O viață nouă în Elveția. Satul care oferă zeci de mii de euro noilor rezidenți
Un mic sat elvețian cuibărit în munți a anunțat că oferă până la 73.000 de euro celor care se mută acolo. Albinen, care are doar 250 de locuitori, încearcă să atragă familii tinere și investitori, oferind bonusuri consistente pentru fiecare adult și copil care îndeplinește condițiile impuse de autorități. Povestea este publlicată de creatorul de conținut spaniol Ale Lupidi (@alelupidi), care face referire la un sat din Elveția în care sunt căutați noi locuitori. Autoritățile sunt dispuse să plătească 73.000 de euro celor care se mută acolo, scrie El Espaniol, preia Libertatea. Este vorba despre Albinen, un sat situat în sudul Elveției, care nu vrea să rămână fără locuitori și care oferă 25.000 de euro fiecărui adult sub 25 de ani, cu scopul de a-și mări populația. Pe lângă aceasta, se oferă 10.000 de euro în plus pentru fiecare copil sub 18 ani. Totuși, trebuie avut în vedere că există o serie de condiții pentru a putea accesa acest ajutor. Dincolo de a avea sub 45 de ani, este necesar să te angajezi să locuiești cel puțin 10 ani în sat și să cumperi sau să construiești o locuință de minimum 200.000 de franci elvețieni (aproximativ 216.000 de euro). Condițiile elvețienilor În plus, trebuie să ai cetățenie elvețiană sau pașaport european cu permis de ședere valid (B sau C). Astfel, devine o mare oportunitate pentru cei care îndeplinesc condițiile și nu se tem să înceapă o viață nouă în acest sat pitoresc din Alpii elvețieni. Albinen, colțul de rai la mai puțin de două ore de Berna Albinen este că este un sat montan situat în Valea Rhône, la o altitudine de 1.300 de metri deasupra nivelului mării, aflat la mai puțin de două ore de Berna, capitala Elveției, și la trei ore de Geneva. Localnicii spun că este un loc unde soarele strălucește adesea, ceea ce, combinat cu pajiștile și câmpiile sale verzi, îl transformă într-un colț de rai. Aerul este curat, iar liniștea este perfectă pentru cei care vor să se îndepărteze de stresul și agitația marilor orașe. Cerințe și documente necesare pentru rezidența în Albinen Dacă te gândești serios să îți faci bagajele pentru Albinen, Elveția, a ști dinainte ce ai nevoie îți poate economisi multe bătăi de cap. Acest sat alpin pitoresc nu primește pe oricine trece pe acolo, are criterii clare și documente care trebuie să fie impecabile. În primul rând, Albinen face parte din cantonul Valais și se supune legilor federale elvețiene privind imigrația, ceea ce înseamnă că cererea ta de rezidență depinde de naționalitate, situație financiară și motivul mutării (muncă, reîntregirea familiei sau pensionare). Documente-cheie de care vei avea nevoie: Pașaport sau carte de identitate valabilă: Este documentul tău principal de identificare și trebuie să fie valabil pe tot parcursul procesului. Formular de cerere pentru permisul de ședere: Disponibil la comuna locală sau la oficiul cantonal de migrație. Dovadă a stabilității financiare: Extrase bancare, documente de pensie sau contracte de muncă ce arată că te poți întreține fără a depinde legal de asistență socială. Asigurare medicală: Obligatorie în Elveția. Fără ea, cererea ta se blochează rapid. Confirmare de locuință: Contract de închiriere sau act de proprietate în Albinen. Acest document arată că ai un loc real unde să te stabilești. Verificări de antecedente: Certificate de cazier din țara ta de origine și din cele în care ai locuit anterior. Recomandarea autorului: Satul pitoresc care îți oferă 20.000 de euro doar pentru a te muta acolo. Unde se află
Băluță, în Giulești Sârbi: Nu concep ca în 2025 bucureștenii să trăiască astfel
„Nu lăsăm pe nimeni în urmă”, a transmis Băluță. Daniel Băluță a postat pe rețelele de socializare imagini din zona Giulești Sârbi, descriind condițiile precare în care trăiesc locuitorii. „Nu, nu e un sat uitat de lume, e chiar București. Iar oamenii de aici trăiesc în condiții pe care le-am crezut de domeniul trecutului, mai ales că vorbim de o Capitală europeană”, a scris Băluță pe pagina sa de Facebook. Voi fi alături de ei indiferent de rezultatul alegerilor Candidatul PSD a promis că va rămâne implicat în ameliorarea situației din Giulești Sârbi, indiferent de rezultatul alegerilor din 7 decembrie. „Așa cum le-am promis oamenilor din Giulești Sârbi, indiferent de ce se va întâmpla pe 7 decembrie, voi fi alături de ei. În primul rând în calitate de om”, a declarat Băluță. „Nu concep ca, în 2025, bucureștenii, oriunde s-ar afla ei, să trăiască astfel. Voi reveni la ei, pentru că nu lăsăm pe nimeni în urmă”, a transmis candidatul PSD. Promisiuni concrete Băluță a promis că va face tot ce îi stă în putință pentru îmbunătățirea condițiilor de viață din Giulești Sârbi. „Voi face tot ce îmi stă în putință ca traiul lor să fie decent și demn. Le datorăm asta”, a conchis candidatul PSD la Primăria Capitalei.
Ce categorii de angajați primesc tichete de masă în România. Cine stabilește acest beneficiu extrasalarial
Deși tichetele de masă reprezintă unul dintre cele mai des întâlnite beneficii extrasalariale din România, reprezintă și unul dintre cele mai prost înțelese componente ale veniturilor angajaților. În multe companii, tichetele de masă sunt trecute doar în Regulamentul Intern sau în Contractul Colectiv de Muncă, fără a fi menționate în contractele individuale de muncă. Potrivit legislației actualizate, practica aceasta este una incorectă și poate să ducă la pierderea garanției juridice a dreptului salariatului la acest beneficiu. Categoriile de angajați care primesc tichete de masă Potrivit Codului Muncii, toate elementele care au caracter de regularitate trebuie introduse în contractul individual de muncă (CIM), nu doar menționate într-un regulament intern. Potrivit articolului 17 din Codul muncii este stabilită obligația angajatorului de a informa candidatul înainte de a semna contractul, despre toate componentele veniturilor salariale: salariul de bază, bonusurile, adaosurile, tichetele de valoare, contribuțiile suportate de angajator și alte beneficii acordate în bani sau natură. Legea nu impune dreptul la tichete de masă pentru toți angajatorii, ci doar o opțiune pe care ei o pot introduce prin contracte sau politici interne. Mai exact, decizia de acordare a tichetelor de masă este stabilită la nivelul fiecărei organizații, prin: Contractul colectiv de muncă (CCM) , negociat între angajator și reprezentanții salariaților; Regulamentul intern , care descrie regulile generale privind categoriile de angajați eligibili, condițiile de acordare și situațiile în care tichetele nu se plătesc (de exemplu, concedii fără plată sau absențe nemotivate); Contractul individual de muncă (CIM) , care transformă beneficiul într-un drept garantat pentru fiecare angajat. Ce valoare are un tichet și cine poate primi Valoarea maximă a unui tichet de masă este periodic actualizată printr-un ordin comun al Ministerului Muncii și Ministerul Finanțelor, potrivit Legii nr. 165/2018. În 2025, valoarea unui tichet de masă este de 40 de lei pe zi lucrătoare, iar plafonul se indexează semestrial în funcție de inflație. Toți angajații cu contract individual de muncă pot beneficia de tichete, indiferent dacă lucrează cu normă întreagă sau parțială, cu condiția ca angajatorul să fi stabilit acordarea acestora printr-un act oficial. Recomandările autorului:
Ce condiții ar trebui să bifeze sportivii din Rusia și Belarus pentru a concura la Jocurile Olimpice 2026? S-ar putea aplica regulamentul de la JO2024
Comitetul Olimpic Internațional (IOC) nu a luat încă o decizie definitivă cu privire la participarea sportivilor ruși și belaruși la Jocurile Olimpice de iarnă din Milano-Cortina din 2026. Cu toate acestea, sunt șanse să fie pus în aplicare raționamentul care a fost și în cazul Paris 2024, scrie Ukrainska Pravda, care citează Ski-nordique.net. Potrivit sursei citate, sportivii din Rusia și Belarus trebuie să se califice pe baza meritelor sportive, să demonstreze că se opun activ războiului din Ucraina și că nu au nicio legătură cu armata. „Nu ne vom grăbi înainte de reuniunile din septembrie și decembrie, dar probabil vom merge în aceeași direcție ca la Paris”, a declarat președinta IOC, Kirsty Coventry, pentru L’Equipe. Cu câteva luni în urmă, Coventry s-a opus interzicerii participării Rusiei, Belarusului și altor țări la Jocurile Olimpice din cauza conflictului izbucnit în Ucraina. Pentru Jocurile Olimpice de la Paris din 2024, profilurile sportivilor din aceste două țări au fost examinate în detaliu. În final, doar „sportivii individuali neutri” au fost autorizați să participe la competiții. Această abordare strictă ar putea fi repetată în 2026.