazism și comunism, conduse de Hitler și Stalin. Această dată rămâne un simbol al cinismului și brutalității cu care aceste regimuri au distrus destine, au devastat comunități și au călcat în picioare libertatea. Totalitarismele secolului trecut au adus crime în masă, deportări, foamete și teroare, iar memoria acestor orori trebuie păstrată vie”, a transmis Ilie Bolojan. Premierul român a mai spus că doar o societate dreaptă, puternică și cu adevărat europeană poate reprezenta o soluție. „Conștientizând tragediile enorme provocate de aceste regimuri și asumând adevărul istoric, avem datoria să construim o societate dreaptă, puternică și cu adevărat europeană. Această zi ne amintește că intoleranța, ura, abuzurile și violența nu pot fi niciodată prezentate ca soluții și nu trebuie niciodată ridicate la rang de politică de stat. Trebuie să vorbim deschis despre trecut, să îl înțelegem și să învățăm lecțiile lui, astfel încât libertatea, respectul și demnitatea oamenilor să rămână valori fundamentale ale României de astăzi”, a precizat Ilie Bolojan.
Lucruri mai puțin știute despre fostul președinte Ion Iliescu: Știam de Playboy cum știam de capitalism. Nu eram pudibond
În cei 95 de ani de viață ai săi, Iliescu a dus o viață plină, mai ales pe durata mandatelor prezidențiale. S-a întâlnit cu George W.Bush, Jacques Chiriac, Tony Blair, Silvio Berlusconi, Hu Jintao, Papa Ioan Paul al II-lea, Vladimir Putin și a luat prânzul cu Regina Elizabeth a II-a. Potrivit Descoperă , Iliescu provenea dintr-o familie de activiști, fiind născut pe 3 martie 1930. Mama lui, Maria Dumitru Toma, de origine bulgară, și-a abandonat fiul când acesta avea doar un an. Tatăl său, Alexandru Iliescu, s-a recăsătorit cu Maria P., menajera și bucătăreasa Anei Pauker, având de atunci legături cu comunismul. Orfan de la 15 ani, Iliescu practica sport și era un cititor avid La 8 ani, a urmărit prima piesă de teatru – „Omul cu Mârțoaga”, iar când avea 9 ani, s-a declanșat cel de-al Doilea Război Mondial. Tatăl său, Alexandru Iliescu, mecanic de locomotivă, a fost închis. În închisoare, el l-ar fi cunoscut pe viitorul dictator Nicolae Ceaușescu. Tatăl său s-a stins în 1945, când Ion Iliescu avea 15 ani. „Ceaușescu, în tinerețea lui, l-a cunoscut pe tatăl meu. Era în relații mai apropiate cu fratele mai tânăr al tatălui meu. El m-a tratat cu simpatie, m-a încurajat, m-a sprijinit, el m-a propulsat, în 1971, ca secretar general al Comitetului Central. Am fost ministru pentru Problemele Tineretului”). Asta nu l-a împiedicat să se bucure de copilărie. A jucat fotbal, volei, ping-pong și a practicat patinajul și a schiat. A fost și un cititor avid. Studiile la Moscova, călătoria în Albania și căsătoria cu Nina Șerbănescu În 1947, a călătorit cu un grup de elevi trimiși să ajute la construirea primei căi ferate din Albania. Pe viitoarea lui soție, Nina Șerbănescu, Ion Iliescu a cunoscut-o în anii de liceu, la un meci de volei. El studiase la Liceul Sfântul Sava, iar ea la Liceul Iulia Hașdeu. Cei doi s-au căsătorit la 21 iulie 1951. Iliescu a studiat între 1950 și 1954 la Moscova, la Institutul Energetic „M.E. Krjijanovski” și a dezvoltat o relație de prietenie cu Li Peng, coleg de grupă, cel care avea să devină premierul Republicii Populare Chineze între 1980 și 1990. e spunea că tot în anii de studenție l-ar fi cunoscut și pe Mihail Gorbaciov, viitorul și ultimul lider al Uniunii Sovietice. Însă, cei doi studiau în locuri diferite. „S-a fabulat pe seama relațiilor mele personale cu Gorbaciov. Nu am avut prilejul să ne întâlnim, să ne cunoaștem nici în timpul studenției. Întâmplător, eu am făcut studii de inginerie, de hidroenergetică, la Institutul Energetic din Moscova, în perioada anilor 50-54. În aceeaşi perioadă Mihail Sergheevici Gorbaciov era student la Universitatea Lomonosov. N-am avut prilejul să ne întâlnim”, a spus Iliescu. Și-a început cariera politică de la 18 ani, înființând Asociația Elevilor din România, iar în 1965 a devenit prim-secretar al Comitetului Central al UTC. În 1967, a fost numit ministru pentru problemele tineretului, funcție pe care a păstrat-o până în 1971. S-a aliniat politicilor dictatorului, condamnând invazia sovietică a Cehoslovaciei după Primăvara de la Praga, din 1968. Cei mai grei ani: Înlăturarea din funcții și „fiul adoptat” Când dictatorul Nicolae Ceaușescu s-a simțit amenințat de influența sa, în 1984, l-a înlăturat din toate funcțiile, inclusiv din funcția de membru al CC al PCR și din cea de Președinte al Consiliului Naționala al Apelor. Iliescu a răbdat cu greu declinul carierei sale până la 1989, fiind numit în funcții provinciale: 1971 – 1974: președintele Consiliului Județean Timiș, 1974 – 1979: președintele Județean Iași. Ulterior, a devenit director al Editurii Tehnice, angajându-se ca cercetător. În acești ani grei, Iliescu i-a fost tutorele și mentorul lui Mihai Bujor Sion, rămas orfan după ce ambii lui părinți au decedat într-un accident aviatic, în 1974. Cât a fost președinte, Mihai Sion a fost șef al Cancelariei Prezidențiale, diplomat la MAE, consilier prezidențial pe probleme economice și consul în Bangkok, Manila, Los Angeles și Dubai. Adaptarea la capitalism După Revoluția din 1989, Ion Iliescu a participat la inaugurarea primului restaurant McDonald’s din România, în 1995, unde a gustat cartofii prăjiți, iar în 1999, ultima versiune a Daciei 1310 a fost poreclită „Zâmbetul lui Iliescu” datorită designului farurilor și a măștii frontale. În ultimul său interviu cu Ionuț Vulpescu, fost președinte a spus că a răspuns la întrebări inocente de către revista erotică. El privea revista ca fiind dedicată sexului frumos, pe care o descria ca pe o „publicație despre Eros în multiplele lui forme”. Fiind pasionat de pictură, a devenit colecționar modest de picturi în anii de bătrânețe. „O întrebare ludică… vedeți, a existat un timp în România în care până și publicațiile acestea, siropoase, cum li se spune, aveau publicul lor și erau în print. Era o revistă dedicată sexului frumos, dar nu făcea rabat de producție culturală în jurul unui anumit tip de imaginar vizual, specific profilului revistei. Pare ciudat, dar în paginile acelei reviste erau și idei, și nu erau deloc goale de conținut. Era o publicație despre Eros în multiplele lui forme, și fără să fim ipocriți, face parte din viață. În plus, și eu am fost un player, adică un jucător, boy nu prea mai eram, și poate și asta a făcut experiența să fie interesantă pentru public”. Ion Iliescu spunea că era un cunoscător în ale capitalismului, după ce el s-a opus în primul mandat capitalismului de cumetrie: „Acum nu știu de ce și-au închipuit unii că sunt vreun pudibond, sau mai rău, că habar nu am de Playboy, am zis-o și atunci, știam de Playboy cum știam de capitalism… Întrebările au fost mai mult decât decente, au fost provocatoare în sensul bun politic.”. Fostul președinte se fotografiase lângă portretul lui Marilyn Monroe, fiind încălțat în papuci. „Îmi amintesc și acum că printre fotografiile selectate pentru interviu era o poză cu mine în papuci, așa cum era condiționat accesul vizitei la muzeu, lângă portretul lui Marilyn Monroe. Două zâmbete iconice, pentru cârcotași”, a spus amuzat Iliescu, potrivit Fanatik. Sursa Foto: Profimedia Autorul recomandă:
Momentul stânjenitor de care a avut parte Iliescu la discursul Regelui Mihai: De ce a refuzat monarhul să dea mâna cu fostul președinte în 2011
În 2011, fostul suveran Mihai a refuzat să-i mai strângă mâna fostului președinte Ion Iliescu, cu ocazia discursului ținut în Parlament, la aniversarea a 90 de ani. Iliescu, vizibil stânjenit, și-a retras mâna. Traian Băsescu, președintele de atunci, a lipsit, acuzându-l că și-a trădat țara în 1944, ba chiar i-a pus eticheta „slugă la ruși”. Mulți analiști au încercat să afle motivul din spatele gestului fostului suveran de-al ignora pe Iliescu, deși cei doi se împăcaseră cu 10 ani în urmă. Probabil că Regele Mihai a rememorat atunci momentele stânjenitoare pe care le-a îndurat din 1990 până în 1997. Forțat de comuniști să abdice și să plece din țară Forțat să abdice în dimineața zilei de 30 decembrie 1947 și să părăsească țara pe 3 ianuarie 1948, Regele Mihai a trăit în exil, devenind un simbol al rezistenței anticomuniste. „Abdic pentru mine şi pentru urmaşii mei de la Tron, renunţând pentru mine şi pentru ei la toate prerogativele ce le-am exercitat la Rege al României. Las poporului român libertatea de a-şi alege noua formă de Stat“, a spus monarhul. A trăit cu titlul de prinț de Hohenzollern în Italia, Elveția și Regatul Unit al Marii Britanii. NU a participat la funeraliile tatălui său, fostul rege Carol al II-lea. Revenirea în țară: Prima încercare La un an după Revoluția anticeaușistă din 1989, pe 25 decembrie 1990, Mihai, acompaniat de soția sa, fosta regină Ana, fiica lor, Principesa Margareta, alături de alți membri ai familiei regale, au aterizat cu avionul la Aeroportul Otopeni, încercând să intre în România pentru prima oară, după 43 de ani, cu un pașaport diplomatic danez. Atunci, România era condusă de Ion Iliescu, liderul Frontului Salvării Naționale care preluase conducerea țării în urma Revoluției și câștigase alegerile prezidențiale. Fostul rege intenționa să viziteze Biserica Curtea de Argeș, să viziteze mormintele bunicilor săi și să asiste la o liturghie religioasă. Iliescu i-a refuzat intrarea în țară până în 1997 Însă, în timp ce se afla pe drum spre Curtea de Argeș, fostul rege și anturajul său au fost opriți de poliție. Familia regală a fost transportată înapoi la aeroport, forțată să părăsească țara. Partidele din opoziție, Partidul Național Liberal și Partidul Național Țărănesc Creștin Democrat au condamnat acțiunea lui Iliescu, considerând-o un abuz de putere. Cum justificase Ion Iliescu gestul? „Regele a venit fără un program stabilit, fără o minimă informare a autorităților, punându-ne în fața unui fapt împlinit”. Cu un an în urmă, Ion Iliescu a spus despre Mihai „că este un boșorog care ar trebui să-și vadă de pensie”. Fostul rege Mihai a condamnat dur gestul într-un interviu acordat presei internaționale, calificându-l drept o dovadă a „mentalității comuniste” a noii puteri: „Nu mi se permite să vin în țara mea ca un simplu cetățean, după 43 de ani de exil. Este un act de o lașitate fără margini”. În 1992, Guvernul Stolojan i-a permis lui Mihai să se întoarcă în România pentru a asista la slujba de Înviere de la Mânăstirea Putna, fiind întâmpinat de o mulțime mare de oameni. A ținut un discurs la Curtea de Argeș și altul la balconul Hotelului Continental, urmărit de 100.000 de oameni. A vizitat Bucureștiul și străzile s-au umplut de peste 1 milion de oameni care au încercat să-l vadă. „Mă simt ca un om care s-a întors acasă. Nu am uitat niciodată de acest pământ și de poporul meu.” A refuzat oferta lui Radu Câmpeanu de a candida la președinția României din partea Partidului Național Liberal. Între timp, Iliescu era alarmat de creșterea popularității fostului rege. Partidul Democrat Social Român a cerut ca Mihai să fie declarat persoana non grata în România. „Ce să caute vineri? Și la ora 2? Există un cadru normal al relațiilor cu cetățeni străini sau cei care vor cetățenie? Trebuie să depună cerere pentru a obține viză, care să fie însoțită de o motivație corespunzătoare. Nu a făcut-o până acum”. Reabilitarea de către Emil Constantinescu, din 1997 Fostului rege i s-a interzis să mai intre în România până în 1997, când noul președinte Emil Constantinescu i-a reabilitat cetățenia română și i-a permis să se stabilească în România, la Castelul Săvârșin din județul Arad și în Palatul Elisabeta din București. Familiei regale i-au fost restituite Castelul Peleș și Castelul Pelișor. Reconcilierea dintre regele Mihai și Ion Iliescu Reconcilierea dintre regele Mihai și Ion Iliescu a avut loc în 2001. Aflat la al treilea mandat atunci după câștigarea alegerilor prezidențiale din 2000, Iliescu avea o atitudine mai pro-occidentală și pregătea România pentru aderarea la NATO. La revenirea regelui, Iiescu a rescunoscut că a acționat greșit în trecut și și-a exprimat regretul pentru „starea de spirit” și „tensiunea” dintre anii 1990 și 1996. Președintele i s-a adresat fostului suveran cu titlul de „Sire”. Fostul rege Mihai a decedat pe 5 decembrie 2017. Fostul președinte i-a dedicat în memoria fostului suveran un mesaj sobru, dar respectuos, pe blogul său: „Am aflat cu tristeţe vestea încetării din viaţă a fostului suveran al României, Mihai I. Viaţa sa, într-un secol agitat, nu a fost nici simplă, nici uşoară. Şi-a făcut datoria cu onoare, a luat decizii determinante pentru viitorul ţării. A dovedit un exemplar patriotism în anii grei ai exilului. (…) Relaţia noastră nu a fost simplă, în vremurile agitate ale începutului tranziţiei. Raţiunea şi sensul servirii interesului public, indiferent de poziţia în care ne aflam, au fost mai puternice şi, împreună, am reuşit să transmitem către partenerii noştri un mesaj puternic, de asumare a valorilor comunităţii europene.” Sursa Foto: Mediafax Foto Autorul recomandă: Regele Mihai, din exil înapoi în țară. Cum a încercat fostul suveran să salveze monarhia în România
Prezentatorul Octavian Ursulescu, despre actorul Florin Piersic în perioada comunismului: Era ca Titanic sau ca un spărgător de gheață
Prezentatoruol Octavian Ursulescu, celebru în anii ’80-’90, a vorbit despre cum era actorul Florin Piersic în perioada comunismului. „Ce de amintiri minunate mă leagă de acest personaj de poveste, nu numai actor de geniu, dar și om extraordinar, cu un umor colosal! Dintre turneele în care am fost împreună, două mi s-au întipărit în memorie. Unul din ele era organizat de regretatul cântăreț Alexandru Jula, sub egida Teatrului muzical din Galați, și avea o distribuție minimală: eu prezentam, Jula făcea un recital, de peste o jumătate de oră, mai era un balet al teatrului, iar în rest – Florin Piersic, până când trebuia, nerăbdători, să plecăm în altă localitate, pentru că show-ul lui putea dura, dacă publicul îl stimula, de la 2 la 3 ore!”, a povestit el, potrivit Click. El își aduce aminte că înainte de fiecare spectacol, Piersic îi spunea: „Tavi, n-am ce să spun, să stai pe aproape când termin…”. «Și stăteam, dar de plăcere, cu încântare, fiindcă nu se repeta absolut niciodată, recita, glumea, povestea, punea ochii pe câte un spectator din rândul întâi și apoi să te ții!, depăna amintiri din cariera sa fabuloasă – într-un cuvânt un magician al microfonului cum n-am mai cunoscut altul în cariera mea». Mai mult, Florin Piersic păstra legătura cu fanii lui, din toate colțurile țării, prin intermediul scrisorilor. „În fiecare dimineață, mergea la oficiul poștal, de unde expedia plicuri, conținând fotografii, dedicate tuturor celor care-i scriau. Și din acest punct de vedere, sigur nu mai există altul ca el. Popularitatea sa uriașă (ar fi câștigat lejer alegerile prezidențiale dacă ar fi candidat!) mi-a fost confirmată duminică dimineață, când mi-a zis să mergem la Catedrala din Galați, pentru a-l întâlni pe Prea Fericitul Cassian, cu care se cunoștea. «Nici vorbă să ajungem la altar», îmi zic în gând, dar mă așez strategic în spatele lui și începem înaintarea. Florin, cu statura lui impunătoare, era ca Titanic sau ca un spărgător de gheață, dar tot eram îndoit. Însă, dacă n-aș fi văzut cu ochii mei n-aș fi crezut: imediat s-a dus vestea și în fața lui se despărțeau parcă apele, oamenii îi făceau loc, îl priveau cu adorație, țineau să-l atingă, să-i declare cât îl iubesc. Din acest motiv, am ajuns destul de greu la altar, oricum nu mai era atent nimeni, Părintele Cassian și-a întrerupt de altfel slujba, l-a îmbrățișat…”, a adăugat el. Marian Tănase are o experiență de peste 20 de ani în presa online. A absolvit Facultatea de Jurnalism din cadrul Universității Hyperion în anul 2001, iar în 2002 se angaja deja la portalul Apropo.ro, … vezi toate articolele
Secretul terifiant care se află pe fundul lacului Vidraru dezvăluie una dintre marile tragedii din istoria comunistă a României
Lacul Vidraru ascunde un secret terifiant: una dintre marile tragedii pe care le-a îndurat poporul român sub regimul totalitar comunist. Puțini știu ce se ascunde pe fundul lacului. Este vorba despre un sat scufundat. Cumpăna, un sat din enclava comunei argeșene Arefu, era un sat animat de cătune, cabane forestiere, chioșcuri, vile ale familiilor înstărite, o biserică și cimitir. Cumpăna, un sat animat În jur, erau coloniile de muncitori care lucrau la Tunelul pentru captare în Lacul Vidraru. Periodic se desfășurau serbări unde flăcăii își căutau iubitele. Iar în preajma satului, Mocănița transporta o mulțime de oameni, lemne și alte materiale. „Aveam vreo 15 -16 ani înainte de începerea lucrărilor. Băteam întreaga zonă şi-n sus, şi-n jos, ca toţi flăcăii de vârsta mea, după fete, şi mergeam la mai toate serbările ce se ţineau la Cumpăna. Veneau şi oameni de prin localităţile de jos, cu Mocăniţa, fiindcă zona aceasta avea de pe atunci potenţial”, povesteşte fostul viceprimar de la Arefu, Gheorghe Buzoiu, pentru Click . „Undeva, pe la coada lacului de astăzi, era o platformă unde se ţineau un fel de serbări câmpeneşti, cu prilejul fiecărei zile importante din calendar. Mocăniţa aducea acolo, sus, o mulţime de oameni. Trenuleţul acesta, care transporta şi lemne, şi oameni, şi materiale, pleca de la Curtea de Argeş, oprea în câteva staţii de pe traseu şi avea cap de linie chiar la coada lacului, undeva pe lângă Cabana Cumpăna de astăzi”, povesteşte, pentru Adevărul, un alt martor al acelor vremuri, Valeriu Eugen Pop, care în urmă cu aproape 50 de ani, scria istorie pe şantierele Vidrarului, conducând, ca tânăr inginer, o echipă de muncitori de la aducţiunea principală. Şi, ca o paranteză în interiorul acestei poveşti, merită precizat faptul că Valeriu Eugen Pop este nimeni altul decât cel care avea să devină, mulţi ani mai târziu, ministru al Mediului în Guvernul Petre Roman. Comuniștii l-au scufundat În 1965, în urmă cu 60 ani, regimul comunist a inundat întreaga enclavă cu milioane de metri cubi de apă din lacul Vidraru. Când nivelul apei scade, satul poate fi vizibil cu ochiul liber. Sătenii au refuzat să-și abandoneze casele și au preferat să moară înecați în odăile lor, sub puhoaiele de apă, potrivit legendelor. Oficial, comuniștii ar fi evacuat întreaga populație. Potrivit legendelor, crucile de cimitir încă mai ies, din când în când, la suprafață. Barajul de 166 metri înălțime a fost finalizat în 1966, iar în spatele său s-a acumulat un lac de 456 de milioane de metri cubi de apă. Este o construcție hidroenergetică impresionantă, dar care ascunde una dintre multiplele crime ale regimului comunist. Ștefan Dumitrache, directorului Muzeului Curtea de Argeș, a declarat pentru Adevărul: „Înainte de umplerea lacului, zona arăta cum arată o colonie de muncitori din ziua de azi. Între toate construcţiile de lemn care împânzeau zona, se remarcau vreo două mai mari: Casa Verde şi Casa Brătienilor, peste standardele de atunci, cu fundaţii de beton, precum şi o bisericuţă”. Sursa Foto: Envato | Profimedia Citește și: „Insula Fortăreață” care a fost scufundată de CEAUȘESCU pentru a construi centrala „Porțile de Fier 1” Iulian Constantin are o experiență de peste 4 ani în presă după ce a absolvit Facultatea de Jurnalism în anul 2019. A lucrat ca reporter TV, fotograf și a colaborat cu mai multe reviste și ziare. Hobby-urile … vezi toate articolele
Ion Țiriac, verdict despre comunism: Nu tot ce a fost în epoca aia a fost greșit
Ion Țiriac (86 de ani) a vorbit despre comunism, după mai bine de 35 de ani de la căderea regimului lui Ceaușescu, și a punctat un lucru foarte important, de care ar trebui să țină cont noile generații. Dacă pentru cei mai mulți dintre români comunismul a însemnat restricții, Ion Țiriac, cel mai bogat om de afaceri din România, susține că au fost și câteva lucruri care au stat la baza a ceea ce a fost sportul românesc înainte de 1990 și în anii imediat de după Revoluție. Legendarul Ion Țiriac a câștigat 34 de titluri la simplu și a fost campion la dublu masculin la Roland Garros, în 1970, alături de Ilie Năstase, primul lider mondial al tenisului. În iulie 2013, Țiriac a fost inclus în Tennis Hall of Fame. Ion Țiriac, verdict despre comunism Miliardarul Ion Țiriac a vorbit despre perioada comunistă, prin prisma omului de sport. „Nu tot ce a fost în epoca aia a fost greșit. Școala era senzațională, sportul era unul dintre priorități. Cu sportul puteai să stai la masa lumii, cu altceva niciodată n-am putut să stăm la masa lumii. Dar nu erau numai excepțiile, uite Nadia, Ilie, Hagi, era și o selecție naturală. Aveam metodică, personal tehnic, de toate. Acum a dispărut complet. (Acum avem doar Simona și David Popovici). Astea sunt excepțiile, gena care ne sare nouă. Pe Simona n-a făcut-o nicio Federație, niciun Minister. Ministerul Sportului n-a dat un leu de cinci ani la tenis pentru că un bezmetic, care îl antrena pe Iohannis (n.r. Marius Vedercea), le-a făcut 180 de procese. Mie mi-a nenorocit trei generații, în cinci ani”, a declarat Ion Țiriac, la podcastul „Școala Sportivă”. Țiriac: „Fundația le dă apă și pâine în deșert acestor tineri” În ceea ce privește tenisul, Ion Țiriac a precizat că România organizează în jur de 35 de turnee de tenis, iar acestea sunt foarte importante pentru viitorul tenisului românesc. „Fundația (n.r. Țiriac) le dă apă și pâine în deșert acestor tineri care nu trebuie să se mai ducă în Argentina sau nu știu unde ca să ia un punct”, a mai spus Ion Țiriac. Printre tinerii jucători de tenis menționați de miliardar se află Anca Todoni, care la 20 de ani se află pe locul 87 WTA, cu patru titluri WTA, dintre care cel mai recent la Bari, unde și-a apărat trofeul de anul trecut. În acest moment, cea mai bună jucătoare de tenis din România este Jaqueline Cristian (locul 49 WTA), care s-a confruntat, în turul trei de la Roland Garros, cu Iga Swiatek, campioană de patru ori la Open-ul francez. În top 100 se mai află și Gabriela Ruse (locul 80 WTA, dar care în clasamentul Live WTA, ca urmare a calificării în semifinalele de la ′s-Hertogenbosh, urcă pe 65 WTA).