Confederația Patronală Concordia: Criza politică are un preț; îl plătesc companiile și cetățenii
Criza politică are un cost economic direct și măsurabil. Se vede în dobânzile la care se împrumută statul, în cursul de schimb valutar, în ratele la bănci și în fondurile PNRR, pe care România riscă să nu le mai acceseze, susține Confederația Patronală Concordia. „În primul rând, instabilitatea politică are un cost economic direct și măsurabil. Se vede în dobânzile la care se împrumută statul, în cursul de schimb, în ratele la credite și în fondurile PNRR, pe care România riscă să nu le mai acceseze. România plătește deja o penalizare zilnică pentru instabilitatea și suprapunerea de crize pe care le parcurge. Dobânzile la care se împrumută statul au crescut brusc, cu aproape un punct procentual față de nivelul din februarie, de la 6,4%, la 7,31%. Dacă instabilitatea persistă, aceste creșteri se pot adânci și mai mult, ceea ce înseamnă costuri mai mari pentru companii și rate lunare mai ridicate pentru populație”, se arată într-un comunicat al Concordia, transmis marți. Cursul euro poate „exploda” Potrivit Concordia, cursul euro poate urca cu 1-2%, de la 5,09 lei, spre 5,20 lei, iar România, cu unul dintre cele mai ridicate grade de transmitere a cursului în inflație din regiune, va simți imediat această mișcare în prețurile de consum. În același timp, ratele la credite pot crește cu aproximativ 7,5-10%, ceea ce înseamnă venituri disponibile mai mici și o presiune suplimentară asupra consumului. Pe termen mediu și lung, miza este, însă, mult mai mare pentru că, dacă această criză compromite reducerea deficitului bugetar, România riscă să piardă ratingul de țară investment grade. „Ungaria a trecut prin acest scenariu și a plătit cu o creștere de 3 puncte procentuale a costurilor de finanțare. Aplicat României, un astfel de scenariu ar genera cheltuieli suplimentare cu dobânzile de +4 miliarde lei în 2026, +12 miliarde în 2027, +22 miliarde în 2028, +30 miliarde în 2029 și +33 miliarde în 2030, adică peste 100 de miliarde de lei în cinci ani”, avertizează Concordia. Scenariul pe care România nu și-l permite Pentru a acoperi costurile suplimentare și a menține bugetul de stat în parametrii asumați față de partenerii europeni, țara noastră ar trebui să crească TVA cu încă 3 puncte procentuale sau să majoreze toate celelalte impozite. Un scenariu pe care România nu și-l permite, arată patronatele. Conform analizei Concordia, în scenariul optimist, România pierde minimum 30% din sumele PNRR așteptate în 2026, circa 3,5 miliarde euro. În această situație, există două variante posibile. Dacă proiectele se opresc, creșterea economică scade cu 0,2-0,3 puncte procentuale, statul pierde 600-700 de milioane de euro din taxe nerealizate, iar deficitul bugetar ajunge la 6,43% din PIB, însoțit de șomaj mai mare și firme în faliment. Dacă statul acoperă diferența din bugetul propriu pentru a continua investițiile, deficitul urcă la 6,9% din PIB, un nivel greu de finanțat în contextul costurilor de împrumut în creștere. În scenariul negativ, pierderea ajunge la 50%, aproximativ 5,7 miliarde euro. Fără compensare bugetară, creșterea economică scade cu 0,35-0,40 puncte procentuale, statul pierde 1,4-1,5 miliarde euro din încasări fiscale, iar deficitul crește la 6,61% din PIB. Cu compensare din bani publici, deficitul depășește 7,2%, un nivel care pune în pericol direct ratingul de țară. „În scenariul critic, majoritatea reformelor asumate prin PNRR sunt ratate, iar pierderile ating 70%, circa 8 miliarde euro. Fără compensare, PIB-ul scade cu 0,6-0,7 puncte procentuale, pierderile fiscale ating 1,9-2,0 miliarde euro, iar deficitul urcă la 6,75%. Cu acoperire din fonduri naționale, deficitul ajunge la 7,8% din PIB, cu probabilitate ridicată de retrogradare la statutul de junk. Costul instabilității politice îl plătesc companiile și cetățenii. Decidenții politici au datoria să restabilească, cât mai repede, încrederea mediului privat, a investitorilor și a cetățenilor în direcția, stabilitatea și predictibilitatea României”, menționează documentul citat. Confederația Patronală Concordia reprezintă 20 dintre cele mai importante sectoare ale economiei românești, cu o contribuție de 30% din PIB și aproape jumătate de milion de angajați în peste 4.200 de companii mari și mici, cu capital românesc și străin. Confederația patronală este singura organizație din România membră BusinessEurope, Organizația Internațională a Angajatorilor (IOE) și Business at OECD (BIAC). Autorul recomandă:
Taxele guvernului Bolojan vor duce la scumpiri în lanț și contracție economică. Avertismentul dat de Confederația Patronală Concordia
Confederația Patronală Concordia a reacționat ferm la pachetul de măsuri fiscale anunțat astăzi de premierul Ilie Bolojan, exprimând o profundă îngrijorare față de impactul economic și social al noilor politici. Într-un comunicat de presă dur, Concordia acuză Executivul că transferă, din nou, costurile consolidării bugetare asupra sectorului privat și asupra populației, fără consultare prealabilă cu partenerii sociali. Confederația reprezintă 20 de sectoare economice-cheie, însumând 30% din PIB și peste 450.000 de angajați. Cum văd aceștia măsurile TVA crescut, dividende supraimpozitate, accize majorate Concordia condamnă „agresivitatea” pachetului fiscal, detaliind o serie de măsuri considerate împovărătoare: Creșterea TVA: De la 19% la 21% pentru cota standard și de la 9% la 11% pentru alimente și medicamente – decizie care, potrivit organizației, va stimula inflația și va reduce dramatic puterea de cumpărare a românilor. HoReCa afectată: Majorarea TVA de la 9% la 11% pentru sectorul ospitalității, deja fragilizat, ar putea duce la pierderi masive. Impozitul pe dividende: Ridicarea acestuia de la 10% la 16%, o creștere de 60%, este calificată drept „supraimpozitare nejustificată” a investitorilor și antreprenorilor români. Accize majorate: Cu 10% pentru combustibili, alcool și tutun – măsură care va scumpi transportul și va reduce competitivitatea economiei. În special, creșterea de 15% a accizei la bere este considerată „fără precedent”, punând în pericol un sector care contribuie anual cu 3 miliarde de euro la PIB. Taxarea suplimentară a băncilor: Concordia avertizează că suprataxarea profitului bancar va reduce accesul la finanțare și va scumpi creditarea, afectând întregul ecosistem economic. Mediul privat – victima structurală a reformelor Organizația susține că aceste măsuri vor duce la scumpiri în lanț și la o contracție economică, afectând în cele din urmă chiar baza fiscală pe care Guvernul dorește să o lărgească. În plus, Concordia atrage atenția asupra lipsei de acțiune în combaterea concurenței neloiale – în special prin neimpozitarea coletelor din afara UE – și a absenței totale a consultării mediului de afaceri. Solicitări adresate Guvernului Concordia cere Guvernului următoarele: Consultări reale și transparente cu organizațiile patronale înaintea adoptării finale a măsurilor; Evaluarea impactului cumulat al măsurilor asupra economiei reale; Reducerea cheltuielilor publice, proporțional cu sacrificiile cerute sectorului privat; Perioade de tranziție adecvate pentru implementarea măsurilor; Reforma ANAF pentru combaterea reală a evaziunii fiscale; Predictibilitate fiscală printr-un calendar clar de eliminare a măsurilor distorsionante; Măsuri pentru redresarea economică, nu doar pentru corecția bugetară. „România are nevoie de reforme, dar acestea trebuie să fie echilibrate și durabile. Mediul de afaceri nu poate continua să ducă singur povara unei economii naționale, în timp ce ineficiențele structurale ale statului rămân nerezolvate,” subliniază comunicatul Concordia.
Cei mai mari actori din mediul de afaceri, poziție față de IMPOZITAREA progresivă. Măsura nu ar aduce veniturile bugetare necesare pe termen scurt
Mediul de afaceri din România consideră măsura vehiculată zilele acestea privind impozitarea progresivă nu și-ar atinge scopul de atragere a veniturilor suplimentare pe termen scurt, iar impactul pe termen mediu și lung ar trebui luat în considerare. Poziția a fost transmisă într-o scrisoare comună semnată de 13 organizații reprezentative la nivelul economiei naționale. Semnatarii scrisorii de poziție comună fac apel la responsabilitate politică, atât prin asumarea guvernării, cât și a unui pachet de măsuri care să mențină România pe o traiectorie pozitivă în raport cu mediul investițional, fără impozitare progresivă (directă sau mascată), cu menținerea cotei unice. Cele 13 organizații semnatare sunt: Camera de Comerț și Industrie Româno-Germană – AHK Camera de Comerț Americană în România – AMCHAM ROMANIA Asociația Oamenilor de Afaceri din România – AOAR Camera de Comerț Belgia Luxemburg – Romania Moldova – BEROCC Camera de Comerț Britanico-Română – BRCC Camera Franceză de Comerț, Industrie și Agricultură în România – CCIFER Camera de Comerț Bilaterală România-Portugalia – CCBRP Camera de Comerț Italiană în România – CCIPR Camera de Comerț Elveția-România – CCE-R Camera de Comerț Olandeză în România – NRCC Confederația Patronală CONCORDIA Consiliul Investitorilor Străini – FIC Fundația Romanian Business Leaders – RBL Argumentele mediului de afaceri Potrivit semnatarilor, România se confruntă din 2029 cu procedura de deficit excesiv, soluțiile reale au fost amânate de prea mult timp și se află într-o situație dificilă pentru sustenabilitatea bugetară. „În aceste condiții, formarea cât mai curând a unui nou guvern și adoptarea unui plan realist de măsuri sunt esențiale pentru a păstra economia pe o traiectorie de stabilitate”, se arată în documentul de poziție. Organizațiile arată că într-o scrisoare publică anterioară, au evidențiat principiile care, în opinia lor, ar trebui să susțină planul de reformă structurală a sistemului bugetar. „Astfel, considerăm că deficitul bugetar ar trebui corectat prin eforturi de reducere a cheltuielilor bugetare și de îmbunătățire a colectării veniturilor, fără o creștere suplimentară a fiscalității. Pe termen lung, considerăm că este nevoie de o perspectivă strategică pentru reducerea deficitelor fiscale, care să se bazeze pe valorificarea potențialului de creștere economică al României, iar reformele fiscale să sprijine relansarea capacității sectorului privat de a investi în economia națională”, susțin semnatarii. Organizațiile reiterează poziția, ca răspuns la apariția în spațiul public a unor propuneri de introducere a unui sistem de impozitare progresivă asupra veniturilor persoanelor fizice, ca măsură de diminuare a deficitului bugetar. „Mediul de afaceri consideră că această măsură nu ar aduce veniturile bugetare necesare pe termen scurt, iar pe termen lung, ar trebui analizată din perspectiva tuturor efectelor economice asupra forței de muncă și a investitorilor, cu o consultare largă a tuturor părților interesate”, se arată în scrisoare. „O colectare mai mare de la aceeași buni contribuabili” Potrivit semnatarilor, păstrarea competitivității din perspectiva fiscalității muncii și capitalurilor este prioritară pentru economia României, pentru susținerea reducerii decalajelor de dezvoltare. „Majorarea fiscalității ar însemna, în acest moment, o colectare mai mare de la aceeași buni contribuabili, în detrimentul colectării de impozite de la firmele rău platnice sau al lărgirii bazei de impozitare pentru a include o categorie mai mare de contribuabili, care în prezent nu plătesc deloc taxe sau contribuții sociale”, argumentează mediul de afaceri. Astfel, susțin semnatarii, un sistem fiscal stabil și predictibil este crucial pentru orice economie care dorește să atragă investiții pe termen lung, precum și să atragă și să păstreze talentele. „Tinerii profesioniști au astăzi acces la numeroase oportunități, iar un mediu fiscal previzibil și stimulativ poate face diferența în decizia lor de a rămâne și a contribui la dezvoltarea României. Cota unică oferă această stabilitate și a contribuit semnificativ la simplificarea sistemului fiscal, reducerea evaziunii, creșterea participării forței de muncă la activitatea economică, creșterea conformării voluntare și atragerea investițiilor”, spun organizațiile. Potrivit semnatarilor, stabilitatea și predictibilitatea oferite de acest regim au fost esențiale pentru dezvoltarea mediului de afaceri și pentru consolidarea clasei de mijloc și a dus la convergența României cu statele din vestul Europei. Studiile econometrice arată că un sistem simplificat de impozitare reduce stimulentele pentru evaziune și îmbunătățește colectarea veniturilor pe termen scurt și mediu. Datele citate de mediul de afaceri arată că România are deja una dintre cele mai ridicate și uniforme rate efective de impozitare a veniturilor salariale din Uniunea Europeană – 37,2% în 2021, față de media UE de 31,9% și media OECD de 34,5%, România fiind a 5-a țară în UE ca mărime a sarcinii fiscale. „Scenariul introducerii taxării progresive trebuie evaluat ținând cont de stadiul de dezvoltare economică al unei țări, de momentul din ciclul economic traversat de respectiva țară, de capacitatea sistemului fiscal de a colecta, respectiv de a implementa schimbări majore de politici fiscale. Orice modificare a taxării/impozitării trebuie să cuantifice efectul acesteia atât asupra veniturilor bugetare totale, cât și asupra economiei”, susțin organizațiile. „Reorientarea veniturilor salariale către forme mai puțin transparente de remunerare” Potrivi acestora, implementarea unui sistem progresiv ar presupune o creștere a poverii administrative, atât pentru contribuabili, cât și pentru autoritățile fiscale, ar fi necesare investiții suplimentare în formarea personalului și campanii de educare fiscală, precum și acordarea unui sistem de deduceri aplicat corespunzător, la pachet cu o reformă a pensiilor și a sistemului de sănătate, care ar trebui să se bazeze pe limitarea maximală a contribuțiilor cetățenilor la aceste sisteme. „Mai mult, o schimbare către impozitarea progresivă poate stimula reorientarea veniturilor salariale către forme mai puțin transparente de remunerare, în încercarea de a beneficia de regimuri fiscale mai favorabile. În loc să consolidăm tendința de conformare fiscală și tranziția către zone economice complet fiscalizate, riscăm să accentuăm fenomenul de migrare către practici informale sau semi-formale”, se arată în scrisoarea de poziție. Conform documentului citat, implementarea unui sistem de impozitare progresivă nu garantează, în mod automat, nici creșterea sustenabilă a veniturilor fiscale, nici reducerea inegalităților economice. Acestea nu sunt induse de cota unică, și nici de veniturile de natură salarială. „România se confruntă cu problema reputațională de a avea un sistem fiscal lipsit de predictibilitate și stabilitate. Această percepție este influențată si de schimbările frecvente ale legislației fiscale, lipsa de claritate și
Consiliul Patronatelor Bancare din România și Confederația Patronală Concordia resping ferm introducerea unei TAXE pe tranzacțiile bancare
Soluțiile reale pentru reducerea deficitului bugetar țin de digitalizarea administrației, colectarea eficientă a taxelor, stimularea inițiativei private și nu introducerea de taxe ad-hoc, care penalizează exact contribuabilii care își plătesc cu regularitate obligațiile fiscale către Stat, au transmis, marți, Consiliul Patronatelor Bancare din România (CPBR) și Confederația Patronală Concordia, într-un comunicat comun prin care resping ferm introducerea unei taxe suplimentare pe tranzacțiile bancare, așa cum s-a vehiculat în spațiul public. Conducerile CPBR și a Confederației Concordia atrag atenția, în contextul unei situații bugetare critice cu care se confruntă România, care determină nevoia de luare a unor măsuri radicale, că este necesar să fie respectate principiile economice de bază și să se adreseze cauzele fundamentale ale problemelor, prin măsuri sustenabile și echilibrate, nu prin măsuri „hazardate și populiste”. În acest sens, Consiliul Patronatelor Bancare din România și Confederația Patronală Concordia, în calitate de parteneri sociali reprezentativi la nivel național, își exprimă disponibilitatea permanentă de dialog constructiv în vederea identificării celor mai potrivite soluții pentru redresarea situației finanțelor publice și crearea unui cadru economic predictibil, orientat spre dezvoltare și creșterea investițiilor. „Observăm cu îngrijorare, în ultimul timp, o serie de discuții în spațiul public despre posibile noi taxe , unele chiar aplicabile sectorial, fără a exista însă un dialog cu partenerii sociali la nivel național sau sectorial asupra oportunității/efectelor unor astfel de măsuri. În acest sens, menționăm ideea vehiculată săptămâna trecută, de introducere a unei noi taxe, respectiv o taxă aplicabilă tranzacțiilor bancare, percepută clienților persoane fizice și juridice, similar unui comision aplicat de fiecare dată când se efectuează o plată. Este un nou exemplu de abordare superficială a unor aspecte complexe, care induc iluzia unor beneficii bugetare pe termen scurt, dar care, în realitate, generează efecte economice și sociale nedorite, negative, pe termen lung”, potrivit comunicatului comun. În acest context, cele două organizații patronale resping cu fermitate intenția de introducere a unei taxe pe tranzacțiile bancare, precum și a oricărei alte taxe cu impact asupra sistemului bancar, având în vedere implicațiile economice și sociale negative. Organizațiile subliniază că orice măsura fiscală trebuie să respecte principiile predictibilității și eficienței economice, iar soluțiile reale pentru reducerea deficitului bugetar țin de digitalizarea administrației, colectarea eficientă a taxelor, stimularea inițiativei private și nu introducerea de taxe ad-hoc care penalizează exact contribuabilii care își plătesc cu regularitate obligațiile fiscale către stat. „Experiența anilor trecuți arată cât se poate de elocvent faptul că măririle de taxe, taxele speciale ad-hoc și celelalte măsuri de peticire a bugetului nu au adus niciun beneficiu, dimpotrivă, au stimulat irosirea banilor publici. Nu am identificat vreun efect pozitiv în economie rezultat din impozitul pe cifra de afaceri sau cel pe activele bancare instituite în ultimii ani, tot cu scopul declarat al echilibrării bugetului de stat; din contră, astfel de taxe au împovărat și mai mult contribuabilii de bună credință”, potrivit comunicatului comun. Posibile efecte negative Organizațiile patronare au enumerat și câteva dintre efectele probabile ale unei asemenea taxe pe tranzacții bancare: migrarea către plățile în numerar, cu efect direct asupra evaziunii fiscale și creșterea economiei negre, scăderea nivelului de bancarizare (care este, oricum, cel mai mic din Europa), stoparea/amânarea investițiilor în infrastructura de plăți electronice, zădărnicirea eforturilor de digitalizare ale Statului (e-factura, e-TVA, SAF – T); încurajarea fenomenului de deschidere de conturi bancare în afara României, ceea ce poate duce la competiție neloială pentru băncile românești și un control mai dificil al fluxurilor de bani de către autoritățile fiscale; migrarea către platforme cu risc ridicat, de tip crypto sau de intermediere neautorizate, care, pe lângă faptul că expune contribuabilul la riscuri semnificative, generează vulnerabilitate pentru sistemului financiar și riscuri de securitate națională; creșterea inflației determinată de efectul în cascadă a aplicării taxei pe circuitul de formare a prețului produselor și serviciilor, în condițiile în care trăim deja într-o economie în care inflația este cu mult peste ținta asumată; împovărarea suplimentară a categoriilor vulnerabile în condițiile în care vor fi afectate și plățile cu caracter social (pensii, ajutoare, burse, alocații, indemnizații, șomaj), care sunt operate, preponderent, prin transferuri bancare; creșterea prețului serviciilor bancare în condițiile în care costurile de implementare a acestei taxe dar și creșterea costurilor de administrare a plăților în numerar se vor translata, cel mai probabil, în costurile serviciilor și produselor bancare, conform principiilor de piață; frânarea procesului de modernizare a economiei raportat la faptul că această taxă contravine frontal obiectivului strategic național de digitalizare și de adoptare a serviciilor financiare moderne. Potrivit organizațiilor, aceste aspectele au fost sesizate și de Comisia Europeană în cazul unei taxe similare impuse în Slovacia. „Ar fi util ca atunci când «se copiază»inițiative populiste din alte țări, inițiatorii să analizeze și efectele negative generate precum problemele majore de implementare, costurile ridicate și beneficiile economice nesemnificative. Credem că a venit momentul conduitei responsabile care să fundamenteze implementarea oricărei decizii fiscale pe o indispensabilă analiză de impact cu evaluarea tuturor implicațiilor dar și discuții tehnice constructive cu reprezentanții mediului de afaceri”, potrivit comunicatului citat. „Mediul de afaceri dorește să fie parte din soluție. Avem expertiza relevantă și capacitatea de a contribui la construcția unor politici fiscale sustenabile, dar este nevoie de voință politică în consultarea reală și transparentă a partenerilor sociali reprezentativi la nivel național sau sectorial”, arată organizațiile patronale. Consiliul Patronatelor Bancare din România (CPBR), organizația patronală reprezentativă a sectorului bancar românesc, este parte a Federației Patronale a Serviciilor Financiare – FinBan, afiliată la Confederația Patronală CONCORDIA. Confederația Patronală Concordia reprezintă 20 dintre cele mai importante sectoare ale economiei românești și este un partener de dialog social, reprezentativ la nivel național. Cu o contribuție de 30% din în PIB și peste 450.000 de angajați în 3900 de firme mari și mici, cu capital românesc și străin, Concordia este singura organizație din România membră în BusinessEurope, Organizația Internațională a Angajatorilor (IOE) și Business at OECD (BIAC). Sursa foto: Profimedia – caracter ilustrativ CITEȘTE ȘI: Absolventă a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, Departamentul de Limbi Moderne Aplicate din cadrul Facultății de Litere, Mădălina Prundea a debutat în presa regională, la „Evenimentul … vezi toate articolele
Dan Șucu: „România este cea mai de succes poveste din UE. Această deteriorare este indusă de o clasă politică iresponsabilă”
Dan Șucu, om de afaceri, președintele Confederației Patronale Concordia, consideră că posibilul dezastru economic care pândește România este indus de o criză politică de o clasă politică iresponsabilă, fără legătură cu realitatea. România are cel mai ridicat standard de viață din istorie, afirmă Șucu la ProTV. Țara nostră a fost în ultimii ani cea mai de succes poveste din Uniunea Europeană, cu excepția Irlandei. Problema pe care o pune Șucu, dacă acest proces este reversibil sau este inevitabil. România n-a avut niciodată un standard de viață atât de ridicat cât îl are în momentul de față. Dacă cineva ne spunea acum 15 ani că PIB-ul pe persoană în România va fi mai mare decât în Ungaria sau decâ în Grecia ar fi spus că suntem nebuni. Dar asta e realitatea. Realitatea este că povestea românească este cea mai de succes poveste din UE. Nu din Europa de Est, din toată Europa, cu excepția Irlandei. Ce se va întâmpla de aici încolo? Vom merge din rău în mai rău sau putem să oprim această această deteriorare?, se întreabă Șucu Le știm cu toții. Nu asta e, nu, nu semnalele sunt problema la care ne lovim. Semnalele sunt evidente extrageri de valută, creșterea cursului, creșterea explozivă a dobânzilor, astea sunt evidente. Problema noastră este dacă acest lucru este reversibil sau este inevitabil, ce se va întâmpla de aici încolo? Vom merge din rău în mai rău sau putem să oprim această această deteriorare? Și se poate, din punctul nostru de vedere, această deteriorare este indusă de o criză politică indusă de o clasă politică iresponsabilă. Dezastrul poate fi evitat, crede Șucu, cu bătaie la turul doi. Nu are legătură cu economia și în condiția în care putem să reversăm, putem să avem o atitudine politică coerentă. Atunci avem și posibilitatea de a merge înapoi, de a ne reîntoarce la viața noastră normală. Deci poate fi evitată. Poate să fie evitată. Este normal că poate să-i fi evitată și trebuie evitată. Dar dacă tu, pe o perioadă de depresie, dacă tu, pe o perioadă de pesimism al clientului, vii și mărești TVA-ul și crești taxele și creezi un pesimist suplimentar, creezi o temere pentru ziua de mâine, atunci vei conduce într-adevăr la o criză adevărată. Șucu reamintește de deciziile iresponsabile din 2010. Adică despre ce discutăm? 2010 a fost ieri, îl știm cu toții. Ce s-a întâmplat? Un un guvern iresponsabil, într-o perioadă de început de criză, a mărit TVA-ul de la 19 la 24? Da, a condus la ideea în care o sută și ceva de mii de firme au dat faliment, 500.000 de oameni au rămas fără slujbă, sute de mii de vise au fost distruse dintr-o decizie prostească a unor oameni care n-au vrut să-și dimensioneze cheltuielile la nivelul veniturilor. Nu există există un medicament pentru lene, pentru nesimțire, pentru vadaliști fiscal, atrage Șucu atenția. Este pur și simplu o problemă de încredere. Ai nevoie de oameni. Nu există un medicament pentru lene, pentru nesimțire, pentru vadaliști fiscal. Da, pentru toate atitudinile astea ai nevoie de de oameni serioși, care au experiență în a controla costurile. Da, în a verifica tot ce înseamnă partea de randament, partea de eficiență. Fără așa ceva nu se poate, simplifică Șucu. Citiți și: REACȚIA lui Nicușor Dan la manifestul Concordia: „Salut mesajul ferm și concis” Rene Pârșan a debutat în presă în 1992, reporter și redactor la Evenimentul Zilei. Între 1994 și 2010 a fost senior editor, editorialist, reporter și fotoreporter la ZIUA. A mai colaborat ca … vezi toate articolele